657 matches
-
și B decid să încheie o relație de schimb ca urmare a unei negocieri, atunci se spune că avem de-a face cu un schimb negociat. În general, acesta este cazul tranzacțiilor economice care implică negociere și încheierea de acorduri constrângătoare menite să minimizeze posibilitatea ca partenerii de schimb să defecteze (să înșele). În viața socială există însă și situații în care actorii decid să încheie relații de schimb fără a negocia cantitatea de resurse și fără a încheia vreun acord
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
reciproc) fac parte din aceeași categorie de schimburi sociale, cele definite drept directe (vezi tabelul 4.1). Ambele tipuri de schimb implică ideea existenței unei dependențe directe între participanții la schimb. Indiferent dacă negociază sau nu și dacă încheie contracte constrângătoare sau nu, aceste schimburi vor implica întotdeauna parteneri interesați de obținerea unor cantități din resursele controlate de ceilalți. Cu alte cuvinte, aceștia vor fi dependenți direct de comportamentul celorlalți pentru obținerea resurselor de care sunt interesați. Emerson (1976) introduce o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este exclusă din moment ce intră în opoziție cu definiția? Da, dacă prin a interpreta înțelegem: a restitui un sens intrinsec, care ar fi legat de text, accesibil prin "înțelegere"; dar dacă a interpreta înseamnă a-ți da o ipoteză de lectură constrîngătoare, și a verifica ipoteza printr-un studiu discursiv al textului, atunci categoria de interpretare este susceptibilă de a fi reabilitată din punctul de vedere al analizei discursului. Dar atunci trebuie ca în prealabil să se disocieze interpretarea de înțelegere. S-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu există. De altfel, putem nota că voici/voilà [iată/uite], prin prezența etimologică sensibilă a imperativului "vois ici", "vois là" [ia te uită/uită-te], integrează co-enunțătorul mai mult (în sensul în care implicarea este mai liberală, mai puțin constrîngătoare) decît c'est. Într-adevăr, cu voici/ voilà, co-enunțătorul este făcut să împartă cu E2 (enunțătorul de la originea punctului de vedere) concluzia pe care o trage acesta din urmă, și aceasta cu atît mai sigur cu cît co-enunțătorul este asociat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
încearcă să atingă scopuri comune. La "a treia cultură" nu se ajunge nici prin perfecționare spirituală, nici prin intermediul educației deși aceasta poate sprijini acest proces. La "a treia cultură" se ajunge în mod necesar sub presiunea unei situații obiective și constrângătoare: situația în care persoane diferite cultural sunt constrânse să contribuie la îndeplinirea unor sarcini asupra cărora au căzut de acord că trebuie îndeplinite. Trăsăturile celei de "a treia culturi" sunt: * deschiderea fiind capabilă să absoarbe noi elemente pe care ulterior
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interior, evoluția unui grup este mult mai lentă 81 (V78) dacă ne plasăm sau replasăm într-un grup pentru a ne aminti odată cu acesta 82 (V79) (schimbările) însele 83 (V80) același chip 84 (V81) sau durata 85 (V82) și mai constrîngătoare 86 (V83) își iau vacanță în alte perioade 87 (V84) dacă plec într-o călătorie de afaceri sau de plăcere 88 (V85) fiindcă nu mai este posibil 89 (V86) potrivit psihologilor, durata n-ar exista decît în cazurile 90 (V87
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
masivă („cu droaia”) a frunzelor. Din cauza lor, totul apare ca ireversibil. Fatal, toamna va reduce contactele umane. Vizibili vor fi numai popa și soldatul, oameni ai datoriei și ai urgențelor, ale căror prezențe te duc cu gîndul la întîmplări grave. Constrîngătoare, semnele sociale și cele naturale impun retragerea, închiderea în casă, unde, în lipsa altor ocupații, intelectualului nu-i rămîne decît să se dedice cititului cărților. Prelungită zile, săptămîni, luni, lectura devine însă monotonă, istovitoare. întrucît poetul (un ins „condamnat” la inactivitate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citate par să rezume un buletin medical în care se constată „predominanța limfei” (ca la eroul lui Huysmans din À rebours) în detrimentul altor elemente. Așadar, deficitul de putere îi impune să fie rezervat. Bătrînețea, lasă să se înțeleagă poetul, e constrîngătoare, se confruntă cu o dublă limită, teama de viitor și nostalgia după tinerețe: „îngeri, deasupra cetății,/ Emotive,/ Despre ceva mai nou?// Telegraf,/ Telefon din sfere.../ Sunt lipsuri/ în sîngele meu”. Am spus „nu se mai poate mișca”; trebuie, iată, să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
descurajare (generalul Nikolai Solovțov comandantul Forțelor balistice strategice ruse). Ce schimbări ar putea surveni în plan internațional? Oficialitățile de la Moscova au reluat tema mai veche a necesității construirii unui sistem de securitate, care să presupună negocierea unui tratat conținând angajamente constrângătoare din punct de vedere juridic. Pornind de la premisa că natura amenințărilor la adresa securității s-a schimbat esențial, sunt necesare alte forme de cooperare internațională decât extinderea NATO, o alianță formată în timpul Războiului Rece292. Un apel în acest sens a fost
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
astfel cum amintirile unora dintre colegii săi de generație oferă, dincolo de melancolie, de tristețea subiacentă invocării unui destin potrivnic, detalii interesante despre viața literară, despre meandrele găsirii unui destin propriu sau despre atmosfera formării lor artistice în mediul opresiv și constrângător al acelor vremuri, evocări demne de interesul istoricului de azi. În ceea ce mă privește, am privit cu mefiență discursul autojustificator, retrospectiv, al partizanilor "rezistenței prin cultură". Nu poate fi vorba de nicio rezistență efectivă, bineînțeles, dar nu ezit să spun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
convinge pe asemenea operatori comerciali să alimenteze bugetul cu sumele prevăzute de lege. E limpede că, fără o lege a fiscului suficient de dură, toate aceste canale de finanțare alternativă rămân doar surse virtuale, realitatea fiind, din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani câteva sesiuni de finanțare a proiectelor culturale: expoziții, debuturi, evenimente culturale sau educaționale, programe de antreprenoriat au putut fi sprijinite
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
angajatorul, dacă are chef, poate declara afacerea închisă, să dea afară pe toată lumea fără a mai trebui să aștepte, ca până acum, 6 luni, pentru a o putea redeschide și angaja alți oameni, după bunul său plac, pentru că această prevedere constrângătoare a fost, în sfârșit, abrogată. Nu cred că sunt prea multe lucruri de spus față de acest proiect care va transforma condițiile de angajare în România pentru a fi potrivite exploatării extensive a forței de muncă și pentru ca arbitrariul și bunul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
convinge pe asemenea operatori comerciali să alimenteze bugetul cu sumele prevăzute de lege. E limpede că, fără o lege a fiscului suficient de dură, toate aceste canale de finanțare alternativă rămân doar surse virtuale, realitatea fiind, din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani câteva sesiuni de finanțare a proiectelor culturale: expoziții, debuturi, evenimente culturale sau educaționale, programe de antreprenoriat care au putut fi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sardelele în cutie, poate și printr-o selecție mai severă, compozițiile autohtone ar fi avut un alt destin. Nu e suficient să ne gratulăm noi între noi pentru cât de grozavi suntem, este păcat să nu încercăm să depășim barierele constrângătoare ale lumii, mari-mici, strict muzicale. Și Marin Cazacu, și Gabriel Croitoru puteau să-și găsească loc ușor cu concertele pe care le-au interpretat în programele unor formații străine ce au apărut la Sala Palatului. În fața a mii de auditori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
este predominant prescriptiv, mai ales când sunt în clasă elevi cu dificultăți de învățare. În ciuda caracterului prescriptiv, forma discursului didactic, care îmbracă haina metaforei, comparației, personificării, alegoriei etc., este apreciativă. Pentru ca școala să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice (gestică, mimică, postură, contact vizual etc.). De asemenea, poate apela la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
create în trecut, artiștii postproductivi reeditează narațiuni istorice ori ideologice, inserând elementele lor componente în scenarii alternative și contribuind astfel la apariția unei culturi a activității întreținute de comunități temporare care pun problema identității nomade (Rirkrit Tiravanija), criticând structuri narative constrângătoare ce reflectă ficțiunile ideologice ale operelor originale (Pierre Huyghe), permițând reprezentarea spațiului domestic ca pe un loc al confruntării dintre scenariile sociale și dorințele private, dintre imaginile recepționate și cele proiectate în condițiile sfârșitului întrebuințării tehnologiei doar ca aparat de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noii critici culturale, criticul și activistul Brian Holmes susține că, pentru a fi efectivă, critica culturală ar trebui să reflecte relațiile dintre articulațiile majore ale puterii și estetica trivială a vieții de zi cu zi.88 Ca atare, critica caracterului constrângător al sistematicității relațiilor sociale se dezvoltă din perspectiva opoziției dintre dificultatea de a-i convinge pe cercetători să articuleze o cunoaștere specializată asupra complexității proceselor sociale și descrierea transformării status quo-ului prin intermediul expresiilor acestui proces social. După Holmes, reflectarea în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
publicate în colecția intitulată On the Museum's Ruins și în cartea sa AIDS: Cultural Analysis / Cultural Activism. În colecția de eseuri On the Museum's Ruins, susținând că semnificația operei de artă s-ar forma în relație cu condițiile constrângătoare ale instituției, Crimp enunță o teorie a postmodernismului în artele vizuale bazată pe o arheologie foucauldiană a muzeului care propune ideea că epistemologia modernă a artei ar funcționa din perspectiva izolării artei în muzee, creând astfel un cadru autonom și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
adevărurilor despre boală, iar botanica nu poate fi definită ca sumă a tuturor adevărurilor privitoare la plante, după cum precizează Foucault, tot astfel nici estetica nu poate fi considerată ca fiind deținătoarea tuturor adevărurilor despre artă. Având o funcție restrictivă și constrângătoare, disciplina reprezintă un principiu de control ("polițienesc") al discursului, fixându-i limite prin reactualizarea permanentă a regulilor 207. În fine, procedurile de determinare a condițiilor de existență a discursului se referă la impunerea unor reguli calificative care ar limita accesul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
faptul că analizele jurnalistice și academice ce spulberau competența și sinceritatea sa au fost în general irelevante pe parcursul celei mai mari părți a președenției sale"518. Pentru a da, totuși, seama de astfel de diferențe, Lewis propune ieșirea din cadrele constrângătoare ale unor astfel de "explicații" limitatoare și ne îndeamnă să înțelegem "reputația, stilul și efectul apare al discursului lui Ronald Reagan"519 dintr-o perspectivă care să ofere "o explicație coerentă și suficient de comprehensivă a modalităților contradictorii în care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dominante nu prescriu în manieră directă conținutul mental al iluziilor care, chipurile, umplu mințile claselor dominate. Însă cercul ideilor dominante acumulează, într-adevăr, puterea simbolică de cartografiere sau clasificare a lumii pe înțelesul celorlalți; clasificările respective dobândesc nu numai puterea constrângătoare a dominării asupra altor modalități de gândire, dar și autoritatea inerțială a obiceiului și instinctului. Devine orizontul celor de-la-sine-înțelese: ce este lumea și cum funcționează ea, pentru toate scopurile practice"675. În contextul acestor elemente de-la-sine-înțelese ale lumii fenomenale, observă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de până la el, McKerrow să se angajeze într-o construcție pozitivă: retorica sa critică reprezintă însăși ieșirea din "impasul" în care, la momentul respectiv, păreau să se găsească orientările prealabile, fiecare dintre ele recunoscând, cât se poate de explicit, caracterul constrângător al propriei ideologii implicite, însă limitându-se la această recunoaștere. Retorica critică, pe de altă parte, își propune nici mai mult, nici mai puțin decât depășirea limitelor respective, un proiect consonant cu criticismul permanent foucauldian și care se angajează, atât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
deveni însuși semnul jocu-lui cultural în care ne-am angajat sau al politicii particulare a cercetării care ne definește provizoriu. Problemele apar atunci când paranteza sau parantezele ocupa întreg spațiul discursiv, până la a îl sufoca printr-o structurare, paradoxal, exhaustivă, limitatoare, constrângătoare. În ce mă privește, remarc acum, la finele acestor pagini, că este momentul pe care îl trăiesc. Această carte pe care tocmai o închei își asumă, prin urmare, dezparantezarea. În acest sens, periplul pe care l-am întreprins împreună, pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sunt construcții sociale și nu fenomene independente de acțiunea și semnificațiile atribuite de oameni. Statele și alți actori nu reacționează pur și simplu ca individualități raționale, ci interacționează într-o lume cu sens.111 Mediul extern este rar atât de constrângător încât să fie nevoie de judecăți și alegeri dificile.112 La fel ca orice alt fapt social, existența unui sistem internațional depinde de conștientizarea acestuia de către oameni și de elaborarea unei codificări prin limbaj. Constructiviștii insistă că realitatea socială există
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
consecințelor, acționând rațional în sensul producerii unui rezultat care le va maximiza interesele, în timp ce constructiviștii se axează pe norme și înțelegeri comune cu privire la comportamentele legitime, deși factorii materiali joacă, de asemenea, un rol. În această abordare, structurile nu sunt doar constrângătoare, dar, totodată, formează identitatea actorilor. A afirma că structura construiește actorii este același lucru cu a spune că are efecte prin definirea proprietăților. Efectele proprietăților sunt mai profunde pentru că au efecte la nivelul comportamentelor, dar nu viceversa. În schimb, atât
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]