885 matches
-
FRACCU), iar din 2006 face parte din Rețeaua Cluburilor școlare de Știință și Tehnologie Afiliată la UNESCO. Priorități naționale Democratizarea educației constituie una dintre cele mai mari binefaceri ale modernității actuale. Garantarea și amplificarea accesului tineretului la formare sunt în consonanță cu o serie de principii ce definesc ansamblul social ca atare. Dacă mai multe secole educația era rezervată unei minorități, astăzi aceasta s-a generalizat și chiar a devenit o obligație pentru toți. În contextul actual, unitățile de învățământ sunt
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor din poezia modernă semnalează grafic impulsurile emoționale, de intensitate și durată diferite, sau fluxul intermitent al ideilor. Rima, element clasic de versificație, rezidă în consonanța sunetelor finale a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată. După poziția lor în strofă, rimele sunt: - rima împerecheată (aabb/12, 34): Tu ești o undă, eu sunt o zare, / Eu sunt un țărmur, tu ești o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la un moment dat la serioase divergențe privind opțiunea diferită pentru integrarea unor aspecte din mitologia antică sau cea creștină, divergențe pe care le vom analiza în capitolul dedicat Disputei dintre Antici și Moderni. Regula celor trei unități vine în consonanță cu dorința de concentrare a expresiei, dar și cu cea de a da omogenitate operei și de a păstra pe cât posibil impresia de verosimil pentru spectatori, căci aceasta este o normă care privește mai ales genul dramatic. Cele trei unități
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
principiul verosimilității în artă. În această ordine de idei, "arta de valoare nu poate fi imorală" afirmă Pound explicând totodată că "prin artă de valoare înțeleg acea artă care este veridică, precisă."309 Principiul enunțat de scriitorul american vine în consonanță cu ideile lui Titu Maiorescu așa cum fuseseră exprimate mai ales în articolul Comediile d-lui I. L. Caragiale unde la rândul său, criticul român atrăsese atenția asupra faptului că dimensiunea morală a unei opere de artă este dată de valoarea intrinsecă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
literare și biografice, cum ar fi, mai ales, predispoziția către monumental, care se observă cu precădere în modul de constituire a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent. Cultul grandiosului este perceput drept o trăsătură mai degrabă romantică, venind în consonanță, de altfel, cu personalitatea complexă a autorului, cu plăcerea pentru paradoxuri și formulări oxi-moronice. În acest sens, Dimitrie Micu observa faptul că "toate obiectivările scriitorului sunt o expresie a dionisiacului visând la apolinic"314, sugerând că alegerea canoanelor clasice este
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mai accentuată renaștere a unor elemente aparținând clasicismului, cum ar fi reflectarea realității, a naturii umane, tipizarea, respectarea verosimilului, trăsături pe care romanele lui G. Călinescu, de exemplu, le-au ilustrat într-o manieră reușită artistic, relevând, în acest caz, consonanța între idealurile teoretice din Sensul clasicismului și operă. În general însă, prin abordarea unei perspective diacronice se poate remarca o diminuare a reflectării neoclasicismului teoretic în substanța operelor. Astfel, în secolul al XVIII-lea, creațiile mai dezvoltă într-o mare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Sovietică și Basarabia lui Yarrow, despre care acesta din urmă nu dorea să se vorbească la secția română a "Europei Libere"! În schimb, Moscova nu va ezita să pună în mișcare morișca propagandei antiromânești chiar de la Chișinăul bolșevizat, în perfectă consonanță cu Budapesta, cea îndrăgostită de Transilvania. Așa se face că, în 1968, Kádár trecea drept cel mai apropiat susținător al independenței Cehoslovaciei, nicicum România. Atât de "prietenoși" erau cei cinci din Tratatul de la Varșovia, care se întruniseră să "salveze" Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
moderne analizate de William H. Rey în a sa Poesie der Antipoesie -, Ștefan Augustin Doinaș reținea în special ideea de "destrucție" a ordinii anterioare în vederea unei alte "sinteze"; poetul Aventurilor lirice, zice Doinaș, aspira la o reașezare a lucrurilor în consonanță cu timpul: "Antipoezia din poemele lui Geo Dumitrescu (prozaismul, sarcasmul, aglomerația verbală redundantă, banalitatea crasă, lipsa de formă, retorica sentimentală sau tezismul moral etc.) se află, în înțelesul dat de Rey acestui termen, în elementele rezultate din pulverizarea unei tradiții
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mărunți și reluări, acestea grevează asupra comunicării. Alte trei cicluri într-un singur an (1967) Alfa, Roșu vertical, Oul și sfera pun în chestiune "polul istoric", dar și somnul și moartea, păsările, muzica, vegetalul; se invocă mai ales nevoia de consonanță și nu în ultimul rând valențele cuvântului-vehicul. Câteva texte (Mă asemui unui copac, Raid în interiorul pietrelor, Ninge cu ochi) relevă un alt ceremonial al spunerii, mai puțin crispant, categoric mai fluent, o dată cantilenat-confesiv, alteori poznaș-jucăuș ori alegoric-simbolic. Cuvintelor li se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Reverberații depresive (în claviatură luminoasă totuși) individualizează monologuri în șoaptă ca acesta, de un impresionism difuz; unde este efigia exaltantă din momentul debutului? Sunt, în pagini ca Pereche, Când voi fi îmbătrânit destul, În dimineața de după moarte și în altele, consonanțe cu eminescianul Mai am un sigur dor (și variantele acestuia). Cuvânt și montaj Autenticitatea în poezie ține de palpitul vieții, de percepția însumată a efectelor, de lumini și umbre, de un iluzionism durabil (nutrit de memoria copilăriei), de pulsiunile reveriei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
personală. Revine, ușor modificată, o constatare ca: Res intensissima, res realissima. Clasificările în poezie "clasică, romantică, modernă, post modernă, șaizecistă, nouăzecistă etc." irită. Câte ceva din toate acestea, tentații din toate unghiurile, grefe din marii antici, din Eminescu și alții, plus consonanțe cu unii contemporani (români și străini) pledează pentru înscrierea poetului în post-modernism, însă "postmodernismul a devenit la noi un fel de febră (după ce s-a cam răsuflat în Occident)"; textualiștii din epocă "scriu niște texte plictisitoare" (Ironia ontologică, p. 74
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a condiției umane în totul. Cu altă filozofie a existenței, divinul Dante slăvise Paradisul ca revers radical al Infernului; Ileana Mălăncioiu, statornic instalată în funerar, acționează unidirecțional, exorcizând în modul său particular, adică transferând realul în spectral și fantastic. Nici o consonanță cu mioriticul, acesta sfârșind într-o pacificare sui generis, moartea convertindu-se în amintire fastuoasă sub o netulburată boltă astrală. După Pasărea tăiată (întâia ei carte) începea o lungă călătorie fără iluzii; adânciri în psihismul tragicilor greci, în Shakespeare, Dostoievski
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1993), continuând cu Scară la cer (1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ochilor" poetei. Lacul, Râul, Muntele, Un sat din Ardeal, câte un Colind, câte o întâlnire cu îngeri cheamă la purificare. În câteva cuvinte, fondul liric al Carolinei Ilica are rădăcini în poezia aurorală a vechilor arcadieni; prezidează în viziunile sale consonanțe de profunzime cu Terra mater de unde robustețea surâzătoare și bucuria de a exista. O SPECIE PERENĂ. Mai mult de șapte secole de sonet! Câte alte specii poetice cu formă fixă mai persistă? Sonetul își demonstrează ritmic noblețea, grația și în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dezleagă de spaimă" (Pregătindu-mă de fericire). Ar trebui citat în special grupajul Cinstirea proverbelor, text în care fiecare dintre cele douăzeci de catrene inscripționând câte o normă de conduită participă la un cod general uman. Realitate de observat e consonanța tematică dintre sculptura mai vârstnicului Ion Irimescu și echivalențele în registru poetic la Grigore Vieru vizând maternitatea, candoarea copilăriei și muzica. Mijloace de expresie diferite dar câmp stilistic comun! Analogii cu alți poeți probează, în subtext, comuniunea cu aceleași arhetipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1391. De asemenea, diverse poezii liturgice evocă necazurile trăite inspirându-se din evenimente arhetipale ca distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama părăsirii de către Dumnezeu, în consonanță cu această perioadă de excluziune agravată, preludiu al expulzării 45. Dacă interferențele dintre discursurile sefard și așkenaz despre suferință nu lipsesc și dacă și unele, și celelalte au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Doilea Război Mondial și sustrăgând-o plasării într-un cadru mai larg. Acest fenomen este specific francez. În alte părți, răspândirea cuvântului Shoah s-a lovit de puternica rezistență a concurentului anglo-saxon, Holocaust. Dominația mondială a englezei a făcut restul. Consonanța exotică a cuvântului Shoah contează, cu siguranță, în fascinația pe care o exercită în țara noastră. El a intrat în uzul curent și a contribuit la oprirea, la noi, a dezbaterii despre unicitate, care, în schimb, a făcut să curgă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Dumnezeu? Capitolul 5 HOLOTROPICE 5.1. Templul Templele antice erau adevărate orașe ale cunoașterii; unele orașe actuale celebre sunt adevărate temple ale cunoașterii, cu valori numerice codificate, cu aliniamentele geomagnetice, stelare, cu gematria aplicată ș.a. Ele au fost proiectate în consonanță deplină cu legile naturii, în armonie cu geografia și cosmosul, cu corespon dențele dintre acestea. Numerele au fost instrumentele prin care aceste corespondențe au fost evaluate și transmise peste generații. Valori numerice precum 18, 36, 54, 72 sau 144 (a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe principiul coerenței: universul bricolajului, al sportului, al culturii, al frumuseții. În acest fel, odată cu produsele este vândut un întreg univers al nevoii, uneori un „stil de viață”. O formulă destinată în mod cert să se dezvolte în măsura în care este în consonanță cu hiperconsumatorul „profesionist” și avizat, mai sensibil la criteriile de tehnicitate și la tematicile „calității”, mai apt să interpreteze informația și să compare ofertele. Tot în pas cu hiperconsumatorul emoțional sunt și noile tipuri de magazine care se străduiesc să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o problemă practică, și nu doar un puzzle de rezolvat la școală. 2. Securitate, identitate națională și conflicte după încheierea Războiului Rece (Pledoarie pentru o cultură a prevenției) În mod cert, conflicte între state vor exista și în viitor. În consonanță cu schimbările din mediul internațional, specialiștii se vor axa asupra „noilor” conflicte interne. Dintre opiniile asupra priorităților privind îmbunătățirea colaborării dintre diplomație și psihologie organizațională (managerială) în scopul prevenirii conflictelor și gestionării activităților specifice secolului XXI, vom enumera câteva norme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceștia și, în consecință, omiterea unor informații utile pentru procesul de verificare. Credem că un verdict definitiv în privința raporturilor dintre cele două tipuri de supervizare nu se poate da, deși definițiile dezvoltării comunitare (Sandu, 2005) par a fi mai în consonanță cu ceea ce am numit supervizare suportivă. În termeni de eficiență, timp și calitate a implementării, supervizarea convențională are certe avantaje, dar, în forma ei pură, ea nu poate să facă față exigențelor participative ale dezvoltării comunitare. Lipsa implicării și participării
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mîncare (trophe), În adierea vîntului, În apă sau În altă băutură”90. Chiar dacă sînt la mare distanță unul de altul, bărbatul și femeia vor trebui să se caute prin lume (kosmos) pînă cînd se vor găsi, pentru a-și realiza consonanța fundamentală (symphonia); Însă, evident, această peregrinare În căutarea perechii este hotărîtă În secret de către miniștrii cerești. Atunci spiritul contrafăcut se varsă În sămînța bărbatului și de acolo În uterul femeii (metra). În acest moment pătrund În uter și cei 365
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
i se alătură, nu doar prin trăsătura artificialității (inițial opuse naturaluluiă, ci și prin modul diferit de funcționare. Din acest punct de vedere, deși înlocuiește sau ajută organul uman, proteza rămâne o utilitate neintegrabilă în întregime în totalitatea organismului. În consonanță cu această atitudine, proteza se poate defini astfel: „o proteză este o parte artificială a corpului care suplimentează corpul, dar o parte care are un sistem operațional diferit de procesele corpului organic” (Wilson, 1995, p. 243Ă. Astfel, proteza instituie o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
computării universale nu poate fonda subiectivitatea complexă și specifică umanului, iar avantajele tehnologiei cibernetice trebuie exploatate în termeni umani și fără entuziasm nesusținut în direcția tehnologismului. Teoretizarea „mașinii viziunii” de către Virilio (1992Ă, care generează posibilitatea unui „imaginar mașinic”, intră în consonanță cu ceea ce Deleuze și Guattari (1972Ă numesc „mașini dezirante”, metafora producerii dorințelor inconștientului mașinic. Mașinizarea este elementul-cheie în ambele teoretizări - pe de o parte în percepție, pe de altă parte în dorință -, dar și alte elemente leagă cele două discursuri
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
restrângă doar la investigații științifice și activitate didactică, ci să devină fermenți ai vieții cultural-științifice din Ardeal. „Universitatea românească, cel puțin pentru un șir de ani, mai are o a treia datorie de împlinit, cea de popularizare a științei. În consonanță cu spiritul democratic, care domina vremea, școala studiilor superioare trebuie să țină un contact cu pătura intelectuală a națiunei și să deștepte în cercurile cele mai largi al populațiunei dragostea de știință și respectul față de achizițiile ei.” (Pușcariu, 1921b, p.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]