6,908 matches
-
Cronicii edițiilor din România literară și al unor cărți precum Interpretări sau Actualitatea clasicilor. Fiecare articol conține, în principal, un elogiu care nu este niciodată de circumstanță (avînd în vedere dificultățile amintite mai înainte), dar și un capitol, adesea foarte consistent, de observații, amendînd sever lipsurile sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un termen impropriu, ,,îngrijitorilor de ediții": ritmul de lucru și prezența
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
și involuntarele imprecații ale celui din urmă); căci se conciliază creator și se sincronizează punctual informația cu speculația, astfel încât cartea reprezintă un salt solitar, fiind de departe și probabil pentru multă vreme demersul critic românesc cel mai aplicat și mai consistent într-un domeniu contemporan de vârf, de o sută de ani aflat într-un trafic intens cu realitatea. Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofia inconștientului (vol. II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Dar poate cel mai rău este că astăzi nici nu se mai știe despre existența sa. Este meritul implacabilului îngrijitor de ediții Marin Diaconu de a fi selectat din Biblioteca Academiei și din biblioteci personale materialele necesare alcătuirii acestui volum consistent. El cuprinde lucrarea dedicată filosofului Petre Andrei (căruia Pavel i-a fost asistent la universitate), Krinonis sau treptele singurătății, cele două manifeste, o lucrare introductivă la teza de doctorat - și multe altele. Descoperim astfel un autor al sugestiilor, chiar și
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
realpolitik-ul. După ce a epuizat gama minciunilor și amăgirilor, P.S.D.-ul a ajuns la fundul sacului. Va mai ține cît va mai ține diversiunea cu "manifestele", dar după aceste platonic-focoase declarații de dragoste, românul (ardelean, moldovean, slobozian) va dori și ceva consistent pe masă. Or, am ajuns în situația tragică de a nu putea pune pe masa unor români decît ceva ce am luat de pe masa altor români. Că această îndeletnicire are oarece vechime, e limpede: în ultimii zece ani, guvernanții au
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
o zonă distorsionată, alienată, nevoia proprie oricărei civilizații de a-și recunoaște și susține structura intelectuală. Or ce se petrece în proaspăta noastră, atît de prosperă pentru unii, democratură? Reflectoarele viclean orientate ale făcătorilor de mass-media, ca și răsplata materială consistentă îi ocolește pe creatori, pe indivizii trudei spiritului și a minții, îndreptîndu-se spre cu totul alte categorii, într-o bizară armonizare cu ceea ce semnifica, sub regimul totalitar, ofensiva împotriva culturii. Cîntăreții de manele, clovnii micului ecran, fotbaliștii, spre a nu
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
dintre ele, se împuținează, se rarefiază, sucombînd aproape în deșertul alb al hîrtiei. Faza cea mai substanțială a producției lui Bacovia ni se înfățișează, chiar dacă nu ca "o sărbătoare ce stă sub semnul abundenței, al risipei", suficient de "inspirată", de consistentă. Vidul verbal e abia un semn final al epuizării. În al doilea rînd, credem că se face o confuzie între degradarea lumii și degradarea limbajului (repetăm, caracteristică doar fazei de amurg a poeziei lui Bacovia), care n-au nici o relație
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
recreat Eminescu la care rîvnise timp de treizeci de ani. Sigur, autorul a pornit - cum s-a văzut - de la Amintiri fugare... a lui Mite Kremnitz. Însă din acest episod amoros, recreat romanesc, nu s-a născut o imagine semnificativă și consistentă despre personalitatea marelui poet. Dar că din acest episod amoros se desprinde bine erotica lui Eminescu, aici Lovinescu avea dreptate în răspunsul său către Călinescu. E știut că Maiorescu le-a dat Kremnitzilor ideea de a-l angaja pe poetul
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
poet e o structură instabilă, construit fiind pe baze nesigure: focul - care se autoincendiază, pământul - care se absoarbe în propriile străfunduri, apa - sub formă de mlaștini și aerul - insuficient, sufocant. "Un univers pe cât de viguros, pe atât de măcinat lăuntric, consistent și fragil, inform - auroral și crepuscular, fastuos și declinant." (Nicolae Manolescu). Liviu Georgescu - Călăuza, Ed. Axa, Botoșani, 2000
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
după Max Nordau "nu spune nimic prin ea însăși și capătă o semnificație variabilă după cercul de idei al celor care îl folosesc" (p. 10). "Secesionismul în literatura română", "Măștile criticii literare" și "Un concept perimat" constituie partea cea mai consistentă a cărții și ar merita cu prisosință o analiză amănunțită într-un spațiu mult mai larg. Pentru Ștefan Cazimir lumea ltieraturii este un imens puzzle în fața căruia își asumă cu delicatețe dificilul rol (de "Sherlock Holmes al criticii literare românești
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
mai degrabă decât dramatică, iar finalul încheie ciclul simfonic nu fără momente spectaculoase, însă păstrând tot timpul cumpăna estetică a clasicismului. Să mai adaog că auzul este mângâiat de calitatea sound-ului orchestrei, de maleabilitatea cu care se desfășoară scara intensităților, consistente în nuanțele mici și rotunde în cele mari; că nu poți decât să admiri precizia atacurilor și transparența pastei sonore - pe scurt, acele date care definesc o orchestră "mare". Că nici o realizare nu este posibilă astăzi fără aportul unor resurse
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
impus deja). Cele mai interesante comentarii din cartea Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea prepozițiilor și al conjuncțiilor - unde mi se pare că sînt multe noutăți în ediția din 2000, ceea ce dovedește și că în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972 extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
spre conservatorism - avînd drept corolar exacerbarea mîndriei autohtonismului - acoperă așadar întreg secolul XX. Harnicul R. Ortiz remarca aceasta în diferite scrieri, între care documentatul volum Per la storia della cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța (ETS
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
țară. Mă întreb ce îmi promite mie faptul că reședința mea e aici și că fac parte din poporul român, unul foarte diferit față de cel ce a fost. Trebuie să recunosc oarecum deziluzionată că lista nu se anunță a fi consistentă, dimpotrivă. Adevărul e că sunt tentată să depășesc și eu conturul, condusă de o dorință absurdă de a trăi și altceva, de ideea că acolo, afară, e cu totul o altă lume, că acolo mă așteaptă ceva promițător. Probabil asta
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
intelectualii (și mai ales scriitorii) clujeni atunci când îi descoși în legătură cu Funar? Am aflat zilele trecute de ce - și nu cred că e o legendă: pentru că Funar e extrem de generos cu intelectualii și cu artiștii! Clujul e municipalitatea care acordă cele mai consistente subvenții și avantaje publicațiilor culturale, galeriilor de artă, muzeelor, teatrelor și altor instituții specifice. Cu instinctul lui de politician frust dar nu prost, Funar a intuit pe cine trebuie să flateze și pe cine să anihileze. Dacă în alte mari
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
la editura aceleiași stimate doamne, Du Style. Voi reveni mai tîrziu la comentarea ediției acum reluate cu titlul decis Opere anunțat din capul locului. Deocamdată, aș vrea să notez că Ion Pillat, nepot, prin mamă, al Brătienilor și fiul unui consistent moșier moldovean (în Miorcanii Dorohoiului) și-a petrecut copilăria la Florica (domeniul bunicilor materni) și în conacul tatălui, pe care i-a și evocat, cu înfiorare, în poezii, cicluri (Miorcanii în volumul Satul meu din 1925), iar Florica nu numai
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
contribuții. Niciodată, de atunci, chestiunea n-a fost reluată. Ancheta din Vatra reprezenta ocazia ideală. N-a fost să fie. De vină nu e redacția, de vină sînt colaboratorii. Nici scriitorii români din Israel nu vin cu observații mult mai consistente. Am reținut totuși cîte ceva din lunga intervenție a lui Leon Volovici și din aceea foarte scurtă a lui Al. Mirodan. Îi trimitem pe cititorii noștri la sursă. Spațiul nu ne îngăduie să cităm, oricît am dori. Deși ne previne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
Z. Ornea Imagologia, disciplina științifică multidisciplinara care studiază felul cum se definește și se prezintă un popor în imaginea unor călători străini, a căpătat, în ultima vreme, consistentă și dezvoltare. Dl. prof. Klaus Heitmann a publicat acum cîțiva ani un solid studiu de imagologie din care recompunea imaginea românului în scrierile unor călători și cărturari germani. Una dintre aceste scrieri (note de călătorie) era a vestitului Richard Kunisch
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
la trecutul său de membru PCR. Susținut de un Vasile Lupu, personaj puternic în rîndurile partidului, Marga ar trebui să folosească propria să experiență de ministru reformtor al Învățămîntului dacă vrea să readucă PNȚCD-ul în Parlament cu un scor consistent. Nu ajunge să realizezi un proiect de reformă, oricît de bine ar fi el pus la punct, daca nu te lupți apoi, personal, pentru a-l impune pretutindeni. Andrei Marga nu e deloc de invidiat în calitate de președinte al PNȚCD. Pînă
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
dintre cele mai prestigioase instituții culturale a României a fost făcută praf și pulbere: Când a venit momentul funest al vânzării, F.P.S. s-a dovedit o instituție de jaf public, ai căror funcționari (după ce primeau de la cei interesați un plic consistent cu bani) îngăduiau cele mai strigătoare la cer malversațiuni. Printre ofertanții la cumpărarea Editurii Minerva a apărut o firmă fantomă (a alteia falimentară) care își adusese drept contralicitant o altă firmă fantomă a sa. F.P.S. n-a verificat, deloc, bonitatea
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
neîncredere într-o Justiție și așa măcinată de corupție și de interese oculte." Din cîte se știe însă procesele civile ale lui C.V.Tudor merg înainte, iar avocații acestuia se zbat să-l scape tocmai de plata unor daune morale consistente, mai consistente decît cele pe care le-a obținut Gabriela Adameșteanu de la Ion Cristoiu. Cît privește scuza polemicii, aici poate că n-ar fi rău să ne amintim că polemica poate fi dusă cu mijloace insultătoare sau nu. Chiar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
o Justiție și așa măcinată de corupție și de interese oculte." Din cîte se știe însă procesele civile ale lui C.V.Tudor merg înainte, iar avocații acestuia se zbat să-l scape tocmai de plata unor daune morale consistente, mai consistente decît cele pe care le-a obținut Gabriela Adameșteanu de la Ion Cristoiu. Cît privește scuza polemicii, aici poate că n-ar fi rău să ne amintim că polemica poate fi dusă cu mijloace insultătoare sau nu. Chiar și între ziariști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
publicat un fragment într-unul din numerele mai vechi ale României literare. Cum acel fragment a stîrnit atunci numeroase reacții, reiau acum textul în integralitatea lui, măcar și numai pentru a oferi pomenitelor reacții, fie și tardiv, o justificare mai consistentă. (P.Ș) După propriile-i mărturisiri 1, Camil Ressu provine dintr-o familie macedoneană, originară din regiunea Epirului, care se refugiază la Iași curînd după 1800, din pricina persecuțiilor la care sînt supuși macedoromânii de către stăpînirea otomană. Bunicul pictorului, Alexis, a
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
sine însuși, drept "poet al pământului". Urmărind, astfel, cum ne-o spune primul capitol al lucrării, Imaginarul apei la un poet al pământului, cercetătorul întreprinde un fel de arheologie a imaginarului, nu lipsită de dificultăți, având în vedere stratul programatic consistent care acoperă, în multe dintre poemele pillatiene, nivelele de profunzime. Este ceea ce face și meritul acestei interpretări deloc comode, care nu oferă întotdeauna primei vederi concretizări ale amintitului "principiu" organizator, ba chiar face totul pentru a-l oculta sub imperiul
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
Teodor Mazilu, Al. Sever, Tudor Dumitru Savu, Michel de Ghelderode, Ramón Pérez de Ayala, Maria Kuncewiczowa, Alejo Carpentier, Marquez și mulți, mulți alții). Devălmășia în care am enumerat autorii (unii dintre ei menționați de Monica Spiridon numai în scurte, dar consistente paranteze comparatiste) îmi aparține. Am vrut să sugerez astfel anvergura și diversitatea informației autoarei, dar și lipsa de complexe a acesteia, dezinhibarea care o face să alăture unor "monștri sacri" ai literaturii nume mai modeste sau să aleagă în sprijinul
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
nimic. Nu lui, R.V., ale cărui merite nu s-au făcut remarcate pînă acum, ci așa, în general. Aceeași afirmație și tot fără argumente e extinsă și asupra exegeților lui Gellu Naum (după cum se știe, universitari și scriitori cu bibliografie consistentă) - nimic despre nimic: Nu demult, pohetul fu sărbătorit din nou. I-a mai apărut o carte. Care nu spune nimic. Cum nu spun multe dintre cele pentru care a fost sărbătorit alte dăți. De pe urma cărora a primit onoruri. Pentru care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]