1,040 matches
-
Liviu Rebreanu. Au participat, între alții: Ramiro Ortiz, Marcel Iancu, Ion Vinea, Jacques G. Costin, Caton Theodorian, Ludovic Dauș, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Minulescu, Claudia Millian, Ilarie Voronca, Mateiu I. Caragiale, Ion Sân-Georgiu. Majoritatea - colaboratori ai Contimporanului... Revista Rampa din 15 mai consemnează discursurile lui Ion Minulescu, Ramiro Ortiz și Jacques G. Costin, subliniind faptul că „Ion Minulescu, într-o caldă alocuțiune, a amintit maestrului futurismului că d-sa se află alături de sufletul acestei mișcări de la promovarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și monografia lui Teodor Vârgolici, Istoria Societății Scriitorilor Români. 1908-1948, Editura Gramar, București, 2002, p. 114). Succesul vizitei poate fi comparat cu acela al „magului” decadentist Josephin (Sâr) Peladan din 1898. O retrospectivă a plasticii românești avangardiste (organizată de gruparea Contimporanul) și o excursie la Moreni au completat „tabloul” acestei manifestări intens mediatizate. Însă Contimporanul încetase, practic, să fie o publicație avangardistă, trăind - ca și Marinetti - din capitalul simbolic al trecutului insurgent. Pentru „contimporani”, vizita academicianului futurist reprezenta o bună ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
p. 114). Succesul vizitei poate fi comparat cu acela al „magului” decadentist Josephin (Sâr) Peladan din 1898. O retrospectivă a plasticii românești avangardiste (organizată de gruparea Contimporanul) și o excursie la Moreni au completat „tabloul” acestei manifestări intens mediatizate. Însă Contimporanul încetase, practic, să fie o publicație avangardistă, trăind - ca și Marinetti - din capitalul simbolic al trecutului insurgent. Pentru „contimporani”, vizita academicianului futurist reprezenta o bună ocazie de promovare a culturii române în străinătate și, implicit, de legitimare externă a propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a plasticii românești avangardiste (organizată de gruparea Contimporanul) și o excursie la Moreni au completat „tabloul” acestei manifestări intens mediatizate. Însă Contimporanul încetase, practic, să fie o publicație avangardistă, trăind - ca și Marinetti - din capitalul simbolic al trecutului insurgent. Pentru „contimporani”, vizita academicianului futurist reprezenta o bună ocazie de promovare a culturii române în străinătate și, implicit, de legitimare externă a propriei activități. Iată, in extenso, chapeau-ul textului/cadoului marinettian, „Incendiul sondei din Moreni“, publicat în nr. 96-97-98 al revistei: „Prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
externă a propriei activități. Iată, in extenso, chapeau-ul textului/cadoului marinettian, „Incendiul sondei din Moreni“, publicat în nr. 96-97-98 al revistei: „Prietenul nostru F.T. Marinetti, creatorul artei futuriste și marele animator al modernismului, trimite României prin numărul de față al Contimporanului semnul amintirei sale și al dragostei ce-i păstrează, omagiul său călduros, în emoționanta lucrare ce publicăm, „Incendiul sondei din Moreni“. Contimporanul e fericit să înregistreze acest ecou al interesului pentru țara noastră pe care a știut să-l cultive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nostru F.T. Marinetti, creatorul artei futuriste și marele animator al modernismului, trimite României prin numărul de față al Contimporanului semnul amintirei sale și al dragostei ce-i păstrează, omagiul său călduros, în emoționanta lucrare ce publicăm, „Incendiul sondei din Moreni“. Contimporanul e fericit să înregistreze acest ecou al interesului pentru țara noastră pe care a știut să-l cultive printr-o activitate neîntreruptă, timp de 15 ani, de relațiuni și schimbări intelectuale cu personalități din Occidentul creator, de talia lui Marinetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de relațiuni și schimbări intelectuale cu personalități din Occidentul creator, de talia lui Marinetti. Numai acest prilej permite rezervei noastre să releve și un alt succes al țărei datorit aceleiași activități de întreținere a legăturilor cu străinătatea, desfășurat de gruparea Contimporanul. Este recenta manifestare a lui F.T. Marinetti la serbările din Arles, pentru centenarul lui Mistral, în calitatea sa de purtător al cuvîntului țărilor latine adus intelectualității române în fața reprezentanților culturei mondiale, acel elogiu înflăcărat care a stîrnit interesul unanim pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
notă la monografia sa Ion Vinea, Ed. Cartea Românească, București, 1983, pp. 284-285, același Marinetti - proaspăt întors din România - îi mulțumește lui Vinea, anunțîndu-l, printre altele, despre lucrul la poezia sa „Incendio della sonda“ (anunțată deja în chapeau-ul grupajului din Contimporanul): Mon cher Vinea, Merci encore pour la ferveur futuriste de ton beau journal. J’éspere consacrer bientôt conférences et articles aux futuristes roumains. Mon Incendio della sonda sera bientôt a point. Bucarest inoubliable! Une forte poignée de main, F.T. Marinetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un salut. Dar din 1928 Cosma luase locul lui Sernet” (Născut în ’02, Editura Minerva, București, 1973, p. 364). În 1928, Marinetti figura totuși la loc de cinste, alături de Breton, și în manifestul revistei unu... La sfîrșitul anului 1931, revista Contimporanul, ajunsă la numărul 100, publica un bilanț al activității de aproape un deceniu a grupării: „Aspect sintetic al evoluției Contimporanului, a influențelor pe care le-a degajat și a operelor realizate“. Dar publicația încetase a mai fi, cu adevărat, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1928, Marinetti figura totuși la loc de cinste, alături de Breton, și în manifestul revistei unu... La sfîrșitul anului 1931, revista Contimporanul, ajunsă la numărul 100, publica un bilanț al activității de aproape un deceniu a grupării: „Aspect sintetic al evoluției Contimporanului, a influențelor pe care le-a degajat și a operelor realizate“. Dar publicația încetase a mai fi, cu adevărat, în avangardă. În ultima vreme, apărea din ce în ce mai rar, de două-trei ori pe an, în numere duble și chiar triple. La începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vinea, Marcel Iancu, Jacques G. Costin). Pentru Vinea, Dada se născuse în România, cu contribuția lui (înainte de plecarea lui Tristan Tzara și a lui Marcel Iancu la Zürich), iar abstracționismul constructivist european își avea un precursor în Constantin Brâncuși. Tot Contimporanul semnalase - prin același Vinea — precursoratul „paginilor bizare” ale lui Urmuz. Bilanțul revistei ilustrează, pe de altă parte, atitudinea „anexionistă” a Contimporanului față de revistele avangardiste mai tinere (75 HP, Punct, Integral), dar mai ales față de adversara unu, minimalizată prin calificativul lapidar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și a lui Marcel Iancu la Zürich), iar abstracționismul constructivist european își avea un precursor în Constantin Brâncuși. Tot Contimporanul semnalase - prin același Vinea — precursoratul „paginilor bizare” ale lui Urmuz. Bilanțul revistei ilustrează, pe de altă parte, atitudinea „anexionistă” a Contimporanului față de revistele avangardiste mai tinere (75 HP, Punct, Integral), dar mai ales față de adversara unu, minimalizată prin calificativul lapidar „de prozelitism”. Înainte-mergător și portdrapel al artei noi, Contimporanul se prezintă și drept principalul promotor al acesteia în rîndul publicului. Bilanțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Urmuz. Bilanțul revistei ilustrează, pe de altă parte, atitudinea „anexionistă” a Contimporanului față de revistele avangardiste mai tinere (75 HP, Punct, Integral), dar mai ales față de adversara unu, minimalizată prin calificativul lapidar „de prozelitism”. Înainte-mergător și portdrapel al artei noi, Contimporanul se prezintă și drept principalul promotor al acesteia în rîndul publicului. Bilanțul expozițiilor personale și colective (al „realizărilor” grupării) pune în evidență faptul că influența novatoare a Contimporanului nu s-a manifestat atît în plan literar, cît mai ales în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
minimalizată prin calificativul lapidar „de prozelitism”. Înainte-mergător și portdrapel al artei noi, Contimporanul se prezintă și drept principalul promotor al acesteia în rîndul publicului. Bilanțul expozițiilor personale și colective (al „realizărilor” grupării) pune în evidență faptul că influența novatoare a Contimporanului nu s-a manifestat atît în plan literar, cît mai ales în artele vizuale (pictură, sculptură, arhitectură, artă decorativă). De altfel, principalul teoretician, animator și organizator al grupării nu a fost un scriitor (boem și risipitor, Ion Vinea era, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rigoare și coerență organizatorică), ci artistul plastic și arhitectul Marcel Iancu, ale cărui inițiative și texte cu caracter programatic fac din el cel mai avizat și mai articulat purtător de cuvînt al constructivismului românesc interbelic. De fapt, dincolo de coté-ul constructivist, Contimporanul rămîne o publicație reprezentativă pentru Art Déco-ul anilor ’20. Realizările sale în materie de mobilier, decorațiuni interioare, arhitectură, design sînt notabile. Nu puține locuințe concepute de Marcel Iancu supraviețuiesc și azi ca... „relicve” dintr-un București cubist. Iată însă „tabloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în materie de mobilier, decorațiuni interioare, arhitectură, design sînt notabile. Nu puține locuințe concepute de Marcel Iancu supraviețuiesc și azi ca... „relicve” dintr-un București cubist. Iată însă „tabloul” bilanțier publicat în pagina 3 a numărului 100: „1922. Fondarea grupării Contimporanul în continuitatea lui Dada, ramificat în Franța, România etc. Ion Vinea, Marcel Iancu, J.G. Costin. 31 dec. Prima expoziție a lui Marcel Iancu la Maison d’Àrt. 1923. A doua expoziție Marcel Iancu. Mișcarea se fortifică prin alăturarea grupării B.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1924. Mișcarea cîștigă pe Milița Petrașcu. Colaborează Constantin Brâncuși, I. Barbu, M.H. Maxy, V. Brauner. Manifestul activist către tinerime. 1925. Apare Punct, revistă săptămînală de propagandă activistă. Director Scarlat Callimachi. Spectacol de teatru nou (regia Sandu Eliad). În acest an Contimporanul activează pentru propagarea ideilor noi în toate artele. 1926. Prima realizare a unei construcții moderne în București de către Marcel Iancu (Str. Negustori). Academia de arte decorative adoptă oficial vederile grupării noastre recurgînd la colaborarea din care rezultă clasa de artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Academia de arte decorative adoptă oficial vederile grupării noastre recurgînd la colaborarea din care rezultă clasa de artă decorativă, pictură, desen. Prima expoziție colectivă a grupului. Apare Integral, revistă satelită sub conducerea lui M.H. Maxy. 1927. Expoziția de artă colectivă Contimporanul. Schimb de colaborări cu reviste similare din străinătate. Contimporanul impune noile concepții, stilul nou în toate artele devenind caetele oficiale ale mișcării de acum recunoscute. 1928. Apare unu de prozelitism. Expoziția colectivă Contimporanul culege aprobări unanime. Publicul timid se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
recurgînd la colaborarea din care rezultă clasa de artă decorativă, pictură, desen. Prima expoziție colectivă a grupului. Apare Integral, revistă satelită sub conducerea lui M.H. Maxy. 1927. Expoziția de artă colectivă Contimporanul. Schimb de colaborări cu reviste similare din străinătate. Contimporanul impune noile concepții, stilul nou în toate artele devenind caetele oficiale ale mișcării de acum recunoscute. 1928. Apare unu de prozelitism. Expoziția colectivă Contimporanul culege aprobări unanime. Publicul timid se apropie, începe să înțeleagă. Artele decorative și arhitectura inițiate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
M.H. Maxy. 1927. Expoziția de artă colectivă Contimporanul. Schimb de colaborări cu reviste similare din străinătate. Contimporanul impune noile concepții, stilul nou în toate artele devenind caetele oficiale ale mișcării de acum recunoscute. 1928. Apare unu de prozelitism. Expoziția colectivă Contimporanul culege aprobări unanime. Publicul timid se apropie, începe să înțeleagă. Artele decorative și arhitectura inițiate de mișcarea de la Contimporanul formează acum gustul public și realizează succese practice. 1929. 1 aprilie. Expoziția colectivă M. Iancu, M. Petrașcu, Al. Brătășanu, C. Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
concepții, stilul nou în toate artele devenind caetele oficiale ale mișcării de acum recunoscute. 1928. Apare unu de prozelitism. Expoziția colectivă Contimporanul culege aprobări unanime. Publicul timid se apropie, începe să înțeleagă. Artele decorative și arhitectura inițiate de mișcarea de la Contimporanul formează acum gustul public și realizează succese practice. 1929. 1 aprilie. Expoziția colectivă M. Iancu, M. Petrașcu, Al. Brătășanu, C. Mihăilescu, M. Râmniceanu, Henry Daniel, C. Babic Daniel, V. Brauner, M.H. Maxy, Mattis Teutsch în sala „Arte Decorative”. 1930. Vizita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Don Quijote. Expoziție colectivă la Sala Ileana”. Pe un ritm de marș triumfal, tabloul oferă imaginea unui curent aflat în continuă expansiune. Nevoia de recunoaștere generală e afirmată cu mîndrie și chiar cu emfază. Exploratori și colonizatori de noi teritorii artistice, „contimporanii” au o acută conștiință de înainte-mergători, educatori și promotori ai gustului artistic de avangardă. Publicul - „timid” pînă atunci - începe treptat „să înțeleagă”. Membrii grupării impun „stilul nou” în toate artele, nedisprețuind „succesele practice”. Nici succesul literar nu le e indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Paradisul suspinelor de Ion Vinea și Exerciții pentru mîna dreaptă și Don Quijotte de Jacques G. Costin... Peste cîțiva ani, cel din urmă va scrie epitaful revistei și al primei avangarde românești: „Fără să atace, fără invective și înjurături, programul Contimporanului era să cîștige prin persuasiune. Convingerea era că inteligența și scepticismul românului nu se pot brusca fără pericol. Cuvîntul de ordine nu era spada, ci creațiunea. (...) Mișcarea de nobilă frondă de la Contimporanul și-a găsit drum propriu și zilnic numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Fără să atace, fără invective și înjurături, programul Contimporanului era să cîștige prin persuasiune. Convingerea era că inteligența și scepticismul românului nu se pot brusca fără pericol. Cuvîntul de ordine nu era spada, ci creațiunea. (...) Mișcarea de nobilă frondă de la Contimporanul și-a găsit drum propriu și zilnic numele scriitorilor și artiștilor tineri se înscria în paginile sale. Crezul nu era strîmt, nici fanatic. În orbita acelorași idei s-au născut, apoi, alte reviste, mai efemere, mai combative, dar cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
zilnic numele scriitorilor și artiștilor tineri se înscria în paginile sale. Crezul nu era strîmt, nici fanatic. În orbita acelorași idei s-au născut, apoi, alte reviste, mai efemere, mai combative, dar cu o rază mult mai redusă de acțiune” („Contimporanul“, în Reporter, II, 47, noiembrie 1934). Lipsită de suportul revistei, gruparea Contimporanul va supraviețui, diseminată, în alte cîteva grupări plastice: o grupare omonimă continuă să expună încă în 1935 și 1936. „Arta Nouă” organizează, în 1930, o expoziție în Sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]