828 matches
-
la vechea formă, rotundă, a acoperișului ce fusese între timp modificat. Alte lucrări de renovare s-au mai făcut și în anii 1964-1970. Are două turle poligonale, iar fațada este bogat ornamentată cu șiruri de ocnițe. Pereții sunt consolidați cu contraforturi masive. În curte, în partea de miazănoapte, există o clădire, care se credă că a fost locuință personală a domnitorului. Este din piatră, cu etaj și cu pivnițe boltite, suprapuse, put�nd fi folosite ca locuințe, adăpost, refugiu. Din clădire
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zid masiv de sprijin, puternic înfipt în pământ, în fața altarului și încă două astfel de consolidări pe laturi, în dreptul naosului. Pereții i-au construit din piatră cioplită, așezată între trei rânduri de cărămidă aparentă și i au sprijinit pe nouă contraforturi ridicate până la nivelul superior al ferestrelor. Colaborarea cu meșterii munteni a adus și o influență în arta construcției, mai ales la exterior. Chiar alternarea pietrei cioplite cu rânduri de cărămidă, care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu hramul sfântul Ilie (20 iulie), av�nd aceea și ctitori, care au aici și mormintele de ctitor. A fost sfințită în anul 1985. Biserica sfântul Gheorghe are în plan forma de cruce (treflată), iar pereții îi sunt sprijiniți de contraforți. Pictura interioară este în fresco. Biserica sfântul Gheorghe sporește numărul bisericilor ortodoxe din Iași, deservește eficient nevoile, at�t ale cartierului, c�t și ale cimitirului și este preț uită pentru prezența și activitatea ei în zonă. 72 21. BISERICA
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
câmpuri printrun brâu simplu, dispus orizontal. Fiecare absidă are ferestre mari, cea dinspre apus av�nd o fereastră mai mică la cafas și trei ferestre de dimensiuni obișnuite la încăperea cu clopote. Sub fererastra altarului, absida este susținută de un contrafort. Printre obiectele de preț aflate aici se numără: Un chivot din lemn datat 1806; O cruce cu postament din anul 1812; O Evanghelie în limba greacă din anul 1793; O Evanghelie în limba slavonă din anul 1803. Biserica atrage atenția
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
temelie, pe același loc, cu pereții din piatră. Terenul nu era cel mai indicat, fiind mult denivelat, astfel, încât altarul s-a înălțat pe o umplutură pentru a se ajunge la nivelul naosului și pronaosului absida altarului fiind consolidată cu contraforturi. De altfel, instabilitatea și necorespunderea terenului a impus de-a lungul timpului ca această construcție să fie în totalitate consolidată cu ancoraje metalice care să-i asigure rigiditatea și stabilitatea. Nu este o construcție care să atragă atenția în mod
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
există o arcadă susținută de doi pilaștri. Pictura interioară, veche, executată în tempera, este în stilul renașterii, autorii fiind necunoscuț i. Catapeteasma = restaurată în secolul al XIX-lea = este în stil baroc, bogat împodobită cu sculpturi. În exterior, pereții au contraforturi înălțate până la nivelul părții de sus a ferestrelor. Tezaurul bisericii are numeroaae cărți vechi și obiecâte de cult. Mai notăm: În anul 1464 Ștefan cel Mare a donat bisericii un clopot; La 5 iunie 1600, Mihai Viteazul a dăruit mănăstirii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zidărie și unul realizat din tencuială. Și turlele, poligoanele, au ocnițe duble. Absida altarului are la exterior formă pentagonală și este prevăzută cu două ferestre. Înspre miazăzi, altarul are o ieșire spre exterior, printr-o ușă. Spre răsărit are un contrafort care îi asigură stabilitatea. În interior, pictura murală reprezintă chipuri de sfinți și diverse scene biblice, este executată în tempera de către pictori neidentificați. Catapeteasma, executată din lemn de tei și de brad, are picturi în ulei, stilul fiind cel bizantin
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
arhitecturale, în afară de liniatura profilelor de la cornișă și unele ieșituri din câmpul fațadei, formând panouri. Deasupra ușii de la intrare se află icoana în ulei a hramului (sfântul Ștefan) amplasată într-o ni șă. Absida altarului este sprijinită la exterior de un contrafort masiv, care pe o plăcuță de marmură are înscrise numele donatorilor: Gheorghe și Aglaia Matei Iași cu fiii lor: Gheorghe, Osvald, Mariana și (+) Olimpia 1970 -Paroh: Pr. Sandu Ion. Turnul de clopotniță, cu secțiunea pătrată și cu acoperiș în formă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
așezat pe pronaos. Dintr-o inscripție exterioară rezultă că cheltuiala acestor lucrări a fost făcută de Mărioara Apostol Anastasiu Chetreanca. Biserica este construită din piatră cioplită, netencuită. Are planul în formă de cruce și este susț inută de câte un contrafort masiv pe ambele laturi mari. Altarul are pe peretele dinspre miazăzi o u șă spre exterior. Interiorul cuprinde un pridvor, pronaosul, naosul și altarul, iar intrarea se face pe o ușă situată pe peretele dinspre miazăzi. Pronaosul se desparte de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Gh. Balș (Bisericile moldovenești din veacurile XVII-XVIII București, 1933), modificările mai importante constau în: coborârea bolților pridvorului, modificarea ferestrelor turlelor, modificarea arhivoltei de deasupra ferestrelor dinspre miazănoapte, dispariția cornișelor din naos, modificarea arcurilor naosului, iar în interior unele modificări la contraforturi, la profilele de la soclu și cornișe, și altele. Pentru vizitatorul obișnuit, toate acestea nu șochează, întrucât nu strică armonia în anbsamblu. Pe timpul celui de-al doilea război mondial, întreaga fațadă a bisericii a fost protejată, de jur împrejur, cu saci
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
acestea nu șochează, întrucât nu strică armonia în anbsamblu. Pe timpul celui de-al doilea război mondial, întreaga fațadă a bisericii a fost protejată, de jur împrejur, cu saci de nisip susținuți de niște panouri (pereți) din lemn, sprijinite de numeroase contraforturi de brad. O dată cu construirea bisericii Trei Ierarhi, Vasile Lupu Vodă a zidit și trapeza mănăstirii, cu un mic paraclis. E cunoscută azi sub denumirea de "Sala gotică". Are ziduri groase din piatră, bolți împodobite cu nervuri gotice, sprijinite pe console
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
locaș de închinăciune. Își sărbătorește hramul la 14 septembrie și împlinește o necesitate de ordin spiritual, în cartierul rspectiv. Pridvorul și turnul cu clopote ce se află deasupra lui și care are două etaje sunt de dată mai recentă. Șase contraforți îi consolidează pereții și îi asigură stabilitatea. Ca obiecâte de cult de preț, menționăm: O Evanghelie din anul 1761; O Evanghelie din anul 1821, dăruită de Mitropolitul Veniamin Costachi; Mai multe icoane vechi Are o casă de prăznuire cu hramul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din același oraș. Între 1988 și 1991, este redactor la ziarul „Tineretul Moldovei” și apoi la revista „Galaxia Gutenberg”. În 1993 se stabilește în București, unde devine redactor la „Contemporanul. Ideea europeană”. Colaborează cu poezii, eseuri, traduceri, recenzii la „Sud-Est”, „Contrafort”, „Noi”, „Literatura și arta” (Chișinău), precum și la reviste din Franța, Rusia, Italia, Belgia etc. A primit Premiul Ministerului Culturii pe anul 1993 și Premiul Academiei Române pe anul 1996. Debutează cu o schiță în „Tineretul Moldovei” (1984) și editorial în antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
ei având o Încăpere circulară pentru depozitarea hranei, continuând cu albina care-și confecționează fagurele unde depune mierea cu o precizie care poate stârni invidia oricărui tehnician, furnicile și termitele Își construiesc adăposturi supraetajate prevăzute cu stâlpi de susținere și contraforturi care pot rivaliza cu măiestria celei mai perfecte opere inginerești, puiul de pasăre ținut În captivitate și eliberat la maturitate În mediul său natural Își va construi cuibul cu o măiestrie desăvârșită, fără să fi văzut vreodată cum se construiește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Între creativitatea ca proces psihointelectual și creativitatea instinctuală pe care o Întâlnim În lumea animală. Modul de construcție a cuibului de către pasărea crescută și eliberată din colivie, construcția fagurelui de miere de către albină, sau adăpostul termitelor (supraetajat și sprijinit de contraforturi) sunt exemple de artă inginerească ce pot fi invidiate de orice structurist, operă a instinctului, În care desigur nu poate fi implicată inteligența creatoare. Pentru ființa umană În devenire, creativitatea joacă un rol hotărâtor, cu alte cuvinte În procesul transformării
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Lefter și Mariana Marin. A activat în cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (începând din 1990) și în Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brașov. Colaborează la „România literară”, „Astra”, „Convingeri comuniste”, „Vatra”, „Familia”, „Echinox”, „Contrafort”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Apostrof” ș.a. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști (1995), Premiul revistei „Poesis” (1996) ș.a. Trei teme aflate într-o strânsă simbioză se degajă din eseurile reunite de M. în volumul Sinapse (2001). Mai întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
George Meniuc, Chișinău, 1977; Față Morgana, pref. Gheorghe Vodă, Chișinău, 1989; Sol. Față Morgana, pref. Andrei Lângă, George Meniuc, Alexandru Cosmescu, Chișinău-București, 1996; Rapsodie, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Ion Vornicu, Străluminate tenebre, „Basarabia”, 1992, 8; A. Trifan, Un poet solar, „Contrafort”, 1996, 3; Augustin Nacu, Un poet al suferinței, VR, 1996, 11-12; Andrei Lângă, Leonard Tuchilatu. Creație și destin, București, 1996; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 231; Andrei Lângă, Revelație și mister în poezia lui Leonard Tuchilatu, în Literatura română postbelică. Integrări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
Secretar al Uniunii Scriitorilor (1971-1976), redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1977-1982), în 1988 devine director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău. Este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1994). Colaborează la „Chiparus”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Flux”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul de Stat (1978) și titlul de lucrător emerit al culturii (1981). B. debutează editorial în 1956 cu o culegere de povestiri, Zbânțuilă, urmată de alte cărți de literatură pentru copii: Vacanța mea (1959), Buftea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
trudă, LA, 1988, 25 august; Mihai Cimpoi, Amiaza culegătorului, LA, 1988, 25 august; Gheorghe Tomozei, Poeți basarabeni, L, 1992, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219; Leo Bordeianu, Taina ce-și face ruga, LA, 1998, 13 august; Grigore Chiper, Virtualul de după, „Contrafort”, 1998, 11-12; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
Strigăte și șoapte, O, 1989, 38; Valeriu Cristea, „... inima mea blândă de iubire”, RL, 1989, 39; Daniel Dimitriu, Tabieturile..., ATN, 1990, 4; Coșovei, Pornind, 56-59; Alex. Ștefănescu, Lipsa de suflu, RL, 1994, 45-46; Nichita Danilov, Mariana Codruț sau Parabola melcilor, „Contrafort”, 1995, 3; Carmen Neamțu, Lumea în formulă romanescă, O, 1997, 11; Gabriel Dimisianu, „Afurisită soartă are femeia!”, RL, 1997, 48; Grigurcu, Poezie, I, 268-281; Roxana Racaru, Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor), RL, 2001, 37. D.C.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
11; Dan Stanca, Melancolie și combustie, VR, 1996, 3-4; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 35-38; Nicolae Coande, „În inima crizei”, „Calende”, 1997, 1-2; Simion Bărbulescu, Un altfel de model de expresivitate, LCF, 1998, 20; Grigore Chiper, Ars moriendi, „Contrafort”, 1998, 7-8; Ionel Savitescu, „Întotdeauna ploaia spală eșafodul”, ATN, 1998, 8; Grigore Scarlat, Cassian Maria Spiridon, PSS, 1998, 9; Grigore Scarlat, Sentimentul de om e o povară, ST, 1998, 11-12; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 230-234; Munteanu, Jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
Fotografia - document etnografic, Photography - ethnographic document, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. S.C. Clear Vision Print S.R.L., Cluj, 2009, pag. 40, 41; Al. Florin Țene, Cu inima în palmă, Ed. Contrafort, Craiova, 2010, pag. 16-20. Filmul documentar De vorbă cu lemnul - realizat de Muzeul de Artă Populară, Tulcea, 2003, muzeograf - Valeriu Leonov, imagine - Mihai Matarangă. Lucrări publicate: Albumul de sculptură - Forme din suflet - Costel Iftinchi, Ed. Pim, Iași, 2006; Gânduri nespuse
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
un stagiu de specializare în Franța, la Rouen. Debutează la ziarul „Viața Buzăului”, în 1962, dar primele versuri îi sunt găzduite de o revistă liceală dactilografiată. Colaborează la „Viața studențească”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Tribuna”, „Saeculum”, „Contrafort”, „Zbornic” (Croația), „Observator” (Germania), „Limba noastră” (Chișinău) ș.a. A transpus în limba franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus în limba română versuri de Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
7 ABC (1994-1995), apoi ca publicist-comentator în cadrul redacției Literatură-Arte a Televiziunii Române. A debutat cu proză la „Luceafărul”, în 1978, iar editorial cu volumul de povestiri Surâs interzis, apărut în 1982. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Tomis”, „Familia”, „Observator cultural”, „Contrafort”, „Jurnal literar”, e prezentă cu cronici și interviuri și la revista „Serta” (Spania), din al cărei consiliu de conducere face parte, coordonând secțiunea dedicată României. Alături de povestirile din Surâs interzis, S. este autoare a romanului Mersul pe ape (1996), a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
2003, 7; Mircea Iorgulescu, Insurgența cronică, „22”, 2003, 678; Andrei Bodiu, 100% Stoiciu, OC, 2003, 165-166; Ștefan Borbély, Istoria placidă a satului în schimbare, APF, 2003, 5; Mircea A. Diaconu, Retorica asupra moralei și narcisismul (ipostaza fatalist-spectaculoasă: Liviu Ioan Stoiciu), „Contrafort”, 2003, 10-11; Cristian Livescu, Moartea în viață/Viața în moarte, CL, 2003, 12; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 65-68; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 46-48. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]