2,395 matches
-
cu-amurgul zilelor din mine Scăparătoare, încă, din amnar Să-ți duci la buze mâna ce conține Amrita ultimului meu pahar; Să nu apuci prea treaz de mine nopți, Să-i fiu beției...dulcele mister Că un împătimit de struguri copți, Culegător să-mi fii, să nu-ți mai pier Și nu mai tristă, nici mai aplecata Și... nu mai lacrima și nici mai stea, Ci că fecioara pură, luminată, O stea din Cer să fiu, pe palmă ta... Shanti Nilaya
SEPTEMBRIE, SCRISOAREA CE ȚI-O SCRIU de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362955_a_364284]
-
în ochi. Trec prin mine ploile de septembrie păsările rebele îmi desenează pe cer zâmbetele învățate pe de rost primăvara. Frunzele se împrăștie prin aleile solitare ca și rănile ce dor ascunse sub piele... Seara vine în mirosul unor visuri coapte, adormind sub copacul golit de remușcări melancolia mi se închide în inimă ca esențele tari în sticluțele mici. Vântul îmi șoptești cu glasul frunzelor: - El este aici, îl poți recunoaște - după urmele ultimul vis ... Referință Bibliografică: Pastel de toamnă / Elena
PASTEL DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363021_a_364350]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când cobor prin viile coapte un dor m-atinge în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
inferior și mă reped, înfigând cazmaua mâinii drepte, în miracolul culinar oriental. Duc la gură un fel de material cu o consistență de aluat proaspăt frământat, având gustul dulceag al cremei de vanilie asezonată cu puțină sare, avocado și dovleac copt. Nu e rea! Foarte gustoasă chiar! Comeseanul din fața mea se uită la mine, îmi face cu ochiul și ridică pollexul - degetul mare, în semn de apreciere. Cred ca se prinsese ca sunt ageamiu în consumul de durian. Trecusem cu bine
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
număr din 2013 al „Agorei literare“ (anul VI, nr. 21). Artistul plastic Lazăr Morcan a îmbrăcat revista în haină de sărbătoare, parfumându-i fiece filă cu miresme de cetină amestecată cu bucate tradiționale și mai cu seamă cu cozonac proaspăt copt. Al. Florin Țene, președintele LSR, deschide revista cu o „Mărturisire de credință” în care radiografiază, cu obiectivitate și probitate științifică, cele mai recente lucrări semnate de cunoscuta ziaristă și scriitoare târgmureșeană, Mariana Cristescu: „Timpul iubirii” și „Pământul care doare - Cealaltă
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
și tatăl mamei un hectar, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
insidios, duios, osos, os. Printr-un culoar se strecoară și poeții mari. Not yet, niet. Avem și părți blestemate ca niște nestemate. Essai sur le don, Armaghedon. Insuficiență, pace și cadență, cine-o râde și-o vorbi s-o mănânce coaptă. A trecut un veac și merg ca un rac. E bine fără picioare, dar mai bine fără cap. Asta am auzit de o sută de ori ca un banc prost. Fac un duș, mă uit, nu am picioare. Dar am
ULTIMA BĂTĂLIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363459_a_364788]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PORTRET Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Corpul tău Are mireasma iasomiei, Iar buzele, Pe cea a cireșelor coapte. Mă învălui cu privirea ta, De culoarea murei sărutate de soare Într-o zi toridă. Mâinile tale Sunt crengi de liliac înflorit pe trupul meu, Împletindu-se puternice În jurul formelor mele armonioase. Umerii tăi goi Sunt munți de sidef, Iar
PORTRET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362341_a_363670]
-
-n promoroacă, Natura toată-și schimbă-mbrăcămintea, Norii își cern zăpada parcă-n joacă, Reamintind pământului sorgintea. Acolo sus pe cerul plin de aștrii, O stea aparte luminează-n noapte, Cuvânt profetic printre sori sihaștrii, Vorbește de colind și mere coapte. Mai spune de un Prunc ce S-a-ntrupat, Venit de sus, în lumea de ocară, S-aducă Vestea Bună peste sat, Un Prunc născut prin Duh, de o fecioară. Se-aud talăngi și mugete de vite, Maria naște Pruncul, pe Isus
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
aflat într-un cod ceresc sufletul meu odihnă va găsi în număr impar aud cum respira-n trunchi ultimul zeu peste pleoape se zbat păsări de noapte unda de sfârșit de vis soarbe nectar și vamă umbrei sunt prin roade coapte IEȘIREA DIN SPIRIT din ceruri astrale ninge cu idei înzăpezit de vremea celor ce-au fost mi-am zidit din amintiri alt adăpost imagini divine traduc ochii mei duhul e-n vis doar zborul i se vede privirea mea dincolo
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
dulce și grea, Mai trec și păsări prin umbră zilei Stîrnind în mine vuietul milei Numai de mie nu îmi e milă Zac mort de sete că o cămilă Auzi cum scîrție cumpana-n noapte Stelele-n apă cad grele, coapte. JE MEURS DE SOIF AUPRES DE LA FONTAINE Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières pesantes L'eau est vive, clăire, pure, Je brûle,la soif me séche la bouche Mais je ne désire pas prendre
EU MOR DE SETE LINGA FINTINA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361100_a_362429]
-
noastră ca un evantai. Culturi de rapiță înflorite în cel mai superb galben, pomii încărcați de floare parcă în același timp în care s-a produs încărcarea sufletelor noastre la Kykkos, livezi de portocali, lămâi și pomelos plini de fructe coapte și flori în același timp, umplând atmosfera din jur de un miros sublim - ne-au întâmpinat regește la coborârea din munți. Sate cu o arhitectură aparte, cu străduțe înguste și case placate cu piatră de un aspect cu totul și
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
vechilor locuitori ai Ciprului spun că la începuturile creștinătății, Sfântul Tihon, Episcop de Amathus, ar fi făcut o minune: a sădit viță de vie și atingând-o la rădăcină, de îndată vița a înfrunzit, a înflorit și a rodit, struguri copți și dulci umplând coșurile localnicilor. Și în vremurile bizantine vinurile produse aici, în insulă, erau renumite și la mare căutare. Potrivit unui italian din secolul al XVI-lea, care fusese în acele timpuri în Cipru, „vinul cipriot posedă unele calități
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
Câmpul ras rămâne verde ca o apă luminoasă. Unii brazdele răstoarnă în căpiți, alții le-adună, Le clădesc apoi în stoguri și cu stuh le încunună”. Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele coapte se leagănă ca sub vraja unui cântec. Cârduri de fete și flăcăi împânzesc deodată câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
lectură vă citez, cu bucurie, versurile din poemul MICA MOARTE: „Pacea serilor de mai/ mă înfășoară în lacrimi călduțe,/ zeul țap cântă din nai prelung ... Fetele se ascund după gâtul iubiților;/ pe băncile cele mai ascunse din parcuri/ iubitele mai coapte așteaptă Feți-Frumoși/ cu chip de Florin Piersic,/ vreun profesor de dragoste/ sau vreun Luceafăr - veșnic Lucifer,/ jumătate om, jumătate spumă de mare,/ care să le învețe ce înseamnă „mica moarte”,/ extazul sufletului,/ leșinul coapselor fierbinți,/ durerea mușchilor stomacali,/ transpirația discretă
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului Iosif, bărbatul meu, să luăm prunele ce cad din mișcarea tulpinii. Avea
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
forma cu grijă pentru întreținere, bucată de pâine necesară mâine ? CMS - Au fost momente când timp de trei luni de zile am mâncat cartofi cu ulei și cu sare și când n-am mai avut ulei, am mâncat doar cartofi copți, simpli. Și în cuda acestui fapt am lucrat și am așteptat să vând, nu mi-am pierdut credință în artă, am mers mai departe. Credeți că sunt singurul artist din România care face foame ? GBN - Vă puneți speranța în vremuri
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
fesele partenerului, ghemuindu-și genunchii pentru ca lemnul ce o aprinse să ajungă cât mai adânc în cuptorul încins de dogoarea flăcărilor ce o ardeau. Sandu nu contenea să o sărute sau să-i mângâie frumoșii sâni de forma unei pere coapte. Din când în când degetele îi mai mângâia mameloanele, producând adevărate erupții în vulcanul mult prea activ al Irinei. Broboanele de transpirație curgeau de pe cei doi parteneri. Dorința ca fiecare să dăruiască cât mai mult celuilalt se apropia de împlinire
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
doare pasul / ce se intoarce / ocolind / de unde a plecat “ (Tata). Se pot remarcă două registre în volumul „ Aparent “, unul care plânge și unul care sfidează / ironizează, precum și două ipostaze, una aparținând trecutului și alta prezentului : „ pletele unduite / de amintirea fanului copt “ - iarnă -și „ pletele mele blonde pierdeau / inocentă grâului copt “ - vară -. Sau : „ am pumnii-atât de plini / de soare și de verde / că / dacă i-aș deschide-acum / aș luneca deodată / într-o altă poveste mai lungă / cu ploaie frig și ceață
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
sunt și azi admirate. Eu închin florii de cireș, ca omagiu, cu suflet emoționat și recunoscător, câteva modeste gânduri: Ninge pe covorul de iarbă, Se scutură florile-n grabă Prin zborul dragoste-lumină... În suflet am pace sublimă, Căci mâine cireșele coapte Par a fi doar un vis printre șoapte! Numele meu în japoneză este „Hana”, adică Floare(a)! Referință Bibliografică: SAKURA-FLOAREA DE CIREȘ JAPONEZ / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 930, Anul III, 18 iulie 2013. Drepturi de Autor
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
ei, părul șaten și ochii negri umbriți de niște gene mari, arcuite, Brigitté era înaltă ca o baschetbalistă, subțirică, suplețea fiindu-i atuul care o scotea în evidență și mai ales părul ușor ondulat de culoarea spicului de grâu bine copt, gata de secerat. Avea ochii albaștri, genele lungi, un mers felină și niște sâni micuți ca două mingi de tenis. Folosea cele mai fine parfumuri, iar atunci când mergea pe stradă lăsa în urma sa o adiere suavă de miros de fân
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
un făcăleț lung în mână întindea din mulțimea de bile de aluat frumos aliniate pe masă, turte subțiri. Le tăia în patru și apoi le cocea pe marginea plitei fierbinți. Se mișcă foarte repede ca să nu se ardă turtele. Odată coapte acestea erau puse pe un ștergar mare, din cânepă alb că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau frecați de coaja și vânturați. Nucile astfel pregătite se treceau prin mașină de tocat. Furăm , când mama se întorcea cu spatele câte o mână de miez copt sau câte o turta, pe care le ronțăiam cu poftă. Noaptea, turtele puse una peste alta pe sobă până în tavan trosneau, aducând parcă vestea că Pruncul Iisus se va naște în curând iar noi vom putea gusta din bunătățile Crăciunului
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt, frumoaso, dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți înoată Printre nămeți crescuți de vânt în noapte Și-acoperă cu larmă valea toată. Mă satur cu miros de turte coapte, Dar de sărutul tău, eu, niciodată! Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoaptă... (Din volumul "Celei ce nu mai este") Referință Bibliografică: D ale iernii / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1440, Anul IV, 10 decembrie 2014. Drepturi de
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când scriu, afară-i frig, e ger în noapte, Iar ramuri plâng sub albă promoroacă, Visez livezi ce haină nouă-mbracă, Privind la ale toamnei fructe coapte. Dorind să simt cum trupul meu te-mpacă, Din depărtări adun de taină șoapte, Cu un sărut te-ndemn la alte fapte Cercând mieros să te provoc la joacă. De-atâta dor, tu nu-mi refuzi chemarea, Ci mă cuprinzi
SONET IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368354_a_369683]