587 matches
-
tinerii, nici atât, de vreme ce mai găsim timp și răgaz sufletesc ca să facem astăzi - cum ar spune unul din numeroșii părinți sufletești ai volubilului nostru amic Zaborowski - analiza chimică a valurilor peste care sărmana barcă românească plutește... Mă ridic deci hotărât Împotriva contagiunii intelectualiste, care lo vește de impotență toate Încercările de până acum de a ne afla măcar rostul existenței noastre aci. Căci, Într adevăr, discuțiunile de până acum sunt, cum prea bine s-a mai spus aici, de-a dreptul sfâșietoare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prinzând „viteză“. La fel interzicea și intuirea momentului când Conducătorului îi era dăruită floarea. Căci, deși Ceaușescu lua deseori copii în brațe, aceștia mai întâi fuseseră ținuți în carantină de medici vreme de câteva zile, pentru a exclude riscul oricărei contagiuni. Cântecul se cerea cântat cu mintea absentă. Această absență a minții guverna în mod suveran tot ce se întâmpla în grădiniță. Mai știam câteva cântecele de iarnă din vremea copilăriei mele. Cel mai ușor dintre ele era Schneeflöckchen, Weißröckchen șFulgușor
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cei care, pur și simplu, nu au fost membri de partid. Imaginea dominantă creată de mass-media a asociat simbolic suferința cu PNȚCD și Alianța Civică, în particular, cu Convenția Democrată, în general. Simpla apartenență la aceste grupări purifica moral prin contagiune. Nu mai avea importanță dacă ai aparținut sau nu categoriei care a suferit major. Important era să fii identificat simbolic cu aceasta de îndată ce ai intrat în Clubul Moralității. O primă consecință negativă a monopolizării suferinței este că aceasta a fost
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
trebui să-l acceptăm este faptul că România a avut un comunism atipic pentru Europa (cealaltă excepție era Albania). După moartea lui Stalin, țările comuniste europene au trecut prin procese de respingere a stalinismului, iar din 1985 au intrat prin contagiune în reforme „gorbacioviste”. În acest sens, partenera noastră actuală, Bulgaria, a fost mult mai avansată politic în 1989. Din 1971, în România s-a construit treptat un stalinism naționalist (cum l-au numit Verdery, Tismăneanu ș.a.). Locul închisorilor politice explicite
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
țărănești din 1907, anticipează și probabil informează romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Invaziunea duhului de răzmeriță este tratată prin mici nemulțumiri personale care așteaptă numai un prilej de expresie colectivă. În lipsa unei noțiuni limpezi de viață statală, răscoala pornește prin contagiune și prin factorul mistic al unei presupuse îngăduințe regale simbolizate prin călăreți misterioși cu steaguri albe. Autoritatea, reprezentată prin primar, arată o prudență plină de compromisuri. Primă victimă cade evreul Ițic. Răsculații, beți și indeciși, petrec acel răstimp de așteptare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că în Muntenia, din deosebite cauze, nu s-a putut dezvolta un curent critic, ca în Moldova. De aici nu urmează că toți scriitorii din Muntenia au căzut victime exagerărilor novatoare. Un Alexandrescu, un Bălcescu, un I. Ghica au rezistat contagiunii. Dealtmintrelea, criticismul moldovenesc, care a luptat împotriva curentelor extrem novatoare din toate părțile locuite de români, nu și-ar fi ajuns scopul dacă n-ar fi dat rezultate și aiurea decât în Moldova. Faptul că un Alexandrescu, un Bălcescu sau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este vorba de afacerile publice, de formele noi - acolo el vorbește curat românește și numai ici și colo întrebuințează câte un cuvânt nou, ridicol. Această apariție rară a cuvintelor ridicole, acolo unde nu e vorba de afacerile publice, este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu a celor ce caracterizează creativitatea individuală. De asemenea, așa cum arată Al. Roșca (26), patrimoniul informațional al grupului, privit în ansamblu, este incomparabil mai bogat decât la oricare din membrii săi luați separat. Nu mai puțin important este mecanismul de contagiune a inspirației, care își găsește teren fertil de funcționare în condițiile activității de grup. Iată de ce ar fi foarte utilă organizarea în școală/facultate a unor grupe/cercuri de exersare a creativității în maniera sugerată de M. Rocco (25), precum și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
blocaje ale mediului extern: 1. Lipsa cooperării și încrederii între colegi Rezolvarea problemelor complexe implică munca în echipă. Patrimoniul informațional al grupului profesional este incomparabil mai bogat decât al oricărui membru al său luat izolat. Apoi, inspirația se manifestă prin contagiune în cadrul activităților în cadrul grupului. Din aceste motive, creativitatea grupului este superioară creativității individuale. În toate cazurile în care în grupul profesional a existat cooperare și încredere reciprocă, creativitatea a fost ridicată. Nu același lucru se poate spune dacă între membrii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mare de membri. Principalele avantaje ale activității de grup în raport cu activitatea individuală, cu impact asupra creativității, sunt: * patrimoniul informațional al grupului, privit în ansamblu, este incomparabil mai bogat decât la oricare din membrii săi luat izolat; * inspirația se manifestă prin contagiune în cadrul grupului; * apariția noului este stimulată datorită interacțiunilor din grup; * folosirea metodelor de creativitate (brainstormingul, sinectica, metoda Phillips 6-6, reuniunea panel, metoda 6-3-5, etc.) pentru stimularea creativității; * momentele de impas sunt depășite mult mai ușor, deoarece impactul dintre diferite entități
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Dumnezeule, fă ca să se realizeze pentru România, patria noastră adoptivă, cuvintele pe care Moise le-a spus pentru pământul său: privirile Eternului să fie neîncetat întoarse către dânsul de la începutul anului până la sfârșitul lui... Domnul preservă România de foamete, de contagiune, de boala de tot felul care bântuie pământul. Binecuvântează recoltele sale. Binecuvântează pe augustul nostru principe Carol I, împlinește intențiunile sale generoase și drepte, ajută-l să realizeze obiectul dorințelor sale cele mai vii, fericirea României“ (Discours d’inauguration du
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se mai numește și „metoda evaluării amânate”), nici o afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă, fiecare idee primind maximum de atenție, deoarece de la o explicație a fenomenului aparent greșită, prin contagiune, se pot propune soluții originale. Edward de Bono (1990) consideră chiar că oamenii nu pot gândi creativ decât în grupuri; în această perspectivă, părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
elimină inhibiția rezultată din exprimarea liberă (în timpul căreia, spre exemplu, cineva care posedă o creativitate și o putere de verbalizare sporite îi poate demotiva pe membrii mai lenți sau mai timizi ai grupului), dar, concomitent, se pierde chiar fenomenul de contagiune a ideilor în grup, fenomen care este unul dintre avantajele importante ale metodei; - de aceea, propunem o metodă mixtă, care să se bazeze pe cele trei de mai sus, însumându-le avantajele; astfel, putem cere participanților la sesiunea de brainstorming
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mici sau pe grupuri mari): a) maniera de brainstorming individual este generată și dintr-un dezavantaj principal al grupurilor: astfel, într-un grup, fiecare participant trebuie să-și asculte colegii, acest lucru constituindu-se câteodată dintr-un avantaj (acela al contagiunii mentale) într-o limită la fel de importantă (pierderea de timp, anumite fenomene de inhibiție); unii autori consideră că direcțiile noi de gândire asupra unor probleme pot să apară mai bine într-un brainstorming individual, acesta fiind urmat în mod firesc de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ca însemnătate. Datele statistice demonstrează predominanța fluxurilor rural-urbane până în anii ’80 ca urmare, în primul rând, a unei mari nevoi de forță de muncă în industrie. D. Sandu (1984, 128) explica intensitatea crescută a acestui flux migratoriu prin efectul de contagiune (sau „efectul bulgărelui de zăpadă”), astfel că, numărul celor care migrează joacă un rol important în creșterea presiunii sociale pentru adoptarea aceluiași model comportamental, atrăgând astfel mai mulți actori sociali. Potrivit aceluiași autor, acest flux migratoriu specific anilor ’80 a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Selma Fraiberg dezvăluie mecanismul prin care suferința căreia părinții i-au fost victime trece în ființa copilului lor (Killen, 2003; Shapiro, 2009). Un alt lucru demn de remarcat este că violența poate avea o manifestare de reacție în lanț, de contagiune. Astfel, comportamentele violente pot genera sau stimula comportamentele violente la cei din jur, la victime sau martori aparent neimplicați direct. Astfel, victima devine la rândul său agresor în acest „ciclu infernal al provocării-reprimării”(Poussin, 1994). în momentul manifestării comportamentelor violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se pune este motivul pentru care ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dacă am proiecta această perspectivă în literatură ar însemna să cuprindem în spațiul literar toată populația "atinsă" prin transferul, oricât de precar, incomplet sau alterat, al obiectelor literaturii: nu numai cei implicați în utilizarea operelor, ci și cei mobilizați prin "contagiune". O carte are un tiraj de 500 de exemplare și va fi citită efectiv poate de 1500 de oameni. Dar unele din imaginile ei se vor perpetua prin conversație, titlul va fi reținut și de cei care nu au citit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu filiațiile contează aici. Ideologia saint-simoniană e pentru secolul al XIX-lea mai mult decât un corpus de idei care călătoresc pe filiere identificabile, prin autori și prin texte. E mai degrabă un complex de reprezentări care se difuzează prin contagiune, înarmând doxa epocii cu instrumente pentru perceperea, recrutarea și administrarea genialității. Ideea de bază era aceea a unei organizări sociale care să implice participarea geniilor la guvernare. Saint-Simon propunea un sistem plebiscitar prin care cei mai buni artiști și savanți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit o referință a unei sociologii contemporane aflate în căutarea de noi instrumente pentru înțelegerea efectului de contagiune care organizează acțiunea indivizilor în societate. Apropierea de gândirea filosofului materialist îmi e mediată de lectura propusă de Yves Citton (în Yves Citton et Frédéric Lordon (dir.), Spinoza et les sciences sociales. De la puissance de la multitude à l'économie des
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
atemporal/ă, în care noțiuni diferite erau imuabile în orice împrejurare, iar câteva valori în jurul cărora se scria istoria nu aveau început și nici sfârșit: poporul român, partidul, revoluția, lupta pentru independență și unitate națională. La acestea, eu mai adaug contagiunea timpului istoric etatizat de către un timp laic (sublinierea îmi aparține) al creației divine și al spațiului geografic personalizat etnic și destinat unei anumite națiuni. Acest timp, pe care l-am numit laic, al creației divine este o formă mutantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
folosește și exploatează particularitățile afective. Emițătorul își deghizează într-o măsură mai mare sau mai mică interesele, relația emițătorului cu receptorul devine „instrument”. De aceea, persuasiunea lipsită de etică devine pericol, semnalat pentru nocivitatea sa încă din antichitate. 2.6 Contagiunea Contagiunea produsă de emițător este determinată nu atât de creșterea numărului de informații la receptor, cât de sporul adus acelui depozit imaginar de frumos. Aceste amplificări sunt posibile datorită emoției resimțite de receptor. Putem vorbi, așadar, și de intensitatea contagiunii
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și exploatează particularitățile afective. Emițătorul își deghizează într-o măsură mai mare sau mai mică interesele, relația emițătorului cu receptorul devine „instrument”. De aceea, persuasiunea lipsită de etică devine pericol, semnalat pentru nocivitatea sa încă din antichitate. 2.6 Contagiunea Contagiunea produsă de emițător este determinată nu atât de creșterea numărului de informații la receptor, cât de sporul adus acelui depozit imaginar de frumos. Aceste amplificări sunt posibile datorită emoției resimțite de receptor. Putem vorbi, așadar, și de intensitatea contagiunii, înțelegând
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Contagiunea Contagiunea produsă de emițător este determinată nu atât de creșterea numărului de informații la receptor, cât de sporul adus acelui depozit imaginar de frumos. Aceste amplificări sunt posibile datorită emoției resimțite de receptor. Putem vorbi, așadar, și de intensitatea contagiunii, înțelegând prin aceasta numărul celor impresionați și, în egală măsură, amploarea la care experiența a fost reprodusă. În momentul comunicării se transmite și măreția sentimentului trăit de emițător în timpul enunțării. Emițătorul va da dovadă că ceea ce spune îi aparține în măsura în care
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Transnistria: Să înființez echipe de deparazitare la: Moghilev-Tulcin Iampol-Cosăuți Rezina-Ribnița, pentru evreii ce au fost expediați din ghetouri. Cei rămași încă în ghetouri, să fie deparazitați pe loc, înainte de a fi expediați pe Bug. Aceasta, pentru a evita pericolul unei contagiuni de tifos exantematic, pe itinerariile de marș ale evreilor și în lagărele lor. Am intervenit la Misiunea Militară Germană a se pune în aplicare prescripțiunile art. 7 din Convențiunea Hauffe447-Tătăranu448 și a da dispozițiuni ca să putem trece peste Bug, evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]