1,915 matches
-
fim dar... n-ai putut să fii!”(Dar neașteptat). Poeta nu obosește așteptând să soarbă măcar din când în când trăiri sfințite în crâmpeie de dumnezeire. Simte că "Vrejul nopții/ Leagă în ochiul meu/ Râuri de lumi/ Bătute în așteptare." (Contemplare), iar “Pentru dorințele noastre imposibile,/ Cineva grijuliu ne-a dat cerul,/ Să putem încolți și rodi/ Și, la nevoie, să recompunem misterul...” ( Suntem). Primăvara o face pe poetă să simtă că renaște spiritual: “Îmi umblă-n trup un zeu fără
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
să afle rostul și sensual vieții. Mulți dintre noi suntem încercați de greutăți, necazuri și dureri în lupta pentru existența. Ce păcat că în această luptă unii oameni nu știu să guste cu adevarat din frumusețile vieții și creației divine. Contemplarea și meditația la tot ce ne înconjoară, disciplina aproape pierdută în zilele noastre dar benefică atât pentru suflet, cât și pentru trup, de care ființă noastră are nevoie din când în când, si mai cu seamă în cunoașterea lui Dumnezeu
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361661_a_362990]
-
suspinele/ de la marginea pădurii”, ” s-au răzvrătit alunii/ de-atâta nebunie... toate/ se vor ascunde discret/ într-o prea tristă carte”! Autoarea trăiește poezia în toate formele ei, de la culoare, diafanul fluturilor, dragoste și îndumnezeire, până la dorința și nevoia de contemplare a naturii, copacii seculari oferindu-i leagăn cuvintelor încrustate în scoarță: ”alerg printre copaci,/ și mă lovesc de scoarța cuvintelor.../ mă opresc între doi copaci/ și număr secundele/ cu umbra numelui meu.../ Plec în lumină...” sau ” Știu... am hotărât,/ ne
UN FLUTURE, O CARTE, O POETĂ ... SAU DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR DE ELEONORA STAMATE (ED. ARMONII CULTURALE, 2013) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351928_a_353257]
-
ca și opoziția sa față de junimism, nu reprezintă, în contextual literaturii române, un fapt izolat. Orientarea literaturii române spre o Europă francofonă poate fi constatată încă înainte de pașoptism, fereastră deschisă spre Franța îngăduind de multă vreme scriitorilor români nu numai contemplarea experiențelor sale fundamentale (clasicism, romantism etc.), ci și contactul cu valorile literare la care cultura franceză făcea referință (clasicismul greco-latin, literatura Renașterii italiene, romantismul englez). De la faimosul „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, al lui Heliade, trecând prin opera lui Grigore Alexandrescu
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
se perpetuează într-un aer de aur îngreunat numai de floarea și lumina frunților inelate de simbolurile ce încoronează bolțile catedralelor și pe regi. Jubileul de 90 de ani ai Majestății Sale Regelui a fost o configurație a sentimentelor de contemplare, iubire și susținere pentru Coroana Regală, care întipărește și legitimează independența, suveranitatea și unitatea României și, deopotrivă, pentru Regele în a cărui înfățișare străjuiesc nouăzeci de ani preluați de la eternitatea munților! Manifestările jubiliare prilejuite de ziua de naștere a Majestății
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
o făptură din cele ce sunt, cu soarele, cu luna, cu stelele, sau cu alceva dintre celelalte, care este una cu construirea de idoli; afirmația vrea să ridice pe Israel pe o cale simbolică, prin anumite clipuri și forme la contemplarea și slujirea unicului Dumnezeu. Oare nu este și chipul (paradigma) întregului cort o manifestare văzută a slujirii în duh, desemnată prin vedenii simbolice marelui Moise, De Dumnezeul tuturor?”. Acest text face o diferențiere clara intre idol și simbol. Idolul fixează
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
văzută a slujirii în duh, desemnată prin vedenii simbolice marelui Moise, De Dumnezeul tuturor?”. Acest text face o diferențiere clara intre idol și simbol. Idolul fixează spiritul închinătorului la lumea creată, simbolul priveste la inălțarea minții omenesti dincolo de el, la contemplare și închinare spirituală a lui Dumnezeu. El nu este o realitate pentru sine, ci în funcție de o altă realitate pe care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcedență. Idolul
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul ei aparte, cu valurile înspumate spărgându-se de stabilopozi[i]și pescărușii zburătăcind pe deasupra mării. Oricum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
a doua rafală de vânt mai puternică. Îi izbi fața din plin. Primele picături mari de apă căzură pe firele de iarbă din fața ei. Avu impresia că le aude sfârâitul pe pământul încins de razele fierbinți ale soarelui. Uită de contemplare și se grăbi spre adăpostul clădirii. O dorință nepământeană de a fi la acea oră în palat puse stăpânire pe ea. Picăturile mari se înmulțiră până mai făcu ea câțiva pași, apoi din norii vineții începu să curgă șiroaie” Ajunsă
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
altceva, prin limbaj se operează acea expansiune a ființei care face ca marea aventură a spiritului poetic să se afle pe același plan cu deschiderile dramatice ale cunoașterii moderne. Poemele volumului Nunta Cuvintelor se structurează în două măsuri lăuntrice, de contemplare și avânt, tempouri pe care cititorul le intuiește și care îl conduc spre starea de grație premergătoare intrării într-un ținut eliberat de vremelnica impuritate mundană. Nostalgia recâștigării statutului binecuvântat al Logosului presupune viețuire în zona de puritate și lumină
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
elitei de artiști plastici ai Parisului. Stabilirea în Franța, pe Montmartre, îi deschide pictoriței un univers fabulos. Ea s-a lăsat purtată într-o lume care i-a oferit perspective noi asupra celor văzute și simțite, s-a bucurat de contemplarea și de punerea lor pe pînză, acestea reprezentînd o sinteză între devenirea artistică și existența de fiecare zi. Cariera pictoriței Rodica Iliescu a început sub auspicii splendide, iar ceasul treizeci din septembrie al frumoasei vîrste îi exprimă cu sensibilitate harul
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
elitei de artiști plastici ai Parisului. Stabilirea în Franța, pe Montmartre, îi deschide pictoriței un univers fabulos. Ea s-a lăsat purtată într-o lume care i-a oferit perspective noi asupra celor văzute și simțite, s-a bucurat de contemplarea și de punerea lor pe pînză, acestea reprezentînd o sinteză între devenirea artistică și existența de fiecare zi. Trăirile și inspirația pictoriței formează o recuzită artistică întreținută de un extins repertoriu de teme și de tonalități diafane. Rodica Iliescu trebuie
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
minții. Nichita Stithatul spune că mintea și rațiunea "" cu sufletul, " [58] . Deși în eshaton nu mai există atacul gândului și războiul minții [59] , totuși mintea este capabilă de acte libere, conștiente și, deci, raționale: laudă adusă lui Dumnezeu, slujire [60] , contemplare. Găsim însă și precizări care par să infirme această viziune. Sf. Maxim vorbește de o înlăturare totală a lucrărilor naturale ale minții, care sunt " [61] . Cu alte cuvinte, mintea ar rămâne, dar însușirile ei ar dispărea, mintea "". Și nu e
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
îi vine de la alții. Spiritualitatea aceasta vie, creând comuniunea, se întreține/primește în Liturghia ortodoxă o pecete proprie. „Chiar dacă, spune Părintele Stăniloae, există și un urcuș individual al credincioșilor spre Dumnezeu prin curățirea de patimi, prin dobândirea virtuților și prin contemplarea rațiunilor creației, acest urcuș n-ar putea avea loc dacă n-ar fi ajutat de un urcuș liturgic spre Dumnezeu, care se înfăptuiește de fiecare împreună cu obștea celorlalți credincioși. Acest urcuș este susținut de Iisus Hristos Cel înviat și unit
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
regăsit și în ideile lui Socrate transcrise de Platon, și credea că înainte de a se uni cu trupul, sufletul contemplă lumea ideilor. El caută transcenderea teluricului, aspirația către veșnicie! De altfel era nelipsit de la liturghie și se spune că din contemplarea flacării unei lumânări a realizat ultima varianta Pasărea măiastra!Pasăre galbenă, moment în care introduce un motiv nou în creația să - cel al zborului vertical. Păsările brâncușiene evocă entuziasmul unui mariaj al pietrei sau al metalului cu focul, un incendiu
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Un singur lucru cer de la Domnul, pe care îl poftesc: să sălășluiesc în casa Domnului, în toate zilele vieții mele, să-mi satur ochii cu frumusețea Domnului” (Ps. 27, 4). Creația Sa, ca Duh al Frumuseții, este o poezie de contemplare a Frumuseții divine, cuprinzând veșnicia” [42] Frumusețea Fiului lui Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
frumusețea morală se socotește bună... deci frumos este omul drept, omul cuminte, într-un cuvânt, omul bun” [77] . Sfântul Vasile cel Mare atrage, în plus, atenția asupra necesității purificării de patimi a sufletului, pentru a putea să se ridice la contemplarea Frumuseții dumnezeiești: „... ca să se nască în suflet și frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor de pescuit aflați în apropierea mea, m-au trezit din contemplarea stolului ce așeza o distanță tot mai mare între mine și el. Colegii mă anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
izvoarele ei, poezia întinderilor nesfârșite. Nu de puține ori mi s-a dat să întâlnesc astfel de oaze pline de răcoare și de miresme exotice, să adast sub frunzele uriașe de palmier sau finic și să-mi odihnesc cugetul în contemplarea misterului vieții și al morții, pe tărâmul mirific numit Poezie. O astfel de oază am aflat răsfoind cu lentoare cartea Ilenei Popescu Bâldea numită cu un titlu cât se poate de incitant și de romantic în aceeași măsură: „Tu nu
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
adevărata fire a ființelor și a lucrurilor. Lumea este rugăciune, celebrare, așa cum o arată atât de admirabil Psalmii și Cartea lui Iov. Dar această rugăciune tăcută are nevoie de gura omului pentru a răsuna. Este ceea ce anumiți Părinți greci numesc „contemplarea firii”: omul adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
seama ce se petrece cu vibrațiile din capul și din inima noastră. Organizați-vă simțurile, ca să puteti vedea cu ochii minții ce se întâmplă cu poporul român, aflat în Grădina Maicii Domnului, într-un Templul al dragostei, al meditației, al contemplării și al eliberării ( TDMCE ): o Grădină a raiului numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis; un Templu care nu e altul decât cerul-pământesc; și o eliberare care nu e alta decât eliberarea noastra definitivă din ciclul devenirilor (fizice, chimice, genetice
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
mi-ai pătruns, surpriză Nu te mai caut printre ele Este cerul fără de sfârșit Un covor albastru plin de stele Dacă a fost sau nu eveniment Ți-aduci aminte pronosticul tău, Acum când viitorul e prezent, Dar și câte alte contemplări Cu hazul sau cu tristețea lor Revin trecute, multe întâmplări Nu-mi cenzurez diverse amintiri Când mă gândesc la trecerea vieții Referință Bibliografică: LIMPEZIRE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de
LIMPEZIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351063_a_352392]
-
religioase ne trimit cu gândul la existența unui univers dincolo de lumea noastră concretă, care se află în adâncul nostru, un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curățenie și puterea de
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]
-
nu-i lipsit de frumusețe dacă-i împodobit cu înțelepciunea profană, așa cum frunzele oferă fructului înveliș și înfățișare frumoasă. Se spune că marele Moise, al cărui nume este foarte mare la toți oamenii din pricina înțelepciunii sale, s-a apropiat de contemplarea Celui Ce este numai după ce și-a exercitat mai întâi mintea cu învățăturile egiptenilor. Asemănător acestuia, deși în timpuri mai noi, se spune că și înțeleptul Daniil, pe când era în Babilon, numai după ce a învățat bine înțelepciunea haldeilor, s-a
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
cum se exprimă plastic excelent în « tehnică cuțitului », o tehnică nu la îndemâna oricui și din cauza dificultății ocolita. Astfel zilele acestea, la început de toamnă, pictorița ne încântă cu o nouă expoziție de autor. Natură pe care ne-o oferă spre contemplare doamna Lidia Dondesi, întruchipata în mod festiv, în peisaje sau fragmente de natură-flori în diferite ipostaze este învesmântata în nuanțe de galben, verde stins, “pământuri ‘’, picurate cu azuriuri, verde și roz.Totul ne duce cu gândul la frumusețea, pitorescul locurilor
LIDIA DONDESI ,EXPOZIŢIE PERSONALĂ, TOAMNA-POEZIA ÎN CULORI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352142_a_353471]