595 matches
-
maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât să acționeze sub impulsul imitației și al contagiunii mintale, performând comportamente pe care le observă la semenii săi. Aceasta era concepția dominantă a discursului științific la cumpăna dintre veacurile al XIX-lea și XX, sub influența unor lucrări celebre datate cam în aceeași perioadă: Les lois de l
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în medicină, folosită pentru prima dată cam în aceeași perioadă de savantul Ambroise Liébeault (cf. S. Moscovici, 1981/2001, 85). Imitația, căreia i se atribuie o mare influență în cadrul fenomenelor sociale, nu este în realitate decât un simplu efect al contagiunii [...]. Asemeni animalelor, omul este prin natura lui un imitator. Pentru el, imitația este o nevoie, cu condiția ca această imitație să-i fie la îndemână; în această nevoie își are obârșia moda. Fie că e vorba de opinii, de idei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poate fi considerată o formă specifică de comportament colectiv? Răspunsul la această întrebare vizează cele trei modalități prin care am gândit structura acestui subcapitol. În primul rând, un răspuns poate fi dat în termenii teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv: teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). În al doilea rând, vestimentația, în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Iorga și-a expus vederile sale în legătură cu trecerea pe cale revoluționară către noua societate modernă. Ele sunt cunoscute. Este de reținut că, în 1915, el respingea explicația simplistă, naivă și falsă a revoluțiilor de la 1848 din țările române prin așa-zisa contagiune: cauza revoluțiilor de la 1848 - scria N. Iorga - nu este numai contagiunea revoluționară, ci, anume, pregătirea unei clase capabile de a reprezenta cu lupte și sacrificii idealul revoluționar în deosebitele țări europene. Pregătirii acestei clase el i-a închinat numeroase studii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noua societate modernă. Ele sunt cunoscute. Este de reținut că, în 1915, el respingea explicația simplistă, naivă și falsă a revoluțiilor de la 1848 din țările române prin așa-zisa contagiune: cauza revoluțiilor de la 1848 - scria N. Iorga - nu este numai contagiunea revoluționară, ci, anume, pregătirea unei clase capabile de a reprezenta cu lupte și sacrificii idealul revoluționar în deosebitele țări europene. Pregătirii acestei clase el i-a închinat numeroase studii ce se încadrează în istoria relațiilor internaționale ale României. De la rolul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ușor și simplu. Nicolae I știa și el foarte bine aceasta, ceea ce explică precizarea plasată în marginile posibilului, adică: el, țarul, nu va declara război, dar lucrează împreună cu alți monarhi la adoptarea unor măsuri sigure de natură să zăgăzuiască răspândirea „contagiunii franceze”. Într-adevăr, țarul n-a procedat la ruperea formală a relațiilor diplomatice cu Franța, dar le-a suspendat în fapt; supușilor ruși aflați în Franța li s-a ordonat să părăsească teritoriul ei, iar comandanților porturilor Rusiei să nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au aflat în spațiu. Din acest punct de vedere istoria Franței este exemplară și reprezentativă de la Revoluție încoace: repetarea acelorași cauze producînd aceleași efecte. S-a văzut că, din mult invocatul moment al Revoluției, aceste formule s-au difuzat prin contagiune. Ceea ce odinioară era excepția, a devenit acum un model și o știință. Așa cum Revoluția franceză a ridicat masele înarmate pentru a le arunca-n luptă și pentru a cuceri, introducînd războiul în epoca ei clasică, la fel și seria de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o dată cu cruciadele, iar în Renaștere, în orașe. În sfîrșit, le-am văzut la lucru în toate revoluțiile, mai ales în Revoluția franceză care a marcat a doua lor naștere. Din acest moment, ele s-au răspîndit ca o molimă prin contagiune și imitație, zguduind state și răsturnînd societăți. Cîtă vreme au ocupat un loc periferic, guvernanții nu le-au băgat în seamă. Moraliștii și istoricii se distrau pe seama lor. Teoreticienii le aminteau în treacăt. Nu erau decît figuranți într-o piesă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
somnambuli sau automate astăzi i-am numi roboți! Se pliază după sugestiile unui conducător ce le ordonă tuturor să gîndească, să privească și să acționeze în unul și același sens. Doar dacă nu cumva se copie mecanic între ei, prin contagiune. Rezultă un fel de automat social incapabil să creeze sau să raționeze și care se poate deda tuturor actelor reprobabile cărora individul, în stare de veghe, s-ar opune cu vehemență. Mulțimile ni se înfățișează atît de asemănătoare tocmai pentru că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dragi lui Mallarmé, și așa mai departe. Dar mai bine să-l lăsăm pe Le Bon să facă bilanțul acestei disoluții a conștiințelor și personalităților: "Principalele caracteristici ale individului în mulțime sînt: ocultarea personalității conștiente, preeminența personalității inconștiente, orientarea prin contagiune a sentimentelor și ideilor într-un același sens. Individul nu mai este el însuși, ci un automat pe care propria voință nu mai are puterea de a-l conduce"139. Omul nu iese din starea de individ decît printr-o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
extremiști. Și aceasta cu atît mai mult cu cît mulțimea a fost impregnată de sentimente excesive. Oratorii i-au tot repetat afirmații deșănțate, au somat-o să aclame ori să huiduiască o anume persoană, o anume idee. Restul, e lucrarea contagiunii: odată ce mulțimea a început să alunece către o extremă, aprobarea generală acordată unei opinii îi sporește forța de a le exclude pe toate celelalte. Nuanțele dispar pe măsură ce colectivitatea se polarizează. Simplitatea și exagerarea sentimentelor mulțimilor, declară Le Bon, le țin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doctrine, al unei nații. Toți oamenii, de la primul la cel din urmă, îi sînt supuși, iar ascultîndu-l, nu își fac decît datoria. Dinspre conducător iradiază un anumit fanatism sectar, și orice mare conducător este un fanatic. Fanatismul se comunică prin contagiune maselor, cu o uimitoare ușurință. Încrederea de nezdruncinat în sine inflamează încrederea fără margini a celorlalți. Și ei ajung să își spună: "El știe încotro se îndreaptă, deci vom merge și noi unde știe el". Sclipirea tranșantă a vorbelor sale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
niște afirmații. Ele îndreaptă spiritul mulțimii într-o direcție unică. Pseudo-răspunsurile mulțimii nu fac decît să reafirme cele spuse deja de orator, căci cea mai puternică afirmație este repetiția. Operează magia cuvintelor, a formulelor certificate, reiterate. Ea se propagă prin contagiune cu rapiditatea unui curent electric și magnetizează mulțimile. Cuvintele evocă imagini precise, de foc ori de sînge, amintiri exaltante ori dureroase ale victoriilor sau înfrîngerilor, sentimente puternice de iubire sau ură. Următorul fragment dintr-un discurs al ayatolahului Khomeiny ne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au facultatea de a-și aminti. Într-un anume sens, ele își amintesc chiar prea mult. V Afirmația și repetiția au drept rezultantă sugestia colectivă. Ele se combină într-un curent de credințe care se propagă cu viteza unei epidemii. Contagiunea este cu atît mai rapidă cu cît suscită sentimente mai puternice și cu cît scurtcircuitează orice reflecție. "Ideile, rezumă Le Bon, nu se impun deloc prin exactitate, ci doar prin dublul mecanism al repetiției și contagiunii prin care invadează regiunile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu viteza unei epidemii. Contagiunea este cu atît mai rapidă cu cît suscită sentimente mai puternice și cu cît scurtcircuitează orice reflecție. "Ideile, rezumă Le Bon, nu se impun deloc prin exactitate, ci doar prin dublul mecanism al repetiției și contagiunii prin care invadează regiunile inconștientului în care se elaborează mobilurile generatoare ale conduitei noastre. A persuada nu înseamnă doar a dovedi justețea unei rațiuni, ci a face oamenii să acționeze în conformitate cu această rațiune"230. Un alt lucru la fel de pătrunzător, și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la executarea lui, de la creier la corp, calea este dreaptă. O astfel de idee vînează și înlocuiește tot ceea ce gîndea și credea individul în stare de veghe. Iar cînd se difuzează de la un individ la altul, printr-un fel de contagiune, ca o gripă, îi uniformizează pe toți, îi aduce la un numitor comun. Ia naștere astfel o realitate colectivă, populată de credințe și iluzii împărtășite, o lume a imaginației. Le Bon o descrie în următorii termeni: "Studiată dintr-un punct
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
spațiu în care aceștia se văd și se aud unul pe celălalt. Apoi presa îi îndepărtează unii de alții și îi transformă în tot atîția lectori separați. Cinematograful adună laolaltă indivizi diferiți într-un spațiu în care are loc o contagiune directă a gîndurilor și sentimentelor. Intervine televiziunea, care îi risipește din nou, îi închide în casele lor, îi determină să înțepenească în fața micului ecran, iar contactul devine cît se poate de restrîns chiar în interiorul aceleiași familii. Prin urmare, o comunicare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
manifestă mult mai rapid și în mod excesiv entuziasmul sau panica. Publicul se urnește mai greu, se angajează mult mai dificil în mișcări eroice sau violente și rămîne, în genere, mult mai moderat. Asistăm, pe de o parte, la o contagiune senzorială, iar pe de cealaltă parte asistăm la o contagiune pur intelectuală, favorizată de un grup pur abstract, și totuși real, de indivizi: "Tipurile de public, notează Tarde, diferă de mulțimi și prin aceea că proporția publicului unit întru credință
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
panica. Publicul se urnește mai greu, se angajează mult mai dificil în mișcări eroice sau violente și rămîne, în genere, mult mai moderat. Asistăm, pe de o parte, la o contagiune senzorială, iar pe de cealaltă parte asistăm la o contagiune pur intelectuală, favorizată de un grup pur abstract, și totuși real, de indivizi: "Tipurile de public, notează Tarde, diferă de mulțimi și prin aceea că proporția publicului unit întru credință și idee este mult mai mare, indiferent de originea sa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și să acționeze într-o manieră surprinzătoare pentru ei înșiși și pentru toți aceia care îi cunosc. Amintesc principalele caracteristici ale convertirii lor în masă umană: dispariția personalității conștiente, orientarea gîndurilor și sentimentelor într-o aceeași direcție prin intermediul sugestiei și contagiunii, tendința de a realiza ideile sugerate. Toți observatorii sînt de acord cu existența acestor fenomene. Fapt ce nu împiedică apariția a trei întrebări. Ce este o masă? Cum de posedă facultatea de a influența în asemenea măsură individul? În ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în cadrele ei, o cecitate în fața altor posibilități de interpretare a realului. Orice adâncire într-un mod de cunoaștere riscăm să ne devină închisoare. * Condiție a unei vieți fericite: să nu ai idealuri prea mari! Cum aspirațiile se transmit prin contagiune, fericirea depinde de absența cunoașterii unor astfel de idealuri; ceea ce înseamnă că poți fi fericit dacă nu știi că se poate mai mult (și dacă nu-l ai pe "mai mult" în sânge). Motorul unei revoluții îl poate constitui nu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ceva este orientare către, ce înseamnă deja dispunere pentru o anumită formă a lui "a vedea". Sensul intenționalității este cuprins în această pregătire pentru a cunoaște, care coincide deseori cu modalitatea de orientare față de propria existență. * O modalitate evidentă de "contagiune" a valorilor: legătura contemporană dintre frumusețe și adevăr. Să observăm cât de înclinați suntem, în primă instanță, să credem pe cei care arată bine sau, dimpotrivă, să sesizăm tendința noastră de a respinge teoriile celor ce nu respectă standardele vizuale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de suferință. Sentimentele mele date de Întâlnirea cu celălalt sunt inspirate de natura acestei Întâlniri. Eu preiau suferința din privirea celuilalt, sau bucuria acestuia. În acest fel, relația dintre mine și celălalt este o relație bazată pe intimitate sau pe contagiune simpatetică, care are la bază, ca punct de plecare, o „inducție afectivă”. Să ne referim la suferință. Eu văd Suferința pe fața celuilalt. Ea se extinde ca expresie la Întregul corp (Îmi frământ mâinile, plâng, mă agit etc.Ă și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
suferință. Eu văd Suferința pe fața celuilalt. Ea se extinde ca expresie la Întregul corp (Îmi frământ mâinile, plâng, mă agit etc.Ă și prin aceasta neliniștea mea se transmite și celorlalți, fie ca simplă compătimire, fie ca act de contagiune psihică. Se poate conchide că există un anumit limbaj al apropierii dintre mine și celălalt, care transcede cuvântul. Acest element de legătură nonverbală, care mă apropie de celălalt, este cel care dă valoare realității umane. Fiecare persoană, ca ființă, are
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În fine, o foarte mică categorie de indivizi care Încearcă să oprească desfășurarea scenariului. Din cele de mai sus se desprinde concluzia că „scenariile psihologice” cu caracter public exercită o atracție colectivă prin inducția sugestivă a maselor, veritabilă formă de „contagiune psihică”, declanșând sau eliberând pulsiuni refulate și prin aceasta eliberând tensiuni psihice. Se poate chiar vorbi despre „scenarii psihologice colective” de tipul grevelor, manifestărilor de protest stradale mergându-se chiar până la revoluții și războaie. Tot În seria „scenariilor/acțiunilor psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]