1,826 matches
-
aminti și rugăciunea de seară. Este un viciu cauzat de lipsa educației materne. Pedagogi profesioniști, oricât de bine ar fi pregătiți, sunt doar „muncitori cu gura” își îndeplinesc de nevoie profesiunea ca să ia la finele lunii paralele. Mama mai cântă copilașului „nanii, nanii puișorul mamei” și alte cântecele de leagăn. Educatoarele mai va! Un copil neobișnuit cu melodiile materne va fi dur ca un Spartan și războinic ca un Atenian. Ori nu avem astăzi nevoie de militari sau militanți politici. Prefer
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
termină cu ochi scoși, sau capul spart, acesta fiind fără urmări, un timp, trecu neobservat. Cam spre sfârșitul clasei a șasea, când colegele Verginicăi se străduiau să vină acasă cu note bune, ea, fără vreo strădanie deosebită, veni cu un copilaș frumos, înfășat într-o rochiță mai veche și care, evident, răcnea cât îl țineau plămânii, semn că era sănătos și voinic. Părinții se bucurară nespus la vederea nepoțelului și, conform tradiției, tatăl o stâlci în bătaie pe proaspăta mămică, alungând
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
Ion era îmbrăcat și el într-o cămașă albă, cu ițari bej și avea o pălărie pe cap. Amândoi purtau la mijloc un brâu de catifea și în picioare, opinci. Singura lor supărare era că nu aveau și ei un copilaș, care să le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-una din frumoasele zile însorite, stăteau în fața colibei lor de lemn. Ca de obicei, coborâseră câteva păsări și se transformaseră în îngeri. Oamenii, îngerii și animalele se amestecaseră în horă
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
vânturile, Iernile cum se așază, Îi macină gândurile. Duminica se închină, La biserica din sat, Sunt aici cu rădăcină, Niciodată n-au plecat. Pământul le este pâinea, Animalele-s de preț, Doina, Iambor și Joiana, Ca pe ochi le îngrijesc. Copilași roșii la față, Ca și Ionatanele, Sar zglobii și se răsfată, Joc de-a avioanele. Viața lor nu e ușoară, Dar se-nchină când se scoală Și cu Dumnezeu în gând, Lucrul cumpănesc pe rând. De sunt semeni în necazuri
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
plece de la acea școală. Pe timp de vacanță câștigase, prin concurs, un post de profesor de matematică la un liceu din județul său. Trebuia să facă și acest lucru pentru propriul său viitor. Dar cum să-i părăsească pe acei copilași din satul acela amărât? Nici nu se gândise bine la acest aspect, atunci când s-a dus la acel concurs. Acum, după ultimele ore cu copiii din clasele sale, venise vremea să-și ia rămas bun de la ei. Cu multă tulburare
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
picioare. Erau o frumusețe de vițeluși. Săndica, mai toată ziua stătea printre ei ca nu cumva să pățească vreunul ceva. Parcă erau proprii săi copii. Sosită acasă, Mircea o aștepta în fața casei mici. - Bună, iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
la fel de suferindă ca ea și amândouă pun, hai să zicem mână de la mână, și-l detensionează pe chipeșul (ce-ați văzut vreunul burtos, chel, sau cu bube la gură?) doctor, de nu mai are bietul de el timp nici de copilași, nici de familie, nu mai joacă țurca împreună cu prietenii lui și toți își dau coate, da’ lui nici nu-i pasă? Eeee, ăiii, ce-i de colo să fii psihiatru, să faci tot felul de fițe cu pixul, cu ochelarii
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
mult mai multe căsătorii, ca putem spune așa, pentru a nu păcătui. Dacă ar fi să apreciem după cum cânta toată ziua și cum după cum se învârtea de colo-colo fără rost, am putea afirma că era deosebit de harnică, iar cei cinci copilași nu erau deloc o povară, stând ei toată ziua prin piață la cerșit și furat. Cel puțin în a doua specialitate erau deja faimoși, iar roadele muncii lor dădeau familiei o oarecare prosperitate. Într-o zi, fastă desigur, la ușa
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
animalice. În concluzie, Eracle înfie deocamdată copii, deoarece nu se puteau căsători înainte de pronunțarea celor trei divorțuri intentate de unii din soții anteriori și începu să trăiască o viață fericită alături de ei, să bea și să fumeze împreună cu dragii lui copilași, deși unii dintre ei nu aveau încă vârsta școlară, iar alții degeaba o aveau, vându cabinetul, restul de agoniseală îi fu șterpelit de îngerași (putem să le spunem așa, deși iconografia canonică nu ne-a arătat până acum îngeri negricioși
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
să cred! Și încă te-așteaptă copiii Chiar și fără ghiocei! Primăvară, ai să vii? Te-așteaptă până și Grivei! De ziua mamei s-aduci flori De câmp și toporași, Cu raze de soare s-o-nconjori Pe mama acestui copilaș! Beatrice Lohmüller 10 februarie 2014 http://creatieproprie.wordpress.com/ http://versurisipoezii.blogspot.ro/ Referință Bibliografică: Când vii primăvară? / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Beatrice Lohmuller : Toate
CÂND VII PRIMĂVARĂ? de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361944_a_363273]
-
picioare. Era o frumusețe de vițeluși. Săndica, mai toată ziua stătea printre ei ca nu cumva să pățească vreunul ceva. Parcă erau proprii săi copii. Sosită acasă, Mircea o aștepta în fața casei mici. - Bună iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
tot gândi să pregătească niște bunătăți, pe care să le trimită prin Artemie, omul ei, să le ducă până într-un sat vecin, acolo unde trăia Nadejda, fata lor cea mare, măritată de câțiva ani. Nadejda avea casă grea, trei copilași mici de crescut, și nici măcar nu erau înstăriți. Se gândea la bieții copilași, cu câtă bucurie ar mânca ei, sărăcuții, ceva bun de sărbători. Așa că îi dădu de veste lui Artemie al ei, că îl așteaptă un drum lung de
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
omul ei, să le ducă până într-un sat vecin, acolo unde trăia Nadejda, fata lor cea mare, măritată de câțiva ani. Nadejda avea casă grea, trei copilași mici de crescut, și nici măcar nu erau înstăriți. Se gândea la bieții copilași, cu câtă bucurie ar mânca ei, sărăcuții, ceva bun de sărbători. Așa că îi dădu de veste lui Artemie al ei, că îl așteaptă un drum lung de făcut. Era primăvară, se putea umbla deja prin pădure, căci zăpada cea grea
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
tot cartierul chiar dacă respectiva jertfă nu este mai mare decât unghia. Apoi, ce plachie sau saramură știe ea să facă din pești necatalogați ca fiind comestibili sau ce rasol din raci sadici care te foarfecă în clești, pe care însă copilașii îi studiază cu atenție scoțându-le ochii. Știință, știință, știință! Și mult devotament! Puțini oameni știu însă că adevărata putere a unui pescar amator constă în legătura tainică dar indestructibilă pe care acesta o are cu un guru, un yoghin
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
nu poate fi uitată și aniversarea ei este un fericit prilej de reânnoire a jurămintelor. Este ziua când, mărturisește poeta: „Prin cununie am simțit Lumină” (Aniversare). Pentru îngerașul nou sosit în viața familiei, autoarea devine o ursitoare bună, dorindu-i copilașului, tot ce e mai bun și mai frumos în viață. O zi obișnuită de vară este, în viziunea poetei, un tablou minunat pe care-l contemplă cu oarecare nostalgie. E ca un pastel, pictat de un artist iscusit: „Liniștea se
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
exprimările vorbitorului, ceea ce ar fi de fapt un plagiat. Redați ce ați înțeles din vorbele lui. Dar ce are munca cu școala sau cel puțin cu acumularea cunoștințelor? Mult mai mult decât vă închipuiți. Vă dau un mic exemplu. Un copilaș zglobiu de 5 anișori se joacă în parc. Pune un sportiv de performanță să facă tot, dar absolut tot ce face copilul. Copilul se joacă, dar sportivul muncește. După nici 20 minute sportivul cu toate antrenamentele făcute, se dă bătut
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
pielea, și află de la mine că nu e unu să nu facă politică. - Ce să facă bieții oameni, iarna?!... - Îi vezi pe-ia de la masa din fundul sălii? - Cum să nu-i vadă!... „moșule” (probabil că tăiase buricul la vreu copilaș de-al lui, că-i zicea așa), se miră Costache, nu-l vezi ce zdrahon de bărbat e? - Mă taică, după cum te văd, îți miroase a-nsurătoare... Zi că nu-ți aflai secretul? - A!... am scos o vocală răgușită, la
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din zări albastre coboară în sclipiri de diamante, mireasă, dalbă fecioară. Să alunge vremuri calde. Cerul cerne peste zare, mii de steluțe argintii. Și strânge în grabă mare, alai de copilași zglobii. Plapumă rece așterne pe munți înalți și văi adânci. Ninge cu sclipiri din gene, când vântul fluieră-n uluci. Fără unelte sculptează țurțuri la streșini de casă. Când îi vezi, te-nfiorează. Că-n cioburi o să sfârșească. Viscol prin
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
oi asculta și-n rama mea ți-oi pune oglindirea...Să mă privești, să te cunoști, să vezi ce ești...Apoi, imaginea ce-o vezi s-o iei, s-o pui în fiecare minte, căci poate, se va găsi un copilaș să aibă grijă și s-o ia, cu mâinile-i fragile, să țină-n el dorința mea și-a ta, de-a apăra frum’sețea... Și nu cumva ca toți ceilalți greșeala să o facă:să ia imaginea s-o
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
un vânt cumplit făcu să se-aplece copacii cei falnici, crengile se rupseră și un val de apă se prăvăli din văzduh. Pasămite, Știma Hribilor, supărată că i se luase odraslele slobozise acel potop nemaivăzut ca să pedepsească pe cei doi copilași. Urgia ținu multă vreme și oamenii satului, adăpostiți care pe unde, abia au putut răzbi până la casele lor, dar pas să mai poată face ceva. Când stihia s-a mai potolit, mama și tatăl copiilor au pornit spre pădure să
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
bucura, se desfăta că nu văzuse-așa ceva, se terminase-n zori zidirea, sclipea în soare mânăstirea, numai glasul anei trst, se-auzea în acatist: manole, manole, zidul m-a cuprins, viața mi s-a stins, pieptul rău mă doare, copilașul moare... vocea lui manole grea, din fântână -i răspundea: culcă-te ,ană,-n icoană, draga nenii, dragă ană, că această mănăstire va rămâne pomenire și ea va fi drept mormânt pentru pruncul nostru sfânt, ție, dragă, la picioare, ți l-
ANA ŞI MANOLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366539_a_367868]
-
nu, cadouri absolut originale pentru cei dragi, bomboniere, farfurii pictate - din sticlă sau ceramică, plachete și alte obiecte decorative, dar și lucrări executate manual în culori vii, de la cuverturi la poșetuțe și jucărioare tricotate, multe dintre ele fiind făcute cadou copilașilor vizitaorilor. Dar, ceea ce m-a uimit cel mai mult la vizitatorii care au fost prezenți pe parcursul celor două zile de expoziție, a fost faptul că am simțit din plin respectul, admirația și aprecirea pentru munca româncei noastre, toate venite din
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
mult la vizitatorii care au fost prezenți pe parcursul celor două zile de expoziție, a fost faptul că am simțit din plin respectul, admirația și aprecirea pentru munca româncei noastre, toate venite din suflet, din partea localnicilor. Cu mic, cu mare, de la copilașii tinerelor familii din Mesogyi și nu numai, la persoane trecute de pragul a 70, ba chiar 80 de ani, prieteni, cunoștințe, rudenii ale familiei Ilia, autorități locale, reprezentanți ai bisericii și-au bucurat ochiul și mintea deopotrivă, vizionând zecile de
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
aici a 3-a oară. . . E minunat când nu sunt singur la necaz! E-n 28 și tot mai iute clipa zboară, E minunat când îmi ștergi lacrimi pe obraz! E-n 28 și gându-mi zboară către casă, La copilași și tot ce-n urmă am lăsat. . . E-n 28 și tu soția mea frumoasă, Mă ocrotești și mă iubești ca altădat! Mă rog mereu la Dumnezeu și pentru tine, Încă pe-atâția ani să mai trăim! S-avem nepoți
SUSPIN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366774_a_368103]
-
iară, ca la-nceput! E primăvară și ciocârlia Străbate glia bunilor mei. E primăvară și ninge-afară, Dar cu petale de flori de tei. E primăvară și lin coboară, Parfumul suav, înspre imaș. E primăvară. Auzi izvorul, Cu murmur dulce de copilaș? E primăvară, în suflet zace, Gândul de pace pe tot pământul. E primăvară dar omenia, Și armonia, o bate vântul. . . E primăvară și zburdă mieii, Scăpați la paște, acum cresc mari. E primăvară, profesorașii Fug de la școală, după dolari. E
E PRIMĂVARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365673_a_367002]