9,983 matches
-
și ziua când se împlinește ( Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 19 februarie 2010). 19. Prin această decizie, Curtea a statuat că "în exercitarea controlului a priori de constituționalitate, esențial este fie ca legea să nu fi fost promulgată la data înregistrării sesizării la Curtea Constituțională (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
întâi din Legea nr. 47/1992 s-a împlinit pe data de 14 octombrie 2016, ora 24. Chiar dacă sesizarea nu a fost depusă la Curtea Constituțională în interiorul termenului de protecție, ea îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la obiectul controlului de constituționalitate (legea nepromulgată încă), întrucât nici Constituția și nici Legea nr. 47/1992 nu reglementează obligativitatea introducerii obiecției de neconstituționalitate în interiorul termenului de protecție. Neintroducerea obiecției în acest termen nu are, așadar, drept consecință decăderea titularilor din dreptul de a sesiza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
Președintele României [ Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010 ]. 24. Curtea, prin deciziile menționate, nu a reținut nicio neregularitate în prima ipoteză enunțată, pe când în acea de-a doua a statuat că "indiferent de forma de exercitare a controlului de constituționalitate pe cale a priori sau a posteriori, acesta se va putea realiza, întotdeauna, numai prin respectarea strictă a Legii nr. 47/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, precum și a dispozițiilor regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului de către autoritățile publice implicate, lipsirea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
obiecția în afara termenului, autorul acesteia se expune posibilității ca, până la data formulării ei, Președintele să promulge legea. Însă, odată sesizată Curtea, și în condițiile în care aceasta încunoștințează Președintele cu privire la faptul că legea se află în control a priori de constituționalitate, Președintele, în tot acest timp, nu are competența de a emite decretul de promulgare. În cauză, Curtea Constituțională, prin Adresa nr. 9.960/24 octombrie 2016, emisă în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , a încunoștințat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
emite decretul de promulgare. În cauză, Curtea Constituțională, prin Adresa nr. 9.960/24 octombrie 2016, emisă în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , a încunoștințat Președintele că legea se află în control a priori de constituționalitate. Președintele, însă, a promulgat legea, prin Decretul nr. 913/2016 . Legea respectivă a primit nr. 199 și a fost publicată, împreună cu decretul antereferit, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 7 noiembrie 2016, intrând în vigoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
a obiecției de neconstituționalitate pe acest motiv. Emiterea unor asemenea decrete cu nerespectarea art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, în condițiile în care Președintele a fost încunoștințat despre faptul că legea se află în control a priori de constituționalitate, nu constituie un motiv pentru respingerea ca inadmisibilă a obiecției. Prin urmare, decretul emis, neavând un efect dirimant, nu poate bloca exercitarea controlului a priori de constituționalitate, astfel încât Curtea va analiza obiecția în cadrul controlului a priori, chiar dacă legea a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
fost încunoștințat despre faptul că legea se află în control a priori de constituționalitate, nu constituie un motiv pentru respingerea ca inadmisibilă a obiecției. Prin urmare, decretul emis, neavând un efect dirimant, nu poate bloca exercitarea controlului a priori de constituționalitate, astfel încât Curtea va analiza obiecția în cadrul controlului a priori, chiar dacă legea a fost promulgată. 27. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
limitându-se la a menționa faptul că legile contestate vizează, prin ipoteza lor normativă, cheltuieli bugetare pentru anul 2016, neexistând o corelare între acestea și bugetul de stat pe anul 2016. 46. Cu privire la prima lege care face obiectul controlului de constituționalitate, Curtea constată că, prin aplicarea art. 4^3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 , plata indemnizațiilor fiecărei persoane se realizează în funcție de legislația privind pensiile aplicabilă acesteia. Legea generală este reprezentată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
de neconstituționalitate care vizează două legi, Curtea trebuia să considere că a fost sesizată cu două obiecții de neconstituționalitate, motiv pentru care se impunea disjungerea uneia dintre acestea, crearea unui nou dosar și pronunțarea, în consecință, a două decizii. Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare sau controlul de constituționalitate a priori este un control abstract și direct, exercitat la sesizarea unor autori calificați, fiind reglementat de prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15-18 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
trebuia să considere că a fost sesizată cu două obiecții de neconstituționalitate, motiv pentru care se impunea disjungerea uneia dintre acestea, crearea unui nou dosar și pronunțarea, în consecință, a două decizii. Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare sau controlul de constituționalitate a priori este un control abstract și direct, exercitat la sesizarea unor autori calificați, fiind reglementat de prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
exercitat la sesizarea unor autori calificați, fiind reglementat de prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Din reglementarea procedurii privind efectuarea controlului de constituționalitate a priori reiese, în mod clar, că acest tip de control poate avea ca obiect o singură lege sau dispoziții dintr-o singură lege, și nicidecum nu poate viza mai multe legi sau dispoziții din mai multe legi. Astfel, prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
de două zile. (3) Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoștință în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Tot în sensul verificării pe calea controlului de constituționalitate a priori a unei singure legi sau a unor dispoziții dintr-o singură lege sunt și prevederile art. 18 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora: "Decizia prin care se constată neconstituționalitatea legii se comunică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
modifică și/sau completează același act normativ de bază) și chiar dacă există identitate între textele constituționale invocate, precum și între motivările criticilor de neconstituționalitate, cu toate acestea respectivele legi și/sau dispoziții din ele nu pot face împreună obiectul controlului de constituționalitate a priori. Prin urmare, Curtea - sesizată să se pronunțe asupra neconstituționalității a două sau mai multe legi înainte de promulgarea acestora - nu poate să considere că se află în fața unei unice obiecții de neconstituționalitate și să pronunțe o singură decizie, ci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
pronunțe o singură decizie, ci trebuie să formeze atâtea dosare câte legi sunt criticate și să pronunțe tot atâtea decizii. Un argument în plus este acela că soluțiile pronunțate de Curtea Constituțională într-o astfel de situație - în cadrul controlului de constituționalitate a priori declanșat printr-o obiecție de neconstituționalitate care vizează două sau mai multe legi - pot fi diferite, așa cum este cazul în speța de față, în care o soluție este de respingere ca inadmisibilă a obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
competența instanței și procedura de judecată sunt prevăzute de lege, fiind atributul exclusiv al legiuitorului, iar Curtea Constituțională, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate să modifice sau să completeze dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222810_a_224139]
-
paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil și la judecarea cauzei într-un termen rezonabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat în numeroase cauze asupra constituționalității prevederilor criticate, acestea fiind raportate la aceleași dispoziții din Constituție ca și cele invocate în cauza de față. De exemplu, prin Decizia nr. 932/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198113_a_199442]
-
aceea, simpla enunțare a coliziunii unui text cu Legea fundamentală nu este suficientă pentru a răspunde rigorilor referitoare la actul de sesizare, instanța de contencios constituțional neputându-se substitui autorului pentru a evidenția în mod concret care este viciul de constituționalitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220859_a_222188]
-
autorii criticii menționează că majoritatea auditorilor publici externi au renunțat la posibilele venituri obținute din exercitarea altor profesii "în speranța legitimă" a obținerii unei "pensii de serviciu", care, în sensul larg al desfășurării carierei, ar reprezenta o componentă salarială. Analizând "constituționalitatea anulării pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi", autorii excepției invocă o serie de decizii ale Curții Constituționale, precum deciziile nr. 20/2000 , nr. 375/2005 , nr. 57/2006 , nr. 120/2007 , nr. 991/2008 , nr. 1.414/2009 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
sus amintită, intitulat "Interzicerea generală a discriminării", precum și art. 21 intitulat "Nediscriminarea" al Titlului III din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. Față de critica formulată, Curtea reține că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
tratament juridic personalului asimilat magistraților în privința dreptului legal la pensie de serviciu cu personalul la care au fost asimilați, întrucât, altfel, s-ar ajunge la situații inadmisibile, contrare art. 16 din Constituție. În consecință, prin decizia menționată, Curtea a constatat constituționalitatea eliminării tuturor pensiilor de serviciu în raport cu criticile formulate. Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat însă că eliminarea pensiei de serviciu a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
constituționale cuprinse în art. 26 alin. (1), precum și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca și în prezenta cauză, soluția adoptată fiind de respingere a criticilor ca neîntemeiate. Astfel, prin Decizia nr. 1.264 din 25 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210755_a_212084]
-
trebui completat cu sintagma "... și în cazul solicitării ca probe a expertizelor științifice raportate la obiectul judecății". Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată, apreciind că aspectele semnalate de autorii excepției nu reprezintă o problemă de constituționalitate, fiind vorba despre stricta interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești. De asemenea, arată că nu este evidențiată, în mod concret, nici o neconcordanță a textului de lege criticat față de prevederile constituționale invocate, ci, de fapt, se solicită completarea acestuia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163236_a_164565]
-
consolidat. Ca atare, din această perspectivă, Curtea constată că nu poate fi primită solicitarea autorilor excepției privind completarea textului de lege criticat, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163236_a_164565]
-
asemenea, în dezbaterile din fața Curții Constituționale reprezentanta acestora a susținut că au fost încălcate și alte texte din Constituție, si anume art. 2 alin. (1), art. 45 alin. (2) și art. 72 alin. (3) lit. k). Cu privire la extinderea controlului de constituționalitate în raport cu aceste din urmă prevederi constituționale, Curtea constată că nu este legal sesizată, deoarece în cererea prin care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate în fața instanței, precum și în încheierea de sesizare a Curții Constituționale nu a fost invocată încălcarea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130700_a_132029]
-
cetățeni nu împiedică stabilirea unor restricții sau limitări ale dreptului de proprietate. Referitor la critică de neconstituționalitate privind încălcarea art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională consideră că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin ordonanță supusă controlului de constituționalitate Guvernul a avut în vedere tocmai apărarea acestor drepturi fundamentale ale omului, rațiunea adoptării ordonanței fiind protecția chiriașilor și prelungirea contractelor de închiriere. Pentru aceleași considerente Curtea reține că nu au fost încălcate nici dispozițiile art. 43 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130700_a_132029]