15,474 matches
-
stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor). ... 15. De asemenea, într-un context parțial diferit, dar relevant pentru soluționarea prezentei cauze, în care s-a pus în discuție constituționalitatea opțiunii legiuitorului de a exclude din baza de calcul primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, Curtea a statuat că dobândirea unui drept salarial în
DECIZIA nr. 760 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251723]
-
ca inadmisibilă. În acest sens, arată că în cauză problema invocată privește interpretarea și aplicarea textului de lege la cauza dedusă soluționării instanței judecătorești, respectiv dacă un act de procedură este depus sau nu în termen, iar nu una de constituționalitate a normei legale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 19 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.422/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Astfel, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este inadmisibilă, prin prisma art. 2 alin.
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul criticat este o normă abrogatoare a dispozițiilor art. 120 alin. (5) și (6) din Legea nr. 304/2004. Curtea are competența de a controla constituționalitatea normelor abrogatoare (a se vedea Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007). ... 17. În ceea ce privește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
o serie de elemente de incertitudine juridică generate de prevederi existente în legile supuse modificării și completării prin prezenta ordonanță de urgență“. Acest text din cuprinsul preambulului poate fi considerat ca fiind o motivare ce vizează prevederile supuse controlului de constituționalitate, pentru că norma de abrogare adoptată a vizat eliminarea unor elemente de incertitudine juridică referitoare la structura ierarhică în care funcționează specialiștii IT. ... 18. Reglementarea abrogată stabilea că specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
S-a mai arătat că „nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență. “ ... 6. Fraza generală antereferită din cuprinsul preambulului nu poate fi considerată ca fiind o motivare ce vizează textul supus controlului de constituționalitate pentru că norma de abrogare adoptată nu viza eliminarea unor elemente de incertitudine juridică, ci eliminarea unei norme de asimilare în privința salarizării specialiștilor IT de la instanțe/parchete cu cei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
De principiu, neconstituționalitatea extrinsecă afectează actul în ansamblul său, însă, de la această regulă există și excepții în măsura în care se poate determina o relație directă între exigența extrinsecă neîndeplinită și o dispoziție expresă a actului supus controlului de constituționalitate. Astfel, o inconsistență formală de natură constituțională care vizează un anumit segment normativ al actului nu poate fi extinsă la cele care nu sunt vizate prin critica formulată sau nu au legătură cu aceasta. De altfel, în acest sens, se
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
paragraful 3 referitor la drepturile acuzatului din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare. ... 13. Astfel, prin Decizia nr. 473 din 25 iunie 2020, publicată în
DECIZIA nr. 654 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251877]
-
alin. (2) al art. 30 din Legea nr. 69/2010, care interzic prealocarea unor sume bugetare cu destinație specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare, autorul sesizării consideră că dispozițiile art. I pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate anterior promulgării sunt în vădită contradicție cu cele ale art. 8 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. ... 7. În plus, aceeași Lege nr. 500/2002 stabilește și principiul unității bugetare, în acest sens art. 10 alin. (2) interzicând elaborarea de acte
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
drepturilor și obligațiilor, consacrat de art. 15 alin. (1) din Constituție, întrucât posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligațiilor legale și de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietății legislative create prin norma dedusă controlului de constituționalitate. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, securitatea juridică este un „concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura o stabilitate
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
iar nu ca o verificare a compatibilității actelor normative între ele. În plus, se arată că pretinsa neconcordanță dintre textul legal criticat și alte acte normative în vigoare nu poate fi analizată de instanța de contencios constituțional, care, în examinarea constituționalității legilor, are în vedere exclusiv compatibilitatea acestora cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (Decizia nr.
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
de vedere cu privire la sesizarea de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art. 20^2 alin. (3) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. ... 18
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. ... 20. Legea supusă controlului a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, în data de 20 septembrie 2021, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 9 noiembrie 2021, fiind trimisă apoi la
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
veniturilor bugetare, este permisă chiar de cadrul legislativ incident domeniului alocării resurselor bugetare, respectiv de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. ... 45. Curtea reține, prin urmare, că, prin derogarea introdusă în corpul legii ce constituie obiectul controlului de constituționalitate, legiuitorul a optat, practic, pentru revenirea la o soluție normativă anterioară, consacrată în perioada 2000-2018, potrivit căreia, prin Legea nr. 69/2000, COSR îi era alocată direct o anumită cotă din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru țigarete, țigări
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
46. Așadar, inclusiv cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021, Curtea observă că a fost respectat principiul alocării resurselor bugetare prin legea anuală a bugetului. Totodată, Curtea constată că legea ce face obiectul controlului de constituționalitate, prin care sunt alocate, distinct și direct, resurse bugetare către COSR și CNP, a fost inițiată și adoptată anterior aprobării Legii nr. 317/2021 (procedura parlamentară de legiferare a legii examinate derulându-se în perioada 17 mai-9 noiembrie 2021, iar
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
CNP, în considerarea statutului special al COSR și CNP de asociații de interes național în domeniul sportului. ... 47. Prin urmare, Curtea nu poate reține criticile autorului sesizării referitoare la insecuritatea juridică și afectarea calității normative a legii supuse controlului de constituționalitate, create prin incertitudinea cetățeanului asupra modului de interpretare și aplicare a legii, aflate în disonanță cu celelalte acte normative în vigoare aplicabile în aceeași materie a alocării resurselor bugetare. Conținutul normativ al legii examinate este clar, predictibil și precis, derogarea
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
Legea fundamentală. În prezenta cauză, însă, autorul sesizării nu a precizat felul în care ar fi încălcat principiul universalității, mai exact care ar fi dreptul, libertatea sau obligația cetățenească de rang constituțional sau/și legal afectată prin legea supusă controlului de constituționalitate, aspect sesizat și în punctul de vedere al Guvernului, iar Curtea nu poate deduce în mod rezonabil un atare drept încălcat, astfel că și această critică urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. ... 50. Cât privește opțiunea legiuitorului de a reglementa
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
la un proces echitabil, ale art. 61 alin. (1) referitoare la rolul și structura Parlamentului și ale art. 124 alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la contestarea constituționalității normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dezvoltat o analiză în două trepte, prima vizând respectarea competenței sale prevăzute de Constituție, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la dispozițiile Constituției
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
prima vizând respectarea competenței sale prevăzute de Constituție, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la dispozițiile Constituției a conținutului normativ astfel determinat al normei criticate. Din perspectiva celei dintâi etape a analizei, Curtea Constituțională este competentă să controleze constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul său constituțional acceptând ca un text legal să se
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, sau Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013). Așadar, Curtea urmează să controleze constituționalitatea dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 2 din 12 martie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că acesta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde
DECIZIA nr. 509 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251956]
-
I, nr. 821 din 27 august 2021. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate în forma avută inițial, astfel cum au produs efecte în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. ... 13. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: – Art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018: „Contestațiile, procesele
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
ce privește dispozițiile art. 61^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, care au fost reglementate prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, Curtea observă că acestea au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 269 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 28 octombrie 2021, Decizia nr. 865 din 17 decembrie 2019
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]