9,951 matches
-
St. O. Iosif” din localitatea Rupea, județul Brașov. În anul 1965 a fost muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou” din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul anilor 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din municipiul Pitești, unde va participa la editarea revistei „Argeș”, al cărei redactor - șef va fi din anul 1966 până în anul 1969. Este, de asemenea, cofondator al revistelor „Astra
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
1969. Este, de asemenea, cofondator al revistelor „Astra” (1966) și „Noua revistă română” (1966). A funcționat, între anii 1985 și 1995, ca cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu” din București. Primul roman, Visele au contururi precise (1963), se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din anul 1980, Umbrele nopții, înfățișând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
St. O. Iosif” din localitatea Rupea, județul Brașov. În anul 1965 a fost muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou” din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul anilor 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din municipiul Pitești, unde va participa la editarea revistei „Argeș”, al cărei redactor - șef va fi din anul 1966 până în anul 1969. Este, de asemenea, cofondator al revistelor „Astra
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
1969. Este, de asemenea, cofondator al revistelor „Astra” (1966) și „Noua revistă română” (1966). A funcționat, între anii 1985 și 1995, ca cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu” din București. Primul roman, Visele au contururi precise (1963), se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din anul 1980, Umbrele nopții, înfățișând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
cărți: ambele conțin o scriitură în proză cu tonuri deseori poetice, în care condeiul scriitorului de talent iese mereu la suprafață; ambele sunt scrieri scurte care se citesc ușor și te prind prin povestea pe care ți-o spun, cu contururi de personaje și situații ce denotă un simț de observație puternic și special, ambele abordând un spectru larg de teme și în ambele unghiul de vedere al autorului este unul din perspectiva culturală. S-au scris câteva articole foarte frumoase
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
A prins contur în primăvara anului 1968, când a fost difuzată și prima sa ediție. De 45 de ani, cu scurte întreruperi, a fost prezentă în casele noastre. Am crescut și m-am maturizat cu ea. Televizorul alb-negru cu lămpi, marca Diamant, făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
Eu nu cred nici în Iehova, nici în Buddha-Sakya-Muni), eseistul apreciază că amestecul acesta heteroclit de gândire occidentală și spiritualitate indiană nu ilustrează, nu sporește și - în fond - nu susține prin nimic originalitatea creației eminesciene, astfel că exegeza nu oferă conturul unei filosofii care să fie proprie gândirii poetului. Evident, el „...n-a versificat idei filosofice pentru că i s-au părut adânci sau pline de înțelepciune. Ci inspirația lui ne-a relevat ceva tainic și absolut fără de care nu-i posibilă
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
nu mai puteau să aibă: libertatea de a scrie și de a publica păstrând legătura vie cu limba și spiritul culturii naționale. În consecință, paradigma spirituală pe care și-o va impune intelectualitatea exilului românesc se creionează în cadrele unui contur specific. Întâi de toate se deslușește în el încercarea de a răspunde și contracara intensivul proces de colonizare culturală, de aculturație totalitară[3] dezlănțuit în România. Așadar, începuturile exilului stau sub semnele unei vocații și ale unei etici a neuitării
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
întâmplă în numeroase alte domenii, era de neconceput ca reflecția filozofică să nu ocupe un loc tot mai ferm și în sfera literaturii, acolo unde de la o vreme - nu fără o subterană legătură cu acest aspect - își fac apariția în contururi (nu prea limpezi) acele qualia sensibile care insinuează evanescentele deveniri ale unei poetici a modernității. Percepția noastră, cu toate aproximațiile (inerente naturii imponderabile ale unui asemenea teritoriu), întrezărește totuși ceva din luminozitatea intimă a esențelor fenomenale ale Poeticului. În miezul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
poezie, însă nu imitând. Prin studiu și traducere am ajuns la esența uneia dintre cele mai pure poezii, și aceasta m-a ajutat la propria poezie în sensul celui mai sever autocontrol.”[ 14] De altfel, numeroase trăsături din care prinde contur configurația specială a crezului său poetic se regăsesc și în corespondența sa. Iată o extrem de lapidară, dar, așa cum vom vedea, concludentă formulare într-o epistolie adresată lui Dumitru Țepeneag: „...hotărâsem să rămân la scrisul quintesențial.”[ 15] Spunem concludentă pentru că aserțiunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Proiectul regionalizării României prinde contur, o variantă de act normativ avansată de USL cuprinzând inclusiv orașele care vor deveni capitale ale regiunilor și modul de funcționare a autorităților regionale fiind prezentat miercuri de Antena3. Nu lipsesc surprizele în privința reședințelor regionale, în condițiile în care regiunea
Proiect USL:opt regiuni, cu opt capitale – surpriză [Corola-blog/BlogPost/93743_a_95035]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PE CIOBURI DE RISIPĂ Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Iar rupi din haos și-l împarți cu mine. E-atâta-ncrâncenare împrejur și-atâtea umbre albe în contur c-abia pășesc,cu teamă înspre tine dar nu abdic nici când mă prind de gleznă iederi bolnave,pline de tumori, nici când de suflet mă despart vâltori de curgere amară și de beznă. Cad frunze într-o ploaie de
PE CIOBURI DE RISIPĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377173_a_378502]
-
și rimelate, iar dintre sprâncenele dese și pensate drept, un nas frumos și puțin în vânt, parcă îi accentuează fizionomia. Pomeții proemineți și rozalii dau fizionomiei sale un aspect de finețe, în ton cu ochii, nasul și buzele rujate, cu contur. Plecase să cumpere două pâini de la magazin. Simti aerul călduț, care începuse să-i pătrundă prin geaca îmblănită, de când făcuse primii pași, din scara blocului. Se bucură că primăvara își făcea loc ușor, o dată cu primele raze de soare ale lunii
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > VISUL UNEI NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului visul unei nopți de primăvară parcă te plimbai pe cer printre stele și luceferi, c-un contur de lună plină, rătăcită prin grădină. stam lungit pe iarba deasă și priveam la tine-ntruna, erai tu sau era luna? tot călătorind cu mintea printre norii afumați, iarba a crescut prin mine, parcă săvârșeam un rit, spiritul a luat
VISUL UNEI NOPŢI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377255_a_378584]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE - O CARTE TABLOU Autor: Maria Damian Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Din Țara Soarelui Răsare” e o carte - tablou - care seduce prin impresionismul imaginii, finețea contururilor și jocuri de culoare reflectate dintr-o lume îndepărtată și aparte pe retina cititorului, de un penel sensibil, înfiorat de frumos și de taine. Peisajul și sufletul tărâmurilor nipone se întrepătrund într-o permanentă dinamică a planurilor, întâmpinând cititorul la
DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE – O CARTE TABLOU de MARIA DAMIAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382227_a_383556]
-
de urmăritor. Spiridușul își întoarse capul, dar nu văzu altceva decât un norișor alb care putea foarte bine să fie zăpada spulberată de vânt. Ștefania își îndreptă sania spre mijlocul lacului, încetinind. Acum, Petrică putea vedea cum norul crește, prinde contur și se transformă într-un uriaș cu un ochi de cărbune în frunte. - Mai repede, țipă la micuța prințesă, vrei să ne prindă? - Taci, te rog! Ba nu e bine că merg repede, ba e rău că merg încet! Ai
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
din tine mereu, Amurg este calea închisă. Scântei sunt și vorbele de ateu, Intunecimea-i cu poartă deschisă. Scânteie e totul în jur ce dispare, Amurg este totu-mprejur. Scânteie e dragostea cu-nflacarare, Se stinge-n amurg, cănd prinde contur. Scânteie ---amurg e totul în viață, Iar viata-i scânteie---amurg . Tu esti scânteia, mica paiața Ce mergi în amurg...și zilele curg... Scânteie---muzica-n revărsare... Te poartă pe brațe în sus . Amurg e iluzie...visare... Scanteie-amurg și toate s-au dus
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
câteva cătune transilvane, dar în toată țara buchete de sate la fel de dăruite își așteaptă salvatorul lor. Și uneori apare nu neapărat înzorzonat în titluri nobiliare ci ca un inimos organizator care vede înaintea noastră ceea ce ochii noștri blazați baleiază fără contur. Mi-au trecut astfel de gânduri văzând câtă muncă și cât efort depune o organizație ce a găsit puterea și inspirația să focalizeze asupra nedreptățitului univers rural un soi de competiție ce scoate la lumină valori și tradiții într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
Basarabia și despre retragerea din calea cotropirii sovietice, toate se regăsesc în poezia “Primul drum”. “Am fost născut într-un pământ curat,/ Dintr-o Moldovă sfâșiată-n pururi,/ Olteancă mama și al ei bărbat,/ Ei în Ardeal mi-au năzărit contururi./ N-aveam un an, când am fugit c-un tren,/ Cărat de mama spre orișiunde,/ Mai am în oase un bolnav refren/ De roți, ca vechi zădărnicii rotunde./” Numai că, într-o gară, mama a fost scoasă din tren de
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
poezie", "bătrîn copil" al meșteșugului acesteia, Vasile Tărâțeanu e obsedat de harta patriei ideale pe care se străduiește a o reconstitui cu ingenuitatea unui patriotism fabulos. Imaginile sînt simple, neabătînd atenția de la mesajul exhortativ: "Încă n-am reușit/ să desenez conturul Patriei / exact precum este // de fiecare dată îl fac / cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri de munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-am reușit să desenez / conturul Patriei / exact precum este / nici cum ar trebui să fie // în sufletul fiecăruia din noi / se răzvrătește o altă geografie" (Lecție de geografie). Ne întoarcem astfel la Coșbuc, Goga, Mateevici. Un patetism ce ar putea părea revolut e reînviat cu
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
vocii tutelare a romanului aduc în memorie o altă, tragică, scrisoare pecetluită cu un sfinx, în vreme ce dimenisiunea voit contrasă a poveștii pare a fi obținută de-a dreptul prin simpatie. Nu sunt nicidecum, acestea, niște simple indicații livrești lăsate pe conturul unei cărți scrise cu real talent. Ci, exclusiv, câteva oferte de dialog - dacă vreți - strict uman.
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
centrul apotropaic al durerii. Că mai sfântă de-atât n-am putut să fiu având în structură daimoni și lilieci și-un fel de-a fi prea zglobiu comparativ cu lucrurile seci. Și fuga mea-i o dezbrăcare nerușinată de contur căci vreau s-ajung în locul pur de unde se schimbă anotimpurile, de unde se răsucesc timpurile, unde se fac ochii rubinii de zburător, unde toate senzațiile se-mpletesc într-o frânghie cosmică de care poți să tragi apa. Și furișându-mă ca
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]