12,787 matches
-
vizualizate pe site-ul http://www.cciro.it/iscrizione evento.htm Intrarea este liberă pentru vizitatori. Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon +39.3286373670, respectiv scrieți-ne un e-mail pe adresa info@cciro.it. Cu considerație, Eugen Terteleac Președinte CCI Reprezentanta Italia Asociația Românilor din Italia
La Roma, în această toamnă “Târgul Romania – Italia” [Corola-blog/BlogPost/94116_a_95408]
-
Dragoș Vodă își alege capitala or. Baia, din nou rezultă că împrejurimile orașului nu puteau fi pustii. Acestea și alte momente îmi dă dreptul să afirm că localitatea, astăzi numită Suceveni, a existat în toate aceste perioade. 5. Luând în considerație aceste date și conducându-ne de legea Ucrainei cu privire la dreptul localităților de a-și avea stema și standardul propriu, am încercat și noi să ne creăm o stemă a satului, care să redea specificul așezării noastre. Dar toate eforturile noastre
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
reputatul critic și istoric literar, stilist imbatabil: Eugen Negrici. Fără a citi glosările Domniei Sale, mă gândisem - inițial - că mi-ar fi foarte ușor dacă aș împleti/ croșeta câte o așchie din aurul afirmațiilor sale cu ilustrări/ citate din carte și considerații succinte ale mele. Am renunțat (după modelul lui Al. Piru, care nu citea prefețele, postfețele ori recenziile confraților decât după ce el însuși își scrisese comentariile -, pentru a nu-i influența opiniile), m-am canonit să citesc cu acribie întregul volum
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Carolus Lundius care sublinia, în plus, că legile după care se ghidau suedezii, la vremea aceea, fuseseră „ratificate” de Zamolxe pentru geți. Exemplele nu se opresc aici: în „Storia dell’Italia da Teodosio a Carlomagno” (1841), Antonio Ranieri făcea următoarele considerații: “Popoarelor de rasă tracică le-au aparținut, în vremuri mult mai vechi, Pelasgii. Acestei rase îi aparțin goții, care sunt anticii Geți, foarte prezenți în istoria romană. Ei trecuseră Dunărea din vechea Tracie, oprindu-se în regiunile Orientale ale Daciei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului SFINTE DOMNULE EPISCOPE Sunt o enoriașă credincioasă, chiar dreptcredincioasă, subsemnată Mara N. Prihănita, din comuna Amoroasele, care mă pun în genunchi cu respect în fața dumneavoastră (dacă e nevoie), ca să luați în considerație această reclamație împotriva preotului subaltern Adonis N. Popa, din localitatea noastră. Acesta este un om frumos la trup dar păcătos la suflet care ispitește multe enoriașe și le bagă în păcate de-și pierde săracele de ele mințile definitiv și
SFINTE DOMNULE EPISCOPE (INSPIRATĂ DINTR-O SESIZARE REALĂ) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378193_a_379522]
-
dar mai întâi de toate cu mesajul propriu întregii sale creații ilustrează intrarea în rezonanță cu un celebru adagiu heideggerian: Der Dichter nennt das Heilige! (Poetul este cel care rostește Sacrul). Ceea ce nu poate fi de mirare dacă luăm în considerație că poetul își desăvârșise formarea spirituală cu unul dintre discipolii celui care, înfruntând întrega tradiție filozofică pornită de la Platon, își îngăduia să declare că timpul civilizației și culturii actuale „reprezintă eine Zeit der Dürftigkeit, o epocă a indigenței, a puținătății
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
este următoarea afirmație: În orice caz întregul ciclu numit Ritmuri între aici și dincolo, una dintre cele mai elaborate, și fără îndoială cea mai desăvârșită operă poetică este scrisă à la manière de San Juan de la Cruz. Articolul se chiamă Considerații generale asupra operei poetice a lui Horia Stamatu, autorul este Ioan Petru Culianu, iar revista International Journal of Rumanian Studies, volume 2, nr. 3/4 (1980, dar apărută în 1985), Tübingen. În tot ce-am scris eu poezie nu poate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
făcut Iugoslavia? O înțelegere cu Bulgaria. De asemenea, cu Italia, cu trimitere spre Ungaria, încât - prin aceste angajamente pe care le avea în cadrul Micii Înțelegeri - spațiul balcanic a căzut, Și atunci, Titulescu a spus: . În continuare, Ștefan Andrei a adus considerațiile sale, pe ton tot mai amar, în zarea prezentului, scoțând în prim-plan tarele din ultima jumătate de secol: ,,Din nefericire, prietenii noștri sârbi nu au tras învățăminte. Eu le-am spus asta cu toată sinceritatea. După 1944, când Tito
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
sacrificat viața? Cum ați privi un om care v-ar trăda, lovind cu sulița între coaste, când Cel cu privirea nevinovată ar veni să vă salveze de la moartea veșnică cauzată de păcat? Ați mai avea măcar un pic de respect, considerație pentru un astfel de om? Cu atât mai mult unul ca mine, care am luptat o viață pentru un ideal, pentru credința în Evanghelie, în Mântuitorul nostru! Cum aș putea privi fața Mântuitorului meu, dacă aș trăda cauza Sa, dacă
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
-i pot înțelege, îndrăgi și iubi pe toți!... - Încă odată vă doresc un sincer și călduros “La Mulți, Binecuvântați și Fericiți Ani”, adresându-vă totodată, calde și sincere mulțumiri pentru tot!... București - 28.05.2016 Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Un gând de recunoștință și prețuire la ceas aniversar - Înaltpreasfinția Sa Iustinian Chira la împlinirea a nouăzeci și cinci de ani de viață pământească, slujitoare și pilduitoare. / Stelian Gomboș : Confluențe Literare
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
relațiile cu studenții, cu colegii și cu oamenii, în general, Părintele profesor Constantin Voicu este perceput ca fiind un om al păcii, al echilibrului și al bunei înțelegeri, calități care izvorăsc dintr-un suflet nepătimaș, deschis, sincer, cald și cu considerație față de cei din jur. Părintele Voicu a înțeles și a pus în practică sintagma potrivit căreia dragostea înseamnă „suprema responsabilitate pentru altul” și că atât valorăm ca oameni, cât de mult bine reușim să facem în jurul nostru. Activitatea Publicistică a P
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l ierte, să-l așeze cu drepții și să-l numere cu aleșii Săi! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea, din neam în neam! Amin!... Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Spre pururea aducere aminte - Săvârșirea din această viață a Preacuvioaului Părinte Arhimandrit și Stareț Irineu Iurașcu de la Mănăstirea Delta Neajlovului - Giurgiu (1941 - 2016)... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
o alertă inconfortabila pentru protagonist: amintiri vii și presante, efortul continuu de adaptare, bucuria cuvântului liber că o revanșa față de vechile îngrădiri, analize lucide de situații, reconstituirea unor întâmplări semnificative, reflecții asupra deontologiei medicale, punerea sub întrebare a unor comportamente, considerații asupra libertății ca principiu vital, sindromul afecțiunii familiale, implicațiile responsabilității, veridicitatea convingerilor patriotice...Cartea lui Corneliu Florea conține o filosofie practică a îngemănării trecutului cu viitorul. Este radiografia unei experiențe și experiența unei radiografii. Călătorul a devenit filosof și filosoful
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
țări străine, și-au uitat limba maternă. Așadar, putem spune că această ediție de la Hotelul Continental a fost una cu reprezentare... intercontinentală! Organizatorii acestui eveniment cultural sunt aceiași ca la ediția precedentă, dar ca un semn minim de respect și considerație pentru efortul de a face să existe acest eveniment cultural, îi menționez aici: cotidianul „Cuvântul liber” și Liga Scriitorilor Români de Pretutindeni, în colaborare cu Despărțământul Județean Mureș al ASTREI , revista mureșeană „Vatra Veche” și Asociația „Maris Dava” Târgu Mureș
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
Cu siguranță, inspirația literară îi este potențată și de climatul Asociației Literare „Creneluri sighișorene”, pe care o conduce. Practic, nu au fost lansări de carte „clasice”, după tipicul consacrat. Au fost luări de cuvânt despre fiecare carte nouă, au fost considerații pe marginea cărților, dar tonul a fost unul dat de trăiri sufletești. Locul evaluărilor critice pro sau contra a fost luat de reala bucurie a vorbitorilor pentru noile apariții ale confraților. În fond, orice carte care vede lumina tiparului este
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
mică atenție) să vă creeze o anumită stare de mulțumire într-o oarecare măsură, rugându-vă pe această cale să-mi acordați oportunitatea de a prezenta persoana mea, așa cum este ea - cu calități și defecte. Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, același...". Deci, să vă acord oportunitatea? Care oportunitate? Aceea de a (vă) prezenta persoana, așa cum este ea? Nu-mi dau seama dacă am reușit. De străduit m-am străduit. Să ne revenim, însă, să-l reabilităm pe poet și să
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
se întâmplaseră - însăși poezia mea schimbându-se la față, din adâncuri!), într-un interviu, întrebat ce imagine aveam despre situația mea literară, am răspuns: "Mă consider egalul celor mai mai buni treizeci de poeți români contemporani". A cere mai puțină considerație, printre atâția autori care se îmbulzesc spre primul loc în schimbătoarea sa ierarhie, mi-ar părea o ipocrizie. Un caricaturist al vremii, Neagu Rădulescu, mă înfățișa (în 1966) întins pe plajă, cu privirea spre... o clepsidră-jucărie, și-mi transcria gândul
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
după cum se știe, a fost inițiată de fostul director al Bibliotecii Metropolitane, dr. Florin Rotaru, și sperăm să nu fie abandonată de noua conducere. Înafara reperelor biografice, a unei substanțiale colecții de fotografii, partituri și afișe, volumul reunește amintiri și considerații ale celor care l-au cunoscut și apreciat. Parte din ei a fost prezentă la lansarea de la București, urmând ca o a doua să aibă loc, firesc, la Iași, acolo unde Titel Popovici a trăit și a activat, ca
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
Nicolae Bucur (n. 16 august 1938 la Miercurea-Ciuc, semnatar al unor importante studii și articole privind cultura tradițională românească din județul Harghita) aduc importante punctări și precizări asupra unor teme esențiale privind folclorul românesc din cele două zone. Sunt avansate „Considerații pe marginea unor balade populare harghitene” (p. 29-37), cu punctarea principalelor teme epice și cu trasarea unor elemente comparative referitoare la variante asemănătoare întâlnite în folclorul secuiesc, precum și „Aspecte privind folclorul păstoresc din Harghita și Voinești-Covasna” (p. 39-53) dar și
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Transilvaniei. Ultimele două contribuții prin care Constantin Catrina aduce un plus de valoare științifică acestui volum impresionează prin relevanța și calitatea studiilor de sinteză care cuprind „Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor muzical din județul Covasna” (p. 209-214) și „Considerații pe marginea unor obiceiuri și creații poetico-muzicale păstorești din sud-estul Transilvaniei (Țara Bârsei și Covasna). Circulație și stratificare” (p. 215-221). Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secțiune relevantă a cărții
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
unei colectivități poate fi modificat de o minoritate. Pus în fața acestor trăsături, nu poți să nu te întrebi dacă astfel de minorități nu merită numele de elite. Cum nu poți decît să regreți că Lavinia Betea nu și-a ilustrat considerațiile cu exemple concrete. Una peste alta, o carte plăcută la lectură, în ciuda unui aer de marxism pe alocuri agasant.
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
avut de spus, iar în momentul în care nu a mai putut să o facă a ales calea exilului. Prin prisma acestei experiențe, nu foarte comune în anii comunismului, chiar și afirmațiile sale incomode de astăzi trebuie privite cu deplină considerație.
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
capului compensate prin includerea unor autori evident mai modești. Mina marțială, faciesul încruntat, excomunicator contrastează violent cu productul oferit cu etichetă axiologică, asemenea unei persoane cu frac și papion, însă în pantaloni scurți. Gravitatea doctorală a expunerii programatice,pompa oficierii considerațiilor ce se vor apodictice nu izbutesc a atenua aerul de improvizație, de aleatoriu al selecției. Iată un șir de respinși, apt a compune el însuși un capitol foarte substanțial al unei cărți închinate poeziei veacului precedent: Dimitrie Anghel, Șt.O.
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
a face cu niște troglodiți, cu niște infami cu care era imposibilă realizarea vreunei tangențe? Cum să fi crezut că ar putea reorienta inchiziția într-una din variantele ei cele mai sordide? De asemenea, n-am putea subscrie o altă considerație a lui Sorin Lavric: Paradoxul este că, în timp ce articolele din Glasul Patriei le scria la cerere (și, neîndoielnic, a fost conștient că, scriindu-le, săvîrșește o concesie), cuvintele pe care le rostea la Paris în fața diasporei române izvorau din convingere
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
adaugă, pe întreg parcursul volumului, anumite pasaje mai vii, monografia lui Alin Mureșna risca să rămînă doar o veritabilă carte de istorie, cu cifre, nume, procese, identificări, înșiruiri etc. fără de viață. ș...ț Concluziile - și aici mă refer și la considerațiile punctuale presărate de-a lungul volumului - sunt însă pertinente și dovedesc maturitatea și anvergura cercetării întreprinse de Alin Mureșan, care nu se hazardează la opinii personale în lipsa argumentelor." O nouă statuie De curând, în fața Bibliotecii "Carol I" din București și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]