806 matches
-
un câștig din el, atunci crematistica nu mai este naturală, căci bunurile au fost sustrase de la destinația lor naturală"73. Avem de-a face cu o lume fără vină, în care economia și schimbul trebuie să satisfacă nevoile umane de consumație și să nu urmărească obținerea profitului și o lume vinovată, în care schimbul, economia (crematistica) nu mai este naturală, în acord adică cu natura, cu universul fizic. "De exemplu, încălțămintea este destinată pentru a fi purtată iar nu cumpărată în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
involuntare, între participanții la schimb. Această formă de troc este denumită de Marx "Trocul simplu"270, tocmai pentru a pune în evidență lipsa de complexitate a unor schimburi abia despărțite din economia naturală. Trocul primitiv este și un "troc al consumației"271, deoarece schimbul dintre cele două mărfuri are unicul rol de a permite consumul unor mărfuri pe care participantul la schimb nu le produce. Trocul primitiv este un schimb forțat, impus de diviziunea muncii sociale. " Funcționarea acestui sistem de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
-l joace banii în economie. Este vorba despre foarte cunoscuta și dezbătuta problemă a cametei și de aici a dimensiunilor economiei monetare în curs de apariție. "Evul Mediu, ca și antichitatea, au cunoscut o singură formă de împrumut, împrumutul de consumație 551, cel de producție rămânând aproape inexistent. Dobânda asupra împrumutului era interzisă între creștini și era condamnată de către Biserică". În aceste condiții crizele monedei metalice chiar dacă puteau dezvolta ceva asemănător cu inflația 552, nu aveau o amplitudine mare. Revenind la
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
el în ziua socială de muncă. El primește din partea societății o adeverință asupra cantității de muncă pe care a livrat-o (după scăderea muncii sale pentru fondurile comune), iar cu această adeverință el scoate din fondul social de articole de consumație atâta cât se produce printr-o muncă egală. Aceeași cantitate de muncă pe care a dat-o societății sub o formă anumită, i se restituie sub o altă formă". Critica Programului de la Gotha, Editura Partidului Muncitoresc Român, București,1948, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ei altceva nimic, făcându-se abstracție de orice altceva. Apoi: un muncitor este însurat, celălalt nu; unul are mai mulți copii decât celălalt etc., etc. Dacă amândoi muncesc la fel și au deci o parte egală din fondul social de consumație, unul va primi deci, în fapt, mai mult decât celălalt, unul va fi mai bogat decât celălalt etc. Pentru a evita aceste neajunsuri, dreptul ar trebui să fie nu egal, ci inegal. Dar aceste neajunsuri sunt inevitabile în prima fază
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
burghez va putea fi depășit cu totul, iar societatea va putea înscrie pe stindardele ei: "De la fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoile sale!". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 33. 1184 "Repartizarea mijloacelor de consumație este doar o urmare a repartizării condițiilor de producție respective. Iar această din urmă repartizare formează una din caracteristicile modului de producție însuși. Modul de producție capitalist, de pildă este întemeiat pe faptul că că condițiunile material ale producției sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este doar proprietară a condițiunii subiective a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod firesc repartizarea actuală a mijloacelor de consum.Tot astfel va rezulta în mod firesc o repartizare a mijloacelor de consumație diferită de cea actuală, atunci când condițiunile material ale producției vor fi proprietatea colectivă a muncitorilor înșiși". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 34. 1185 Ibidem, p. 33. 1186 Ibidem. 1187 Ibidem. 1188 Karl Marx, Critica
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Potrivit lui M. Godelier, "economia se prezintă ca o realitate socială complexă, deoarece ea este un domeniu particular al activității, orientat spre producția, repartiția și consumul obiectelor materiale și, în același timp, prin mecanismele acestei producții, acestei repartiții și ale acestei consumații, este un aspect particular al tuturor activităților non-economice... Deoarece activitatea economică este, în același timp, o activitate specifică, ce desemnează un domeniu particular al raporturilor sociale, și o activitate angajată în funcționarea altor structuri sociale, economia nu deține la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o cât mai eficace protecție a consumatorilor, atât în faza precontractuală, cât și în ceea ce privește conținutul contractului. În faza precontractuală se impune o bună informare a consumatorilor iar în unele situații chiar și un timp de reflexie în formarea contractelor de consumație 104. Aceste legi conferă judecătorului posibilitatea de a controla conținutul contractului permițându-i să cenzureze clauzele abuzive la solicitarea persoanelor în cauză ori a autorităților publice abilitate prin lege, clauze pe care le va considera ca nescrise. După intrarea în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acestei obligații legale atrage sancționarea celui care nu s-a conformat. De obicei sancțiunea este administrativă (amendă, suspendarea permisului de conducere) dar poate fi și civilă (amenzi cominatorii, daune cominatorii). În privința contractelor forțate este necesară o observație. În contextual dreptului consumației se instituie și pentru profesioniști obligația de a nu refuza încheierea unui contract cu potențialii consumatori. Deci obligativitatea privește nu numai pe nonprofesioniști ci, în anumite situații, profesioniștii sunt forțați să încheie. Încălcarea de către profesionist a obligație de a contracta
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
protecție legislația protecției consumatorului. Este o legislație esențialmente imperativă și de ordine publică. Legislația din domeniul protecției consumatorilor are în vedere doar raporturile dintre profesioniști și consumator iar legislația concurenței are în vedere relația dintre profesioniști. Legislația protecției consumatorului (dreptul consumației) Cadrul legal. Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, Legea nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanță, Legea nr. 449/2003 privind vânzarea și garanțiile asociate acestora, Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic etc. sunt acte
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Obligații comerciale. Probele. Contractul de vânzare-cumpărare comercială, Ed. Lumina Lex, București, 1994. Graziani, A., Minervini, G., Belviso, U., Manuale di diritto commerciale, Cedam, Padova, 2004. Gréau, F., Recherche sur les intérêts moratoires, these, Defrénois, Paris, 2006. Goicovici, J., Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Golub, S., Culpa creditorului, Ed. Lumina Lex, București, 2002. Grosser, P., Les remedes a l'inexecution du contrat. Essai de classification, These, Universitatea Paris I, 2000. Kocsis, J., Sancțiunea neexecutării obligațiilor contractuale, teză de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nr. 8/1986. Giurcă, Gr. (I), Beleiu, Gh., (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul, nr. 10-11/1993. Goicovici, J., "Acordul de principiu", în Dreptul, nr. 4/2002. Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Goicovici, J., "Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
103 O parte a doctrinei îl califică drept contract forțat sau contract de dependență. În acest sens, a se vedea Gh. Piperea, op. cit., p. 71. 104 A se vedea, J. Goicovici, "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 159-179; J. Goicovici, Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 7. 105 În legătură cu reprimarea clauzelor abuzive a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
se vedea, J. Goicovici, "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 159-179; J. Goicovici, Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 7. 105 În legătură cu reprimarea clauzelor abuzive a se vedea, I.-F.Popa, "Reprimarea clauzelor abuzive", în Pandectele Romane, nr.2/2004, pp. 195-216. 106 Gh. Piperea, op. cit., p. 70. 107 Contractul de muncă este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
107 Contractul de muncă este și un contract de adeziune deoarece o mare parte din clauze sunt prestabilite de angajator, iar o parte este reglemenată prin lege. 108 L. Pop, op. cit., p. 130. 109 A se vedea, J. Goicovici, Dreptul consumației, pp. 29 și urm. 110 Gh. Piperea, op. cit., p. 74. 111 L. Pop., op. cit., p. 133. 112 Pentru aceste a se a se vedea. Viney, G., Jourdain, P., Traite de droit civil. Les effets de la responsabilite, ed. a 2-a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și scopul tratamentului, riscurile și consecințele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile și consecințele lor, prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului". 135 L. Pop., op. cit., p. 297. 136 L. Pop, op. cit., p. 294. 137 A se vedea, J. Goicovici, Dreptul consumației, pp. 114-137. 138 Art. 92 din O.G. nr.21/1992 prevede că "(1) Orice formă de publicitate referitoare la contractele de credit care indică o rată a dobânzii sau orice alte cifre referitoare la costul creditului pentru consumator va
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
resurse financiare necesare statului, îndeosebi pentru susținerea financiară a deficitului bugetar; - nu este recomandată din cauza efectelor negative pe termen mediu și lung generate de inflație; - un nivel ridicat al inflației generează creșterea încasărilor fiscale din impozite pe venit și pe consumație, conducând totodată la micșorarea relativă a obligațiilor de plată ale statului, în special în ceea ce privește datoria publică (în situația în care rata dobânzii la împrumuturile de stat este sub nivelul creșterii anuale procentuale a prețurilor); - aceste avantaje sunt anihilate de gravele
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
tehnica fiscală, cel mai des este utilizată unitatea monetară; se mai folosesc la stabilirea unor categorii de impozite: metrul pătrat de suprafață utilă la impozitul pe clădiri; hectarul de teren la impozitul funciar; kilogramul, litrul, bucata la unele taxe de consumație; d) sursa impozitului: arată din ce anume se achită impozitul (din venit ori din avere); în cazul impozitelor pe venit, sursa coincide în toate cazurile cu obiectul impunerii; în cazul impozitelor pe avere, nu întotdeauna există o asemenea coincidență, pentru că
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de plătitori, sunt mai echitabile, deci de preferat impozitelor indirecte, întrucât la acestea din urmă consumatorii de mărfuri și servicii, de obicei, nu știu dinainte în ce moment și mai cu seamă cât vor achita statului, sub forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte. După cum am văzut în capitolul 6, impozitele directe se clasifică în funcție de criteriile care stau la baza așezării lor în: impozite reale; În continuare, vom prezenta fiecare categorie de impozit direct și conținutul acestora. 49 I.
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
scăzută comparativ cu aceea a țărilor dezvoltate și aportul și randamentul impozitelor pe venit ca, de altfel, și al celor pe avere sunt mai scăzute, iar dacă la acestea adăugăm și comoditatea și costul relativ redus al perceperii taxelor de consumație și al altor impozite indirecte, găsim explicația opțiunii pentru impozitele indirecte 64. Principalele motive pentru care se optează de regulă pentru impozitele indirecte, potrivit academicianului Iulian Văcărel, sunt următoarele: impozitele indirecte necesită o perioadă scurtă de timp, din momentul în
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
se înregistrează valoarea adăugată; au o ritmicitate de colectare relativ bună, ceea nu nu creează probleme Trezoreriei Statului, așa cum se întâmplă cu impozitele directe, care generează goluri temporare de casă. Impozitele indirecte pot îmbrăca următoarele forme de manifestare: taxele de consumație; taxele vamale; 8.2. Taxele de consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de colectare relativ bună, ceea nu nu creează probleme Trezoreriei Statului, așa cum se întâmplă cu impozitele directe, care generează goluri temporare de casă. Impozitele indirecte pot îmbrăca următoarele forme de manifestare: taxele de consumație; taxele vamale; 8.2. Taxele de consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
bună, ceea nu nu creează probleme Trezoreriei Statului, așa cum se întâmplă cu impozitele directe, care generează goluri temporare de casă. Impozitele indirecte pot îmbrăca următoarele forme de manifestare: taxele de consumație; taxele vamale; 8.2. Taxele de consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]