2,327 matches
-
sudoare, îndurând și arșița și ghețurile vieții etc. E, astea toate, inclusiv etc-ul , adăugat de mine, nu doar ca să mă aflu în treabă, ci din conștiința complexității, ce ține de universal și necuprindere cu mintea umană, cuoagulează și structurează, repet, contextual, spre facere și desfacere, adică spre cunoașterea noastră, omul: EU-TU - frumosul, fericirea, adevărul, libertatea, (dacă or exista și așa?!) într-un cuvânt cultura noastră de aici sau oriunde în lume și iar, un etc. Toate bune și la locul
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) și a postmodernismului : „vremea marilor narațiuni a trecut”. Adevăr? Fals? Sau, acum, sub ochii noștri, și una și alta, un fel de amestec contextual, praf în ochi, când vrei să mai scurtezi poporului („prostimii!”) vederea? De?! La astfel de întrebări, ermetismul e păgubos și, raportat la cititorul cu puterea în mână, poate deveni el însuși (emetismul, că celălalt, dacă e, e!), sabia de deasupra
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
p. 110) [3] Centurii gnostice, 1, 66, PG 90, 1108. [4] Pr. Lect. Dr. Teofil Tia, Biserica Ortodoxă Română și Integrarea Europeană - reflexii, analize, problematizări, Editura “Reîntregirea”, Alba Iulia, 2006, p. 21. [5] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Misiunea Bisericii în contextual secularizării, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2. [6] Ibidem. [7] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [8] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
60, p. 80. [10] Sfântul Maxim Mărturisitorul, PG 91, 1045. [11] Idem, PG 91, 1092. [12] Mitropolit Hierotheos Vlahos, Cugetul Bisericii Ortodoxe, trad. Constantin Făgețan, Editura Sophia, București, 2000, p. 154 - 155. [13] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Misiunea Bisericii în contextual secularizării, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2. [14] Ibidem. [15] Pr. Lect. Dr. Teofil Tia, Biserica Ortodoxă Română și Integrarea Europeană - reflexii, analize, problematizări, Editura “Reîntregirea”, Alba Iulia, 2006, p. 21-22. [16] Pr.
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
de eroism. Ei sunt, cel puțin, individualități anonime apărute din masa de oameni obișnuiți. Astăzi, termenul de om obișnuit poate fi un termen contestabil - termenii corecți în sens strict politic sunt poporul de rând și masele anonime. Se observă, în contextual europenizării și al fenomenului globalizării, că acești oameni de rând, anonimi amenință să disloce nu numai indivizi universali ca Napoleon, să zicem, ci toate figurile elitiste, termen care în conotația sa actuală, include regi, președinți, aristocrați, cât și lideri ai
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
numit prin intermediul biblic „întruparea” Creștinismului în lumea greacă[143], un termen ce poate fi folosit în cazul fiecărui popor, căruia i se transmite credința în Iisus Hristos. Alții probabil, pentru același lucru, ar folosi azi termeni cunoscuți în teologia contemporană „contextual theology” și „inculturation”[144]. Problema rămâne încă neelucidată dacă creștinismul a fost elenizat ori dacă elenismul s-a încreștinat[145]. Ceea ce are importanță nu este care din termenii de mai sus redă mai exact conținutul sintezei, cât faptul de a
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
contemporanilor săi. Din necesitatea, resimțită de critic, redefinirii, s-au născut filierele, originalitatea presupunând legături adânci și depedențe de înaintași.Adevărul, într-o concentrată frazare, este că “ideile literare sunt deci -originale- hic et nunc , în diferite condiții date, în contextual fiecărei culturi naționale, care parcurg în mod necesar mereu alte etape istorice“.( Adria Marino, Critica ideilor literare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974, p.106). Scrierile lui Alex ștefănescu invită, înainte de toate, la o meditație asupra condiției teoriei literare ca știință și
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
venit în minte/ Și-au rămas neînvârtite.// Scuze-mi cer!/ De voi găsite/ Și notate, în curând,/ Vor avea și ele rând//” Cartea poate constitui un auxiliar didactic eficient în procesul instructiv-educativ, la capitolul structuri polisemantice (omonime lexicale, gramaticale, chiar contextuale), dar și la figuri de stil, prin folosirea metaforelor personificatoare, metonimiei, comparației etc.). Și iarăși ajungem la marele nostru hâtru din Humulești, prin bogăția paremiologica, prin adierea apoftegmelor moralizatoare din subsidiar. Închei această prezentare din colțul texistenței mele (existența mea
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
instaura o stare încântătoare, o expresie melodioasă, dar care nu se dispensează de conținut, de semnificație, de un mesaj optimist, afirmând statorniciile și bucuriile vieții. O asemenea poezie stenică, solidarizează cu mentalul receptorului cotropit de tristețe și neîmpliniri, din imediatitatea contextuală. Deci asociem numele său și titlurile celor două volume tipărite: „Flori de tăcere” și cel despre care vorbim și ajungem la cuvântul floare care ne este o cheie de descoperire a operei. Dacă analizăm titlurile poemelor după sumar, ne aflăm
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
al textelor rămâne optimismul, o distinctivă vitalitate specifică. Cultivând, performant și simultan, romanul și poezia, povestirea și poveștile pentru toate vârstele, doamna Veronica Maria Florescu tinde să devină un nume cu greutate de care trebuie să se țină cont în contextual literar actual. Critic literar Aureliu Goci Referință Bibliografică: INFLORIND CUVINTE / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1496, Anul V, 04 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului mi-am propus să scriu despre orice, despre oricine la comandă... dar poezia nu e o șalandă s-o-ncarci mereu cu vorbe proaste despre Circe sau Iocaste care n-au fost niciodată caste contextual e vorba de un rege Henric, prințul de Condé și-o intrigă ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se urcă
MI-AM PROPUS... de ION UNTARU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372598_a_373927]
-
toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană, Marea Nordului, oceanul Atlantic, până în Munții Urali. Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. În contextual acestei teme edenul ca simbol cultural are la bază ceea ce scria Eugen Simion în „Scriitori români de azi”, a lua în considerare binecunoscuta mitologie a pendulării între două universuri. Prin construcția psihică a omului, natura existenței este duplicitară și conflictuală
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
care au luat premii la Concursul Internațional de Poezie și Proză STARPRESS. După care a luat cuvântul Al.Florin Țene (laureatul Premiului I la secțiunea proză ) care a vorbit despre istoricul și importanța sărbătoririi “Zilei Naționale a Limbii Române “ în contextual fenomenului de globalizare. În continuare și-au lansat cărțile autorii: Tudosia Lazăr „ Când anotimpurile trec“, Olimpia Sava “Curcubee de vânzare “, Elena Buică “Liliacul înflorit la poarta înserării “ și “Frumoasele vacanțe “, Dora Alina Romanescu “Roata timpului “ și “Pe aripi de cântec
SĂRBĂTOAREA ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE PE LITORAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376134_a_377463]
-
și Academia de la Chișinău, avem foarte multe teme de cercetare în comun, pentru spiritualizarea granițelor, vorba lui Titulescu, pentru a da substanță Convergenței spirituale Iași - Chișinău”. Un loc aparte în cadrul secțiunii „Comunicare și relații publice” - Comunicarea artistică și mediatică în contextual globalizării. Limbă și cultură, este destinat Forumului jurnalistic, care va avea drept generic „Importanța revistelor de cultură în reconsolidarea identității naționale”, mai ales în actualul context european, din ce în ce mai complex și complicat. La Iași vor fi prezenți conducători de reviste de
CONGRESUL INTERNAŢIONAL „PREGĂTIM VIITORUL PROMOVÂND EXCELENŢA”, EDIŢIA A XXV-A, MUTĂ PENTRU CÂTEVA ZILE CAPITALA CULTURALĂ ROMÂNESCĂ LA IAŞI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376167_a_377496]
-
aveți în administrația orășeneasca, nu veți pune bază pe cele amintite de mine, înseamnă că în mod conștient sabotați, dezapreciati, neglijați și batjocoriți lumea culturală superioară; artiștii, creațiile artistice precum și activitatea organizațiilor culturale nonprofit, etc, astfel devoalidu-vă limitele intelectuale în contextual funcției de primar, ceea ce ar fi trist, în condițiile cu totul speciale din mediul urban orădean de astăzi. Trebuie amintit că ceea ce fac creatorii de artă prin harul și darul lor divin vine de sus, performanța este obținută greu, prin
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană,Marea Nordului,oceanul Atlantic,până în Munții Urali.Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. In contextual acestei teme edenul ca simbol cultural are la bază ceea ce scria Eugen Simion în Scriitori români de azi,a lua în considerare binecunoscuta mitologie a pendulării între două universuri.Prin construcția psihică a omului,natura existenței este duplicitară și conflictuală
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
pentru învățare ca imbold spre învățare și implicare susținută în realizarea sarcinilor pe care le presupune această activitate. Motivația pentru învățare este rezultanta unui complex de factori între care se includ: factori sociali și culturali, convingerile și valorile personale, factori contextuali (Pintrich, apud. Băban, 2001ă. 1. Factorii sociali și culturali acționează la nivelul normelor, valorilor și practicilor de învă țare ce se constituie în zestrea culturală a unei persoane. Diferențele între culturi se regăsesc la nivelul: - Valorii pe care o acordă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
aceste aspecte își pun amprenta asupra motivației unui tânăr pentru învățare este implicit. Scufundat în această cultură, copilul interiorizează valori și practici care se manifestă ulterior la nivel comportamental, printr-o modalitate specifică de implicare în sarcinile școlare. 2. Factorii contextuali influențează orientarea persoanei fie spre dobândirea de competență în domeniu, fie spre obținerea doar a unei performanțe specifice. Printre acești factori se numără: - Tipul sarcinilor de învățare (sarcinile aplicative sunt mai atractive decât cele decontectualizateă; - Relația de autoritate în clasă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
învățare (un interval de timp prea scurt demotivează eleviiă; - Modalitatea de grupare a elevilor (gruparea rigidă pe abilități are consecințe serioase în planul performanțelor și a motivației pentru învățareă. 3. Convingerile și valorile personale au un rol mediator între factorii contextuali și cei sociali, pe de o parte, și comportamentele motivaționale, pe de altă parte. Dintre cele mai importante convingeri care afectează implicarea în sarcinile de învățare sunt: - Expectanțele legate de autoeficacitatea în sarcină (ineficiența percepută în sarcini de învățare determină
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
scopul elevului cu atât valoarea acesteia va fi mai mare și va crește nivelul de implicare în sarcinăă. Motivația pentru învățare numai poate fi privită în mod simplist, ca o însușire a unei persoane sau ca rezultat al unor manipulări contextuale de genul întăririlor și pedepselor. Multideterminarea sa este evidentă, iar identificarea factorilor care determină o motivație scăzută este esențială pentru autoreglarea învățării. A forma și a dezvolta o motivație superioară în școală presupune: - potențarea rolului pe care îl joacă variabilele
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și personaj: Isa din Cuibul de vipere). ¶Booth 1983 [1976]; Genette 1983; Gibson 1950; Iser 1974, 1978; Rabinowitz 1977. cititor postulat [postulated reader]. Vezi CITITOR IMPLICAT. ¶Booth 1983 [1976]. clasem [classeme]. În terminologia greimasiană (adaptată din Bernard Pottier), un SEM contextual în opoziție cu unul nuclear sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Pottier), un SEM contextual în opoziție cu unul nuclear sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înseși faptul că acesta se diferențiază fără echivoc de DISCURSUL NARATIVIZAT). Cu alte cuvinte, discursul-indirect liber nu se poate defini în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): TRIMIȚĂTORUL, ENUNȚĂTORUL. Emițătorul trimite un MESAJ RECEPTORULUI. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE EMOTIVĂ. enunț [enunciation]. 1. Urmele din discurs ale actului (și dimensiunile sale contextuale) care generează acel discurs. În "Am să spun acum o frumoasă poveste", DEICTICILE "eu" și "acum" sînt semne ale enunțului. 2. Actul (și dimensiunile lui contextuale) care generează un discurs. ¶Benveniste 1971 [2000a], 1974 [2000b]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]