615 matches
-
poetului preia funcția de complement indirect de la termenul-bază, lui, în relație directă de dependență cu infinitivul rezista iar termenul mistreț este nume predicativ, asemeni pronumelui personal el, întărit de adjectivul de întărire însuși, participând astfel la construirea predicatului împreună cu verbul copulativ rămâne. În modul acesta, prin intermediul termenului-bază, termenul secund este purtătorul tuturor funcțiilor sintactice, cu dezvoltare infrapropozițională sau propozițională 60: • predicat; termenul secund funcționează ca predicat verbal: „Și o pus părintele pravilă și o zis că în toată sâmbăta să se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Limba română, 1940, p. 156, pentru raportul dintre subiect și predicat, Marina Rădulescu, Relația sintactică dintre subiect și predicat, LR,. XXIX (1980), nr. 1, pp. 12-26, extinde termenul și la relațiile dintre verb și complementul său direct și dintre verbul copulativ și numele predicativ. 8. V. Guțu-Romalo (lucr. cit., p. 41) numește această relație dependență complexă 9. Pentru argumentarea detaliată a nepredicativității acestei categorii de adverbe, vezi Ecat. Teodorescu, Adverbe predicative?, LR, 1964, nr. 5 și Propoziția subiectivă, București, Editura Științifică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
curente). 3. Anulează distincția artificială între nume predicativ și propoziție predicativă; și numele predicativ, realizat printr-un adjectiv, de exemplu, sau substantiv și propoziția predicativă, sau mai exact „numele” realizat printr-o propoziție participă în aceeași măsură, împreună cu un verb copulativ, la realizarea planului global al predicației. „Ea este cum o știi.”/„ Ea este generoasă.” 4. Prin structura de tip analitic, constituenți analitici realizează și alte funcții sintactice. „A fi om e lucru mare.” șsubiectț „Să poți rămâne tu însuți.” șcompl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a răsplăti etc.). Folosite pe lângă substantive nonnumărabile (iar, în variantă adverbială, pe lângă verbele corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică caracteristicile "creștere proporțională" și "creștere precisă", exprimând o intensificare neprecisă; un alt caz în care se petrece același fenomen este coordonarea copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
la împătrit, așa cum spuneau doctorii. Frecvent, are loc substantivizarea multiplicativelor care desemnează numărul de copii la o naștere: tripleți, cvadrupleți și chiar multipleți (EZ, 18.VIII.2008). 1.5. Când numeralele multiplicative utilizate adverbial se află în raport de coordonare copulativă, ele exprimă o creștere cantitativă neprecisă, aproximativă: Noi ne plătim întreit, înzecit datoriile, iar țările care ne sunt datoare mereu își micșorează datoria față de noi (www.cdep.ro), creștere care poate fi exprimată sinonimic și prin adjectivul neologic de proveniență
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
pădurii] (cazul genitiv), odată cu (cazul acuzativ), [frumos] de mama focului (gradul de comparație superlativ absolut) etc.; * gramaticală de tip raportual, marcând un anumit raport sintactic în propoziție sau în frază: [El] împreună cu [fratele lui au ajuns primii.] (raportul de coordonare copulativă în propoziție), [A ajuns primul,] în concluzie [va primi premiul promis.] (raportul de coordonare conclusivă în frază), [S-a așezat] în fața [lui la rând.] (raport de subordonare în propoziție), Cu toate că [și-a dorit mult, nu a reușit să...] (raportul de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist, roșu, alb, mare, mic, înalt, rotund; adjective pronominale: această, mele etc.; pronume: eu, tu, el, ea etc.; numerale: de la unu până la zece, sută, mie, milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zar etc. Primul exemplu ilustrează paronimia reperabilă în cadrul unei anumite clase semantico-gramaticale76 (aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicatul unei propoziții) auxiliare (care au rol de marcă a categoriilor gramaticale de diateză, mod și timp: a fi, a avea, a vrea/ a voi [el] este [ajutat], diateza pasivă; ar [vrea], modul condițional-optativ; au [citit], timpul perfect compus), respectiv copulative (componente ale predicatului nominal, în cadrul căruia sensul verbului este completat de cel al elementului cu rol de nume predicativ: a fi, a deveni, a rămâne, a părea, a însemna, a ajunge, a ieși, a se face, a se numi etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.); NOTĂ. 1. Același verb poate avea, contextual, valori diferite prin raportare la criteriul predicativității. De exemplu, verbul a fi este: verb predicativ El este acasă. ["se află"]; verb auxiliar El este ajutat de părinți. (marcă pentru diateza pasivă); verb copulativ El este foarte atent. (componentă a predicatului nominal este foarte atent). 2. Un verb își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este folosit; de exemplu: în E ușor a-i ajuta pe cei dragi., verbul a ajuta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși medic. (vs. El va ieși din casă. va ieși = predicat verbal, "va pleca"); * El se va face
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât băgaseră spaima-n sat, să le vie bieților de oameni să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive, adversative, respectiv conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt de se lovește mereu de tocul ușii., tipul propoziției
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de același termen regent, verbul merge, și au aceeași importanță în context). Deși toate elementele coordonate sunt de aceeași importanță, raportul dintre ele poate căpăta valențe specifice în funcție de maniera de raportare a locutorului la unitățile respective; se diferențiază, astfel: * coordonarea copulativă stabilită între elemente de aceeași importanță prezentate succesiv, egalizant: Este o idee interesantă și utilă.; Este atent/ și notează totul; * coordonarea adversativă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de opoziție, însă fără ca un element
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un mod personal, predicativ: Spera/ să i se împlinească dorința. * predicat interjecțional exprimat prin interjecție predicativă: Hai repede! sau prin interjecție onomatopee cu valoare predicativă: El țuști pe ușă. * predicat adverbial: Probabil/ cu siguranță că va veni.) * predicat nominal = verb copulativ (a fi, a deveni, a ieși, a ajunge, a se face, a rămâne, a însemna, a părea, a se numi) + nume predicativ: nume predicativ propoziție subordonată predicativă Termeni regenți Numele predicativ completează sensul verbului copulativ. * verb copulativ la un mod
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
va veni.) * predicat nominal = verb copulativ (a fi, a deveni, a ieși, a ajunge, a se face, a rămâne, a însemna, a părea, a se numi) + nume predicativ: nume predicativ propoziție subordonată predicativă Termeni regenți Numele predicativ completează sensul verbului copulativ. * verb copulativ la un mod personal, predicativ: Ea a devenit/ ce a visat de mică. * verb copulativ la un mod nepersonal, nepredicativ: Rămânând/ cum îl știai/, el a fost ușor de recunoscut. Modalități de realizare nume predicativ exprimat prin: * substantiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicat nominal = verb copulativ (a fi, a deveni, a ieși, a ajunge, a se face, a rămâne, a însemna, a părea, a se numi) + nume predicativ: nume predicativ propoziție subordonată predicativă Termeni regenți Numele predicativ completează sensul verbului copulativ. * verb copulativ la un mod personal, predicativ: Ea a devenit/ ce a visat de mică. * verb copulativ la un mod nepersonal, nepredicativ: Rămânând/ cum îl știai/, el a fost ușor de recunoscut. Modalități de realizare nume predicativ exprimat prin: * substantiv în cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a rămâne, a însemna, a părea, a se numi) + nume predicativ: nume predicativ propoziție subordonată predicativă Termeni regenți Numele predicativ completează sensul verbului copulativ. * verb copulativ la un mod personal, predicativ: Ea a devenit/ ce a visat de mică. * verb copulativ la un mod nepersonal, nepredicativ: Rămânând/ cum îl știai/, el a fost ușor de recunoscut. Modalități de realizare nume predicativ exprimat prin: * substantiv în cazul nominativ: Câștigătorul este elevul din banca a doua. * substantiv în cazul acuzativ: Volumul este de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe tine însuți decât să-l judeci pe celălalt. Dacă reușești să te judeci drept înseamnă că ești un adevărat înțelept." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în care propoziția subordonată predicativă să aibă ca termen regent: (a) verbul copulativ a rămâne la modul infinitiv; (b) verbul copulativ a însemna la modul indicativ, timpul perfect compus; (c) verbul copulativ a deveni. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată predicativă să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ ce; (b) adverbul relativ cum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
celălalt. Dacă reușești să te judeci drept înseamnă că ești un adevărat înțelept." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în care propoziția subordonată predicativă să aibă ca termen regent: (a) verbul copulativ a rămâne la modul infinitiv; (b) verbul copulativ a însemna la modul indicativ, timpul perfect compus; (c) verbul copulativ a deveni. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată predicativă să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ ce; (b) adverbul relativ cum; (c) conjuncția subordonatoare dacă; d) un adjectiv pronominal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adevărat înțelept." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în care propoziția subordonată predicativă să aibă ca termen regent: (a) verbul copulativ a rămâne la modul infinitiv; (b) verbul copulativ a însemna la modul indicativ, timpul perfect compus; (c) verbul copulativ a deveni. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată predicativă să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ ce; (b) adverbul relativ cum; (c) conjuncția subordonatoare dacă; d) un adjectiv pronominal relativ precedat de prepoziție. Atribut propoziție subordonată atributivă Transcrieți atributele din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]