1,033 matches
-
variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sale, rezultat pe care el l-ar fi putut evita dacă ar fi fost mai prevăzător, sau mai puțin ușuratic. Este cunoscut faptul că interdicțiile și prescripțiile de ordin normativ existente în comunitate (într-o anumită formațiune socială), constituie un „continuum” unde, la o extremă se amplasează normele minimale (legale, juridice), fără respectarea cărora conviețuirea socială devine imposibilă, iar la extrema cealaltă se situează normele maximale morale, configurând tipul ideal de comportament în respectivul grup social. „Culpabilitatea” se manifestă, așadar, în raport cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obiecte ideale, În loc să cutezăm a le examina tulburător de complexele tipare de interacțiune? În stadiul actual, este poate greu de trecut dincolo de morfologia sistemelor. Și totuși, se cuvine să subliniem insistent că ținta noastră e „morfodinamica”, studiul evenimentelor Într-un continuum spațio-temporal. Cu alte cuvinte, sînt pentru un demers cognitiv care să includă diacronia ca dimensiune obligatorie a lumii, și nu ca o pe dimensiune de care ne putem dispensa. Principalul obiectiv al cercetării mele Îl formează o serie de curente
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Însă de la bun Început că multe din ele nu-i sînt de prea mare folos istoricului, atîta timp cît eșuează În tentativa lor de a integra sistem și istorie, sincronie și diacronie. Pentru istoricul ideilor, cea mai extraordinară consecință a continuum-ului einsteinian spațiu-timp este existența „obiectelor ideale”, care devin de Înțeles numai atunci cînd sînt recunoscute ca atare În propria lor dimensiune. S-ar putea ca acest lucru să sune și mai de neînțeles decît universul lui Einstein. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dintre locuitorii Suplandei Își vor Închipui, probabil, că cea de a treia dimensiune nu e decît o ficțiune matematică, servind exclusiv ca mijloc euristic.) Într-un mod similar, noi nu reușim să Înțelegem ce fenomene ar putea exista Într-un continuum spațio-temporal (și ce Înseamnă cu adevărat „istorie”), mai ales atunci cînd obiectele căutării noastre nu sînt tangibile. Mulți nu cred nici că ar fi posibilă o „istorie a ideilor”, ca să nu mai vorbim de o istorie care să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il male, la salvezza, Ateneo & Bizzarri, Roma, 1976. 2. J.B. Russell, Dissent and Reform in the Early Middle Ages, Univ. of California Press, Berkeley, 1965, pp. 188-191. 3. Harold Bloom, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983, p. 104. 4. Ugo Bianchi (Il Dualismo, pp. 194-197; Selected Essays, pp. 75-85) limitează aria de origine a dualismului la Asia centrală și de nord-est, Eurasia de nord, Australia, Oceania și Țara de Foc. Din Asia dualismul s-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
and London, 1977; de asemenea Robert Berchman, From Philo to Origen, Scholars Press, Chico, CA, 1984. 224. VII. 1.29. 225. Iren. I.31.1. 226. Ps.-Tert. 2; Epiph., Pan. 38.2.4. 227. Harold Bloom, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983, p. 62. 228. Jules Isaac, Genèse de l’antisémitisme: Essai historique, Calmann-Lévi, Paris, 1956, p. 24. 229. Karl-Wolfgang Tröger, „The Attitude of the Gnostic Religion Towards Judaism as Viewed in a Variety of Perspectives”, În Colloque international, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
R. McL.Wilson, T.& T. Clark, Edinburgh, 1983, 69-72. E.C. Blackman, Marcion and His Influence, SPCK, London, 1948; reluare, AMS Press, New York, 1978. Harold Bloom, The Flight to Lucifer: A Gnostic Fantasy, Farrar, Straus & Giroux, New York, 1979. —, Kabbalah and Criticism, Continuum, New York, 1983. Hans Blumenberg, Säkularisierung und Selbstbehauptung, 1996 ed. revăzută la Die Legitimität der Neuzeit, Suhrkamp, Frankfurt, 1974. Alexander Böhlig (ed.), Gnosis III: Der Manichäismus, Artemis, Zürich/München, 1980. Arno Borst, Die Katharer, Stuttgart, 1953. Wilhelm Bousset, „Die Himmelsreise der
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
modelează personalitățile prin comunicare în funcție de modul în care se raportează direct unul la celălalt. Scopul interacțiunilor la acest nivel este deopotrivă cunoașterea de sine și cunoașterea celuilalt. Comunicarea interpersonală este, în fapt, un proces ce evoluează de-a lungul unui continuum având la un capăt comunicarea impersonală, iar la celălalt, comunicarea intimă (foarte personală). Comunicarea impersonală are ca input identitatea socială a individului, datele sociale care îl caracterizează (apartenența la o anumită etnie, la un anumit grup social etc.); adeseori, aceste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoaștere a interlocutorilor permite predicții și explicații cu grad ridicat de acuratețe în legătură cu celălalt; interacțiunea se bazează pe reguli cu caracter individual, rezultate din negocierea directă dintre interlocutori de-a lungul întregii lor istorii conversaționale. Între cele două extremități ale continuumului se află diverse grade de cunoaștere interpersonală. Relațiile interpersonale au fost explicate ca un proces cu șase etape și două faze fiecare (vezi DeVitto, 1994, p. 207): etapa de contact: a) faza perceptuală (interactanții se percep vizual, fără a interacționa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale indivizilor în diverse situații de comunicare a pus în evidență existența unor constante de-a lungul unor axe: dominant/supus, histrionic/rezervat, conflictual/neconflictual, viu/inexpresiv, calm/frenetic, atent/neatent, impresionant/nesemnificativ, deschis/închis, prietenos/ostil. Aceste axe sunt continuumuri de-a lungul cărora trăsătura se manifestă în grade diferite; comportamentul individului rezultă din combinația particulară a tuturor acestor axe. Indivizii care au un stil comunicativ dominant, histrionic, viu, frenetic tind să vorbească mult, să aibă intervenții relativ lungi, să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cele din limba curentă, circumscriși unor câmpuri lexico-semantice particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
împotriva dușmanilor”, „suferința și persecuția”, „mama Rusie”, „brutalitatea”. O formă de manifestare a statului în viața cotidiană o reprezintă instituțiile. Printre acestea, școala asigură socializarea individului în cultura respectivă. Culturile prezintă diferențe în ceea ce privește specificul interacțiunii didactice. La un capăt al continuumului se plasează sistemele educaționale tradiționale, iar la celălalt - sistemele educaționale moderne. Astfel, în sistemele tradiționale procesul didactic este centrat pe elev, în sensul că accentul cade asupra particularităților elevului, asupra metodelor de antrenare a acestuia în procesul dobândirii de cunoștințe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu trecutul, relațiile dintre indivizi sunt superficiale și tranzitorii, indivizii manifestă receptivitate la nou și la schimbare. Granița in-grup/out-grup este superficială, ușor de trecut. Aceasta este tendința culturilor occidentale. Fig. 16 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) Pe continuumul dependență mare față de context - dependență mică față de context, câteva dintre culturile lumii se dispun astfel: China, Japonia, Coreea de Sud, Lumea Arabă, America Latină, Italia, Marea Britanie, Franța, America de Nord, o parte din țările scandinave, Germania. De exemplu, limba chineză este, în mod implicit, un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rămân ascunse în evenimentele derulate în istorie ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). Prezentarea schematică a dimensiunilor de variație culturală necesită unele precizări. Dimensiunile de variație culturală formează un continuum: la extremități se plasează individualismul/colectivismul, masculinitatea/feminitatea, distanța mare față de putere/distanța mică față de putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unele precizări. Dimensiunile de variație culturală formează un continuum: la extremități se plasează individualismul/colectivismul, masculinitatea/feminitatea, distanța mare față de putere/distanța mică față de putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ci un element emergent, în continuă modificare, negociabil, odată cu integrarea de noi experiențe (pozitive sau negative) în sistemul individual de valori și percepții, odată cu implicarea în activități din diverse medii sociale, odată cu modificările survenite în mediul de interacțiune etc. Pe continuumul dintre polul identităților personale și cel al identităților de grup, individul interacționează pe baze interpersonale, respectiv pe baza poziției de grup, adică a poziției ocupate într-un grup determinat. S-a observat că, odată cu evoluția relației, indivizii par să-și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează o realitate subiectivă a culturii care îl produce. Deci relația dintre limbă și cultură este tautologică: „Cultura este comunicare, iar comunicarea este cultură” (Hall, 1959). Altfel spus, comunicăm așa cum ne
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se construiește la intersecția decupajelor pe care structurile lexico-gramaticale ale unei limbi date le operează în lumea reală. Semnificațiile cuvintelor sunt fapte sociale, care nu pot fi schimbate de indivizi, indiferent de proeminența lor socială (Wierzbicka, 2006a, p. 18). În continuumul realității, limba, prin intermediul cuvintelor și al structurilor lingvistice, operează decupaje împărtășite și validate cultural. Pe de o parte, cunoașterea lumii, modul în care indivizii se raportează la realitate se corelează, în planul limbii, cu interacțiunile dintre lexic, semantică și gramatică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în timp ce un termen special, bagianac, desemnează rudenia stabilită între soții a două verișoare primare. Respectivele grade de rudenie există ca atare în limbile respective, deși pentru denumirea lor vorbitorii recurg în mod diferit la cuvinte și realizează decupaje diferite în continuumul realității. Cuvântul câine, în limba chineză, acoperă o realitate suplimentară pe care nu o desemnează în culturile occidentale, și anume aceea de „hrană”; cu toate acestea, indivizi din culturile europene au trăit experiența acestei realități culturale și pot înțelege încărcătura
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
friend, close friend, best friend, good friend, true friend, real friend. Termenul echivalent din cultura germană, Freuid, se folosește restrictiv, se aplică doar la prietenii apropiați (engl. close friend). Mai mult decât o diferență de semnificație latentă și partiție în continuumul realității, cuvintele poartă și încărcătura viziunii despre lume a unui grup etnic. În culturile occidentale, de pildă, prietenia este văzută ca o „chimie” a personalităților, definibilă ca „atracție mutuală, atașament, simpatie”; în culturile budiste, relațiile își au rădăcinile în ciclurile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vârsta interlocutorului: omae, kimi, ariate, kisama, anata-sama etc.; referirea reverențioasă la interlocutor se face prin utilizarea unei forme de persoana a II-a în română (dumneata, dumneavoastră), dar printr-o formă pronominală de persoana a III-a în italiană (lei). Continuumul temporal este segmentat diferit de la o limbă la alta prin formele verbale (prezența în engleză/absența în română a timpului present perfect; prezența în engleză/absența în română a aspectului continuu gramaticalizat etc.) sau prin reguli de concordanță a timpurilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare maximă a informației în culturile occidentale și în cultura americană - focalizare minimă a informației în culturile din sud-estul Europei, din Europa Orientală și Asia. Focalizarea maximă presupune un proces de negociere a informației constrâns de reguli
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Israel); în unele culturi vorbitorii tind să-și rezolve conflictele prin negocieri directe (ca în cultura americană, germană, de exemplu) sau prin intermediul unor mediatori (ca în culturile orientale). Culturile conceptualizează în mod diferit conflictul. În esență, de-a lungul unui continuum se plasează doi poli: conceptualizarea conflictului ca proces, respectiv conceptualizarea conflictului ca rezultat. În culturile în care conflictul este conceptualizat ca proces accentul cade pe negocierea imaginii mutuale sau de grup (prestigiu, onoare, demnitate, mândrie, încredere, umilire, rușine, vinovăție, neîncredere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1988) Compararea diverselor stiluri culturale de a vorbi și corelarea lor cu dimensiunile de variație culturală (Hofstede, 1980, 1991; Hall, 1976) condus pe Gudykunst et al. (1988) la identificarea a patru stiluri culturale de comunicare, plasate de-a lungul unui continuum: stilul direct vs indirect; stilul elaborat vs exact vs succint; stilul personal vs contextual, stilul instrumental vs afectiv. Stilul direct vs indirect. Culturile individualiste (de pildă cultura americană) își asociază valori precum deschidere comunicativă și onestitate, manifestate printr-o comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]