553 matches
-
elefant"); • statutul social (interpretarea unui rol de către profesor cu ajutorul gesturilor ,,ar fi nepotrivită cu autoritatea, statutul sau poziția pe care le posedă"); • imaginea de sine (,,concepția lor despre sine nu le-ar permite să participe la acest tip de activitate copilăroasă"); • vârsta (,,adulții tind să fie mai inhibați decât copiii și nu recurg la interpretarea unui rol"); • comportamentul extrașcolar (,,gesturile personale pe care le aduce un profesor în sala de clasă sunt folosite în situațiile din afara clasei. Dacă își împinge în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ar, tei. Formulați enunțuri cu omografele cuvintelor subliniate în textele de mai jos: (a) "Vai, bunicuța, da' de ce ai urechi atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea în schimb o față copilăroasă, cu toate că în jurul ochilor i se inelau, viorii, cearcănele dragostii." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (c) ,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, / Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de Marmură. Te rog să te îmbraci cu una din rochiile acelea frumoase de la Paris, ca să fiu foarte mândru de prietenia noastră. Nu una de mare gală, căci e doar un dineu intim, dar te vreau foarte "chic". Comportamentul lui copilăros, amintirea păpușii de lemn, prestigiul Parisului, toate astea mă amuză... Totuși, sunt încordată. După-amiaza asta, dineul, timpul de după dineu când trebuie să mă arăt, să fiu, să mă fac cunoscută, să cuceresc sufragiile feminine, iată o perspectivă care mă îngheață
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aceleași și aceleași întâmplări îți dau un sens. Mama (Rodica Mandache are umorul cald și inocența celei care trăiește din amintiri) povestește cum erau duminicile de altădată. Duminicile în familie și plimbările cu mașina. Sora (Paula Niculiță e fragilă și copilăroasă) povestește cât de mult își dorește să plece din casa în care stă și cât de frumos era când fratele ei o lua de la școală, și cât de mult așteaptă - verb catalizator în textele lui Lagarce - vederile de la el, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
fațada împurpurată de flori roșii, violete sau aurii. Sau sunt un fel de înjurături familiare: "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Înjurături agreabile, în armonie cu tonul obișnuit ale acestor povești, în care iubirea are ceva calin, gingaș, mângâietor și copilăros. Acolo unde alții blasfemiază și înjură: "Drăcie! Tunete și sânge! Raiul și Iadul!", lăutarul susură: "foaie verde mintă...", "foicică viorea...". Un întreg popor se revelează în aceste exordii înmiresmate. Aceste poeme rustice au o savoare de groază care le garantează
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
au fost omorâți: un lucru făcut strâmb are efecte din ce în ce mai stâlcite odată cu trecerea timpului. DAMELE GAZETIERE Când teatrul nu era artă, ci păpușerie Emilia CHISCOP Îi dedic primul meu articol din 2008 Mihaelei Michailov, cronicara mea de teatru preferată, mereu copilăroasă și convingătoare, și mă voi întoarce în ianuarie 1840, când, în primul tom al „Daciei literare“, Mihail Kogălniceanu scria una din primele cronici de teatru în adevăratul înțeles al cuvântului. „În Iași, o societate de actori români s-au întrunit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
icnete să creeze un verdict precum „Nașpa!“). Aș vrea ca acest Mircișor să crească, el este micul demon care a instaurat o dictatură a carcasei estetice preadolescentine în literatura română contemporană. Am mai spus-o, realitatea filtrată de ochii naivi, copilăroși, sexualitatea descoperită în catifeaua naivității copilărești sunt deja algoritmi osificați în cazul unui noian de epigoni cărtărescieni, unii cu multe realizări notabile. Mircișor ar merita un Orbitor 4, al maturității. Este un personaj oglindă care, în ciuda obsesiei cufundării în adâncuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Constantinescu, comandantul Escadrilei 59, poreclit "Țavă" (în aviație, fiecare pilot sau aproape fiecare avea și o poreclă) aruncă o lumină neașteptată asupra acestei laturi a vieții pe aerodromul Popești- Leordeni, în vara lui 1944. Piloții grupului erau oameni originali, adesea copilăroși și puși pe farse desigur, atunci când era cazul. Atmosfera destinsă și relațiile deloc rigide dintre piloți, în care nu gradul și funcția primau, ci comunicarea umană și camaraderia dintre zburători, se datorau, cred, și faptului că în fruntea grupului se
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
eșec care mă mai poate aștepta este acela de a muri înainte de a-mi termina Autobiografia.“ Imediat după Anul Nou 1993, se internează în clinică, perfect conștient că urmează să asiste la procesul morții sale medicalizate. Spirit veșnic rebel, intens copilăros, excesiv până la demonie, cu timidități adolescentine și străfulgerări geniale, perpetuu PREFAȚĂ 14 anxios și naiv, de o exuberantă spiritualitate, dar și impudic și spectacular, el își întâmpină însă moartea sobru, înconjurând-o cu pudoare și discreție. De aceea, prietenii săi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Căci avem de-a face cu un autor foarte inteligent, caustic și, când își scoase ghearele (sau... cuțitele), chiar mușcător. Dar esențialul stă în altă parte. Situație suprarealistă tipică: scriitorul simte că renaște într-o altă limbă; inocent, pur, proaspăt, copilăros. Este o întoarcere la aurora conștiinței, la starea spirituală primordială. Un mare topos al conștiinței mistice de totdeauna și de pretutindeni. Dar să rămânem la esențial. Le mot sablier: titlul își capătă acum întregul înțeles. Trecerea de la un regim lingvistic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Grâces) la eroina lui Huxley, cu incongruența perpetuă dintre sentimentele personajului și situația în care se află, cu încercarea zadarnică de a-și armoniza sufletul situațiilor amoroase (vampirul frivol, moderna feminitate de dix-huitième siècle, dar și femeia "simplă, inocentă și copilăroasă" etc.) este abandonată repede: "Asta n-o putea spune atunci, pentru că în anii aceia încă nu se tradusese în franțuzește cartea lui Aldous Huxley, Two or Three Grâces"756. Există o utilizare expresă a cifrelor doi, trei757 și a ezitantului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unde au făcut o escală pe drumul de întoarcere. Marianei îi persistă și acum impresia amabilității monitorilor germani de la Graz, și a exuberanței elevilor italieni... Și amintirea, limpede și senină, a tânărului ofițer de aviație Martin Möbus, cu figura lui copilăroasă, dar decorat deja cu Crucea de Cavaler (Ritterkreuz) a Crucii de Fier, aducându-i ciorchini de struguri, pe care îi scotea de sub pelerina de aviator, ca pe o delicioasă surpriză... Alimentele începeau deja să fie o problemă, în Germania. * În
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
să te uit niciodată În postura aia. Cât despre ceilalți, am crescut cu toții. Să-l vezi pe Radu, ce om În toată firea este: Înalt, cu părul dat pe spate și cu fata rasă, parcă-i un actor; Dan tot copilăros a rămas, dar și slăbănog, Îl mai pasionează electronică și-i place să poarte o jachetă de blugi. Vali e cât un plop. Nu mai poartă ochelari, stă toată ziua În casă și face treaba. Bogdan V. a rămas tot
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lui pentru Nel. Nu contenea să-l roage pe Constantin să-i întrețină în inima fiicei lui amintirea și să-i trimită fotografii ale ei. Reieșea că tatăl ei îl asigura regulat în privința sentimentelor lui Nel și chiar inventa vorbe copilăroase, pline de dragoste, pe care ea le-ar fi rostit despre el... Ah, trișase bine taică-său! Îi trimisese și o fotografie. Dar ce fotografie? Pe atunci, familia lor nu se fotografia decât ca să-și reînnoiască permisele pe calea ferată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
liberali și tratați încă ca radicali roșii, aceștia nu se puteau bucura de simpatiile unui monarh autocrat. Deci Basarabia se pierdea fiindcă ereau la putere roșii; deci Basarabia ne-ar rămâne dacă ar veni la putere albii. Argumentul era prea copilăros pentru ca să prindă. Și n-a prins. Dar n-au trecut prea multe luni și partidul centrului a intrat în partidul liberal, prințul Ghica a ajuns președintele Senatului, iar, mai târziu, Vasile Boerescu ministru de Externe. Kogălniceanu, deși o mare capacitate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
public. Stilul lui căutat, răzgâielile lui literare îl fac simpatic, dar, în același timp, nu-i dau o înfățișare serioasă. Gion este în literatură aceea ce a fost și în relațiile sociale: un om amabil, simpatic, vesel, comunicativ, dar cam copilăros la înfățișare. Breaslă veselă și ușoară. Barbu Delavrancea începe să se manifeste și el. Este tot la Paris și trimite de acolo „condeie“. Dar înainte de căderea lui Ion Brătianu cu vreo patru ani se reîntoarce în țară și-și acață
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mine vrei să mă duci de nas? Ca prin farmec, mogâldeața se Îndreptă din șale și de sub zdrențe apăru un bărbat foarte Înalt, mai Înalt decât Conrad. Din toată făptura lui murdară respira o forță uriașă, contrastând cu expresia oarecum copilăroasă și naivă de pe fața cu trăsături neregulate și plină de zbârcituri. Cu un semn, gazda Își pofti musafirul să iasă din colibă și, după ce făcură doi pași, se opri sub un alun cu ramuri până la pământ, atât de stufos Încât
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
între ele nu o sîrmă grosolană, ci pana de caligraf a unui copist din alte vremuri. Cînd i-am admirat îndemînarea, s-a apărat ca de o laudă necuvenită. Am cîteva generații de tîmplari în familie. Modestia, simplitatea și bucuria copilăroasă a inimii se armonizau cu tăria de caracter. Pe măsură ce i se accentua slăbiciunea fizică, forța sa sufletească iradia. Trupul, unealtă fragilă și străvezie, i se transformase într-un vehicul de unică folosință: aceea de a-i purta, asemenea unei monturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ideea morții și a propriei noastre extincții, realitatea ei indestructibilă și, aș zice, anistorică, e cu adevărat darul zeilor, ea este cea care dă valoare nu numai propriei noastre realității, dar realității și realului În genere. Supeficiali prin natură și copilăroși, În sensul rău al cuvântului, noi, oamenii, nu am fi În veci capabili de a simți sau presimți măcar În parte și măcar uneori gravitatea a ceea ce numim real sau existență. Dacă, bineînțeles, o acceptăm ca atare, ca un dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tânără din limba română? Aseară, venind spre casă de la o lansare de carte, treceam printr-o ninsoare ca aceea, pornită harnic și cumva vesel, o ninsoare fastuoasă și tânără și consistentă și spectaculoasă, încât m-a umplut o bucurie mare, copilăroasă, mergeam așa, cumva "singuratic și uitat", prin întunericul luminat de ninsoarea venindă mereu, încât, acum fiind dimineața de după seara (și ninsoarea) aceea (ca aceea) și stând în fața acestei întrebări, cumva bucuros că ne apropiem de sfârșitul întrebărilor, mă gândesc și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să nu se bucure de anii cei mai gingași ai lui Vintilică. Era să-l găsească foarte schimbat, crescut, dezvoltat, căci era deștept, vorbea cu vorbe alese, făcea întrebări inteligente, era drăgălaș, fru mos, voinic, dar totuși un adevărat copil copilăros. prizonierii români În ziua următoare era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a lungul ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
petrecem aceste prime triste sărbători de Paști, ci pe familia Știrbey. Eliza nu știa cum să ne elimine din intimitatea bărbatului ei, gelozia morbidă o rodea și, pentru a ne înlocui atrăgea pe frate-său cu fetele lui. Acestea, gentile, copilăroase, frumoase, bine crescute, dar cu nimic serios și substanțial în capul lor de păsărele, aduceau o notă veselă în viața lui Ionel, care fusese atât de încercat în timpul războiului tragic. Primi cu mulțumire această distracțiune și încetul cu încetul prinse
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
adânc mișcată de vederea acestei figuri evocatoare a unei lumi ramase departe colo spre răsărit, decât de toate frumusețele, toate minunele ce-mi străluceau în cale. Ce vrei? Așa sunt eu; cu riscul de a trece drept un naiv, un copilăros, trebuie să mărturisesc că țiganul cela m-a întors cu gândul într-o clipă cine știe unde peste șapte hotare. El parcă mi-a adus un aer de răcoare de-acasă, un surâs de la locurile unde m-am născut, o urare prietinească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
femei, de-alea pe care, dacă le cumperi, ai avantajul să te alegi și cu niscai detergent, și îmi spune asta vinovată, ca și cum simte că m-ar jigni. Io, tenebrosul. Câteodată mi se pare artificială rău. Îmi plac tipele mai copilăroase. Toți, când mă văd cu ea, spun: cine mă, proasta aia? A fotografiat la munte albastrul de Bucșoiu. Dar în poză nu se mai vede nimic. Cu prietenul ei era, cu Vali. A fotografiat doar cerul, că i-a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]