2,239 matches
-
efortul scrisului. O susținută activitate de traducător din limbile franceză, spaniolă, italiană, germană și engleză dă sens concret unei mari disponibilități intelectuale: de la Cervantes și Shakespeare până la Thackeray și Rimbaud, tălmăcirile lui păstrează ritmul și nuanțele originalului, cu o admirabilă constanță. Studiile sale - mai ales cele referitoare la Renaștere, la baroc și la arta primei jumătăți a secolului al XX-lea - sunt, în descendența celor ale lui Tudor Vianu, unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate. SCRIERI: Risipă
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
un articol memorialistic al lui Artur Gorovei, un interviu cu Liviu Rebreanu (20/1936). Dacă proza publicată este puțină și de slabă calitate (povestiri de I. T. Atanasiu și D. Fierescu), în schimb critica literară se remarcă printr-o anumită constanță și promptitudine, cum o arată nu numai recenziile lui George D. Râncu, ci și polemica dusă în jurul romanului Adela al lui Ibrăileanu de Max Croitoru și C. Negru (articolele „Adela” dlui Ibrăileanu, Dl Ibrăileanu romancier, O critică și un critic
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
țării, comunitățile depind de soarta unui număr mic de firme producătoare, conduse de tehnocrația industrială. Această dependență este aproape absolută pentru orașele mici și medii, dar ea este însemnată și pentru orașele mari, de 300-350.000 de locuitori. Prosperitatea locuitorilor Constanței, al doilea oraș ca mărime și importanță economică din România, depinde esențial de activitatea portului și a șantierului naval, și abia în secundar de turism. Galațiul este în bună parte o anexă a marelui combinat siderurgic, Piteștiul depinde în primul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și a situațiilor. În clasa tehnicilor (semi)proiective pot fi incluse și procedeele bazate expres pe principiul selecției și distorsiunilor în percepție, memorie și raționament. Se consideră că abaterile, erorile săvârșite de subiecți în memorie, percepție, judecată, având o anumită constanță și direcție, sunt în legătură cu valorile și atitudinile lor. S-a constatat experimental, de pildă, că cuvintele ce exprimă valorile, interesele subiecților sunt semnificativ mai ușor recunoscute de aceștia în proba tahistoscopică (Roșca, 1971). Un interes particular îl are procedeul utilizat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marea problemă constituind-o selecția itemilor de așa natură încât să aibă o fidelitate și validitate cât mai ridicate (vezi, pe larg, Radu, 1993). Prima se referă la consistența internă a instrumentului, măsurabilă prin corelații item-item și itemi-test, și la constanța în timp a rezultatelor (test-retest). Dar mai important este gradul în care instrumentul măsoară ceea ce pretinde că măsoară, adică validitatea lui. Și dintre cele trei forme consacrate, validitatea de conținut, cea criterială și cea conceptuală (sau de construct), fundamentală este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reciproc părinți-copii, în asigurarea căruia rolul conducător revine părinților, fiind importantă îmbinarea cât mai strânsă dintre blândețe, căldură, drăgălășenie și fermitate. Prin bunătate și căldură arătăm respect copiilor noștri, prin fermitate ne respectăm pe noi înșine și situația în cauză. • Constanță și claritate, adică practicarea unității dintre vorbă și faptă de către ambii părinți - dacă e cazul, și de către ceilalți membri ai familiei - în raportul cu copiii și persistența unor cerințe în timp (constanță), pentru a se asigura că respectivele cerințe și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
respectăm pe noi înșine și situația în cauză. • Constanță și claritate, adică practicarea unității dintre vorbă și faptă de către ambii părinți - dacă e cazul, și de către ceilalți membri ai familiei - în raportul cu copiii și persistența unor cerințe în timp (constanță), pentru a se asigura că respectivele cerințe și reguli au fost înțelese de către copii și știu care sunt consecințele încălcării lor. De altfel, părinții trebuie să fie intens preocupați în a-i învăța pe copii importanța consecințelor logice ale acțiunilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
REVISTA NOASTRĂ, publicație apărută la București, bilunar, de la 15 martie 1905 la 22 aprilie 1907 și de la 1 iunie 1914 la 1 iunie 1916, sub direcția Constanței Hodoș. De orientare sămănătoristă, R.n. își propune să fie o „oglindă credincioasă a colaborării intelectualității femeiești la patrimoniul comun cultural național” (1/1905), să demonstreze și să susțină ideea emancipării femeii, a egalității în drepturi a femeilor cu bărbații. În
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ scurt, configurația preferințelor se schimbă uneori radical. Există mult adevăr în această afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca o „profunzime a sentimentelor”, desemnând aspecte ca grija și afecțiunea; - verdele este asociat adesea cu natura, cu creșterea, cu „tensiunea elastică” ce determină nevoia de îmbunătățire a ceva ce face parte din viața noastră. De asemenea, el evidențiază fermitate, constanță și persistență, nevoia/dorința de posesie/dominare reliefată și printr-un înalt nivel al stimei de sine. Metaforic fiind văzut ca „elasticitate a dorinței”, verdele indică și un nivel crescut al dorinței de autoîmbunătățire; - roșul simbolizează „forța dorinței” definind activismul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu Proza lui Eminescu, apărută în 1964. A îngrijit ediții din opera lui Mihai Eminescu, E. Lovinescu, Mircea Eliade ș.a., a prefațat numeroase ediții din scrierile lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, ale Constanței Buzea, ale lui Nicolae Baltag ș.a. A fost distins de cinci ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor, i s-a decernat Premiul Academiei Române (1976) ș.a. Ales în 1991 membru corespondent al Academiei, în 1992 e membru titular. Va fi desemnat în
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
astfel undeva în text) De bono viduitatis. Intrând în aceiași serie cu cărțile De bono conjugali, De sacra virginitate, Despre chipul în care trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu, pentru văduve, Despre căsătorie și senzualitate, pentru cei căsătoriți și confirmând constanța cu care Părintele apusean a abordat chestiunile căsătoriei și familiei, tratatul consacrat foloaselor văduviei 169, îi prezintă Iulianei zisele Sfântului Apostol Pavel, „doctor gentium” („Apostoli de hac re doctrinam exponet) despre această „profesiune”(cu scurte comentarii ale episcopului Hipponiei). Nimic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe vornici și mai târziu, după reforma lui Constantin Mavrocordat, și pe ispravnici 388) - completând vistieria țării ori veniturile anumitor dregători -, sunt prevăzute în acte, iar actualizările acestor amenzi, periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite” și „date prin târg”) - plăteau amenzi („șugubina de muieri”, pe care o încasau, în Moldova, marii vornici, reprezenta - datorită mulțimii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dinamizează (F. Nietzche, A. Adleră. Eul individual, instanță a conștiinței și realității, se află permanent supus Între două forțe de presiune. De jos În sus, Inconștientul urmărește ca să-și descarce conținutul pulsional În sfera Eului conștient, conform principiilor plăcerii și constanței, iar de sus În jos, Supra-Eul moral acționează asupra Eului conștient ca factor de cenzură, impunându-i normele valorice morale căruia este obligat să se conformeze, refuzându-i realizarea unor acțiuni. Aflat Între cele două „forțe de presiune”, psihică și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Închide va fi Înlocuită cu deschiderea pe care mi-o oferă speranța. Toate acestea dovedesc Însă că persoana umană este, În mod paradoxal, complexă, reunind În ea dimensiunile psihologică, morală și metafizică. Dar, acest fapt care-i conferă stabilitate și constanță, este concomitent condiția progresului și a desăvârșirii sale. Aceasta presupune o luptă permanentă a persoanei mele, În care eu sunt angajat În totalitate. Viața persoanei este lupta Împlinirii idealurilor sale și, din acest motiv, ea are un aspect tragic, așa cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie a realului. Psihologia Morală, fiind o psihologie a Supra-Eului, pune În prim-plan nevoia realizării valorilor morale și spirituale ale persoanei umane, În conformitate cu aspirațiile (principiul evaluăriiă și cu idealurile (principiul idealuluiă. Ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
defetistă. El trebuie să lupte, sau cel puțin să caute și „alte căi” sau „soluții” de reușită. L.A. Seneca, vorbind despre liniștea sufletească (De tranquillitate animiă, spunea, ca și Socrate, că aceasta este un atribut al Înțelepciunii, Înțelegând prin Înțelepciune constanța spiritului. Această constanță este” rezultatul „educării dorințelor”. Liniștea sufletească se dobândește printr-un Îndelungat exercițiu de cunoaștere de sine, pentru Socrate, sau prin desprinderea de dorințe pentru stoici (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Ea se dobândește prin exercițiul unui efort continuu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să lupte, sau cel puțin să caute și „alte căi” sau „soluții” de reușită. L.A. Seneca, vorbind despre liniștea sufletească (De tranquillitate animiă, spunea, ca și Socrate, că aceasta este un atribut al Înțelepciunii, Înțelegând prin Înțelepciune constanța spiritului. Această constanță este” rezultatul „educării dorințelor”. Liniștea sufletească se dobândește printr-un Îndelungat exercițiu de cunoaștere de sine, pentru Socrate, sau prin desprinderea de dorințe pentru stoici (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Ea se dobândește prin exercițiul unui efort continuu de autocontrol. Rezultatul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din psihanaliză. 2. Principiul expansivității În virtutea acestui principiu, orice persoană caută să se autodepășească, să se autorealizeze, să fie altfel, mai mult și dincolo de ceea ce este ea de fapt. Acest principiu este Înrudit cu principiul idealului și se opune principiului constanței din sfera psihanalizei. 3. Principiul autorității și al dominanței În conformitate cu acest principiu, fiecare individ caută să dobândească un rang, o poziție sau un statut superior, impunându-se, În felul acesta, ca diferit În raport cu ceilalți și dorind să-i domine și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
către fericire. Aceasta Însă se realizează prin cultivarea valorilor (axiaă binelui care, spune Cicero, „trebuie prețuit ca cea mai mare valoare”. El reprezintă „tot ceea ce este cinstit și dorit În sine” (Ciceroă. Binele este cel care conferă stabilitate, echilibru și constanță persoanei umane. Dar acest „echilibru”, care este deopotrivă sufletesc și moral, trebuie cultivat și Întreținut permanent, Întrucât el este mereu amenințat de tentațiile vieții, ale experienței, care sunt și sursa viciilor, a abaterilor de la valorile morale, având drept consecințe „tulburările
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
1990 devine redactor de anglistică la „Secolul 20”. A semnat cu pseudonimul Gheorghe Vâlcu texte pentru cântece compuse de tatăl său. Poezia lui Ș. din placheta de debut Troienii (1983), urmată de Lumina și uitarea (1989), se remarcă printr-o constanță stilistică (eufonie și lexic clasic), neanexabilă însă unei conștiințe ironice de factură livrescă. Situate la intersecția problematică dintre omul blestemat să poarte „memoria lucrurilor” și „omul fără nostalgii”, textele se achită de „marea plimbare” în spațiul mitologiilor consacrate (Troia, Ahile
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
lupta pentru menținerea unui echilibru în permanență amenințat”. Această idee esențială exprimă o perpetuă mișcare internă a ființei umane, care urmărește stabilirea unui raport de adaptare a omului la realitate pe trei planuri: a) raportul de homeostazie, ca principiu al constanței și echilibrului biologic al ființei umane (genetic, metabolic, biochimic, fiziologic); b) raportul de echitimie, ca principiu al echilibrului psihologic intern al personalității, al proceselor psihice fundamentale, al relațiilor dintre acestea, accentul punându-se pe sfera emoțional-afectivă; c) raportul de constanță
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constanței și echilibrului biologic al ființei umane (genetic, metabolic, biochimic, fiziologic); b) raportul de echitimie, ca principiu al echilibrului psihologic intern al personalității, al proceselor psihice fundamentale, al relațiilor dintre acestea, accentul punându-se pe sfera emoțional-afectivă; c) raportul de constanță etologică, ca principiu al concordanței și echilibrului socio-comportamental. Raportul dintre „normal” și „patologic” sau dintre „sănătate” și „boală” este în general considerat în funcție de raportul dintre „bine” și „rău” în plan moral. Există mai multe modalități de a înțelege normalul și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracteristică personală implică un echilibru dinamic permanent între două aspecte: procesul de diferențiere individuală sau individualizarea și amenajarea unui gen de relații satisfăcătoare cu celelalte persoane sau socializarea. Ambele aspecte ale acestui mecanism de echilibru desemnează „dinamica personalității” și reprezintă constanța - sau identitatea personală - și adaptarea - sau amenajarea relațiilor interpersonale. Constanța implică faptul că transformările personalității se mențin într-o linie constantă grație unei tendințe fundamentale de a răspunde la evenimentele trăite, în funcție de modelele de comportament și de modelele elaborate în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personală - și adaptarea - sau amenajarea relațiilor interpersonale. Constanța implică faptul că transformările personalității se mențin într-o linie constantă grație unei tendințe fundamentale de a răspunde la evenimentele trăite, în funcție de modelele de comportament și de modelele elaborate în cursul copilăriei. Constanța personalității se fundamentează pe următoarele: tendința la repetiție; capacitatea de a organiza lumea și de a-i da un sens. Adaptarea este efortul permanent de a răspunde, pe de o parte, la dubla exigență a identității personale, a constantei interne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]