2,388 matches
-
sexuală a femeilor: o experiență traumatizantă în România socialistă”, în Nicolaescu Mădălina (ed.), Cine suntem noi?, Editura Anima, București. Băiașu, Sorin, 2003: „Egalitate și diferență: două versiuni ale dilemei și libertatea de a o rezolva”, în Toderean, Olivia (eds.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Beauvoir, Simone de, 1998: Al doilea sex (ed. I, 1949), Editura Univers, București. Bell, Daniel, 1965: The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in 1950, Free Press, New York
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Wave Feminism”, în The Icon Dictionary of Feminism and Postfeminism, Susan Gamble (ed.), Icon Books, Cambridge. Tismăneanu, Vladimir, 2003: Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, University of California Press, Los Angeles. Toderean, Olivia (eds.), 2003: Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Tong, Rosemarie, 1989: Feminist Thought. A Comprehensive Introduction, Westview Press, Boulder and San Francisco. Tronto, Joan, 1993: Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge, New York. Țăranu, Andrei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Katherine, 1996: What is Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, New Jersey. Vincent, Andrew, 1992: Modern Political Ideologies, Blakwell, Oxford. Vincze Magyari, Enikö, 2003: „Când diferențele sunt între noi: perspective feministe asupra naționalismului”, în Toderean, Olivia (eds.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Vincze Magyari, Enikö, 2002: Diferența care contează, Editura Desire, Cluj-Napoca. Vlăsceanu, Lazăr et al. (coord.), 2002: Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Editura Polirom, Iași. Vogel, Ursula
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Grossmann, Ein Ja Zur Kindertaufe, 1944, p. 14 la Oscar Cullmann, op. cit., p. 64. footnote>. Botezul copiilor fiind un eveniment obișnuit, nu s-a văzut rostul de a-l dezbate sau explica. Mărturisirea credinței la Botezul pruncilor O parte dintre contestatarii eterodocși ai pedobaptismului susțin că botezul cere anumite condiții pentru a fi primit și astfel, copiii, zic ei, nu îndeplinesc aceste condiții, deci ei nu pot fi botezați, ci numai celor maturi li se poate aplica această Sfântă Taină. Punctul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
și exortația Mântuitorului consemnată de Evanghelistul Matei la cap. 28, 19: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă”. Iată deci, precizează unii contestatari ai pedobaptismului, că botezului trebuie să-i premeargă credința și că, după însăși învățătura Sfintei Scripturi, nu poți aduce pe cineva la botez fără a-l fi învățat mai întâi să creadă. Acestor texte scripturistice le mai adaugă apoi și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
o mărturisire formală: Lidia și toți ai casei (Fap. 16, 14-15); temnicerul din Filipi și casa sa (Fap. 16, 33); și chiar ucenicii din Efes (Fap. 19, 2 6)”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 25. footnote>. Însă, la sus-numitele precizări contestatare, mai putem menționa, pe de o parte, că cei ce se botezau aveau ei înșiși copii ce nu erau absolviți de păcatul strămoșesc, la care cu toții suntem părtași (Rom. 5, 12-19), deci au și pruncii ceva care trebuie să li
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
victime ale unei iluzii, prinse într-o încleștare neesențială. În acest fel ființa unei civilizații era apărată, dar puterea nu era amenințată, în imediat, cu nimic. Modelul acesta crea profesioniști sau chiar virtuozi ai culturii, dar inhiba orice pornire nemijlocit contestatară. Din școala lui Noica nu a ieșit nici un Havel și nici un elev al lui nu a devenit sfătuitorul unui Walesa român. Noica nu credea decât în Judecata de Apoi a culturii și în certificatele cu care te puteai prezenta în fața
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Liliana, Integrarea europeană a României. Participarea politică a femeilor, în AnALize, nr. 7, 2000. Popescu, Liliana, Politica sexelor, Editura Maiko, București, 2004. Shanley, Mary Lyndon; Narayan, Uma (coord.), Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Toderean Rusu, Olivia (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia ă SNSPA, București, 2002. Femei și doamne în talk-show-ul politic din Româniatc "Femei Și doamne în talk‑show‑ul politic din România" Romina Surugiu Gabriela Vrânceanu Firea, jurnalistă, moderatoare de talk-show: Dar cine
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
oamenii acestui pământ. Dintr-o simplă vocație, care se deschise generos în perioada de avânt revoluționar ce ne animase pe toți, martiriul în numele cauzei naționale devenise de la un timp o meserie profitabilă, care te mai și punea la adăpost în fața contestatarilor (ultimii, vezi Doamne, mai pretindeau tribunilor și valoare nu numai tupeu!). Cel care avea măcar cea mai mică observație asupra comportamentului social, cultural și politic al „martirilor” - comportament nu întotdeauna cinstit, corect și logic - era etichetat imediat - bineînțeles în numele poporului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
adâncimilor psihicului uman. În spirit postmodernist, acest lucru poate fi pus pe seama detabuizării și a intrării În ordinea firească a gândirii. În același spirit, dar fără a ignora și posibilele sale antecedente istorice, lunga listă a răzvrătiților cuvântului și a contestatarilor impenitenți, gândirea știe că Își poate permite luxul de a se comporta firesc În Însuși spațiul nefirescului. Soluții parțiale sau non-soluții Statisticile sunt Întotdeauna relative, Însă obstinația lor de a pretinde că spun adevărul nu poate fi ignorată cu desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cetățean dorește să-și ia revanșa, "să sfideze legea într-un Far-West fără șerif, într-o societate compusă din gangsteri și asistați" (F. Thom, 1996:242). Tipurile sociale ale societății comuniste poziționate în raport cu puterea și resursele: nomenklaturistul, activistul, specialistul și contestatarul sînt înlocuite de tipuri noi poziționate în raport cu capitalul uman, simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
oficial partid dominant și considerată expresie a voinței politice a marxismului revoluționar avangardist, organizația comunistă își extindea rețeaua de control teritorial în paralel cu aparatul de Stat pe care-l domina. Epurat, reînnoit, curățat în mod regulat de elementele sale contestatare, Partidul Comunist constituia culoarul inevitabil pentru toți cei care ținteau un post ce conferea o anumită putere; instanță fundamentală a Statului, el substituia funcțional atît clasa conducătoare în sensul dat de Mosca 13, cît și burghezia. De aceea, el va
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
MDF a fost creat în septembrie 1987 în urma unei reuniuni oficioase convocate la inițiativa lui Imre Pozsgay, comunist reformator, care va fi sufletul tranziției. Ca mișcare socială ce dorea democratizarea țării, nu ca partid, MDF a strîns la un loc contestatarii membri ai partidului și opozanții care acceptă colaborarea cu aceștia. O dată cu cea de-a doua fază a tranziției, deschisă de comuniștii reformatori Rezsö Nyers, Imre Pozsgay ajunși la conducerea "Partidului" și constituirea guvernului Nemeth, Forumul, profitînd de legea din ianuarie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de schimbare adaptativă constă în combinarea unei orientări fundamentale continue cu variația obiectelor valorizate. Să luăm persoanele active politic, al căror sistem de va-lori este orientat (o trăsătură fundamentală a personalității lor) în mod esențial către contradicție. Ele sunt contestatare, se opun, critică, protestează. Păstrează această orientare de-a lungul întregii existențe, dar o aplică succesiv altor obiecte. Sunt, pe rând, împotriva războiului din Vietnam, energiei atomice, expulzării străinilor clandestini, mondializării; în general, împotriva "sistemului". Turnura imprimată de schimbarea unui
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
-asocierile și structurările între valori, create pentru a forma sistemul; -gradul de coeziune sau de contradicție; -punctele comune între sisteme (care formează consensul social); -divergențele și conflictele; -tipizarea, pornind de la criterii semnificative (de exemplu, orientarea lor: pozitivă, afirmativă sau negativă, contestatară; configurația lor: postmodernă, modernă, tradițională). Un anumit tip poate fi desemnat printr-o formulă-mamă (ca "revoluționarul profesionist", "șaizecișioptistul", "tânărul cadru dinamic"), care desemnează valori ce formează un ansamblu specific, caracteristic unui actor, unui grup sau unui public; -clasarea sistemelor coexistente
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și se alătură manifestărilor pacifiste. Se poate ca aceștia să fie cetățeni pașnici, care se gândesc la morțile și dezastrele provocate de război, dar este la fel de posibil ca aceștia să aibă o structură psihologică negativă, care face din ei niște contestatari, niște opozanți. Dacă se ține cont de genul documentului, al sursei, al mărturiei care constituie suport de valoare, interpretarea se in-spiră din contextul literar. Valorile sunt altfel exprimate într-o carte de filosofie politică decât într-un pamflet, într-un
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fragmentează (ruptura între Luther și Papă se consumă în 1520). S-a terminat cu unanimismul. De fapt, regula unei societăți unanimiste este că posesorul adevărului poate folosi forța pentru a constrânge recalcitranții să se îndrepte (Inchiziția). Reforma, care reprezintă forța contestatară a epocii, se datorează unei multitudini de cauze, dintre care cea mai vizibilă este declinul Bisericii de la Roma, care se îndreaptă către o criză profundă: abuzurile sunt din ce în ce mai multe, moravurile celor mai înalte autorități sunt corupte, valorile evanghelice sunt nesocotite
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Sztompka, 1993:301). Căderea regimului comunist din România în decembrie 1989 a luat cea mai revoluționară formă din estul Europei: diviziunea în organizarea de stat a fost aproape totală, dar nu și consecințele; cu alte cuvinte, cu toate că am avut grupuri contestatare ce au formulat revendicări de a controla statul susținute de o parte a populației ce nu au putut fi suprimate, transferul puterii nu a fost total (vezi Tilly, 2002:100-10). Ce e însă important e că revoluția a acționat ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trei sute de ani). Fiind doar trei principii, care la prima vedere par logice și irefutabile, la fel de fundamentate științific precum astrologia și vânătoarea de fantome, vă dați seama că era inevitabil ca mai devreme sau mai târziu să apară și niște contestatari, niște cârcotași, mai ales că homeopatia, cu timpul, s-a transformat, dintr-o simplă practică de medicină alternativă, într-o ditamai industria de medicamente aducătoare de venituri consistente. Un prieten chimist, binevoitor mi-a explicat pe îndelete cum devine cazul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cultul personalității și consecințele sale". Hrușciov îl acuză pe Stalin de numeroase crime și delicte, de abateri de la principiile leniniste în conducerea maselor. Raportul lui Hrușciov surprinde și îngrijorează. Imediat se răspândește teama că în urma ideilor prezentate pot apărea grupuri contestatare care să pericliteze regimul. Cu toate acestea, autoritățile de la București adoptă directivele stabilite la Congres. Drept consecință, o lună mai târziu, la ședința cu activul Comitetului Orășenesc de Partid București, Mihai Beniuc, secretarul Uniunii Scriitorilor, prezintă documentul "Cultul personalității și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ei de a reacționa la demisia morală a literaților, de a se împotrivi vânătoarei de cărți și oameni. Și-a construit frontul în spatele microfonului și a dat calibru cuvântului. Răspunsul regimului nu se limitează la media, ci asmute grupurile de contestatari și Securitatea. Agresiunea fizică și atentatele comandate indică starea de asediu în care se regăsește. Primul studiu despre "profilul" Monicăi Lovinescu realizat de comuniști, îi aparține Iuliei Vladimirov. Studiul ei pleacă de la observarea notelor explicative ale informatorilor, fiind interesată și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în realitate"247. Ceea ce trebuie reținut cu privire la regimul totalitar este duplicitatea politicii sale, desfășurarea acesteia făcându-se pe două planuri: unul oficial, denaturat și celălalt ascuns, real, aplicat. În politica internă, regimul nu recunoaște oficial caracterul violent față de opozanți și contestatari, dar represiunea este un mijloc de manifestare a puterii care suprimă drepturile și libertatea cetățeanului. Ideologia oficială conține dogme de guvernare proprii, numite în documente de partid adoptate în congrese, plenare, conferințe, transmise supușilor cu ajutorul presei sau al organizațiilor de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lucru și o încurajează. Începuturile sunt întotdeauna dificile și nu se consideră în stare să scrie o cronică literară, însă sprijinul lui Virgil Ierunca și răspunsurile pozitive în urma cronicilor îndepărtează modestia inutilă în această situație. Privită la modul general, proza contestatară a lui Cioran nu poate fi creată într-un regim totalitar: ideea de libertate contrazice caracteristicile dictaturii, iar într-un regim totalitar, frica și primejdia morții sunt obișnuite. Întrebările se pot naște doar într-o țară unde omul nu este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
două urmăresc evoluția poetului Adrian Păunescu. Părerile nu sunt tocmai bune: autoarea îi critică atitudinea de curtean și duplicitatea: poetul scrie în ziare poeme hiperbolice despre Ceaușescu, dar nu le adună în volume. Din când în când, scrie și poezii contestatare, dar nu sunt decât mici șantaje aduse opoziției. Interpretarea literară a poeziilor de preamărire este imposibilă: Monica Lovinescu urmărește aglomerarea de epitete cu care membrii familiei Ceaușescu sunt înzestrați, lipsa de armonie a semnificațiilor și sufocarea ideii de literatură. Exercițiul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
social, pentru funcția care devine criteriu în valorificarea operei. În demersul nostru, am remarcat rolul important al cultului personalității: intelectualii scriu discursuri laudative ca să fie acceptați, promovați, răsplătiți, uneori iertați pentru anumite abateri. O parte din ei formează grupurile de contestatari ai autoarei, folosite pentru a interveni acolo unde Securitatea și colaboratorii ei dau greș. Cu cât este mai iritată, cu atât spiritul combativ se înăsprește. Marea confruntare se dă pe terenul literaturii influențată de evenimentele politice. În acest sens, am
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]