837 matches
-
M.P. Musorgski, precum și a operei Oedip de George Enescu (1975, 1981), în variantă de concert-spectacol. Împreună cu orchestra simfonică și corul Radiodifuziunii Române a participat la interpretarea Cantatei Profane de B. Bartok (1981). A realizat câteva zeci de coruri și aranjamente corale, printre care: Sara pe deal (versuri, M. Eminescu), O, rămâi (versuri, M. Eminescu), Cântec de leagăn, Horă, Idilă (versuri proprii). A desfășurat o intensă activitate de organizare și conducere ca secretar muzical la Filarmonica „George Enescu” București (1952-1954), Opera Română
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pentru emanciparea femeii românce”, Cercul intim, Cercul Amiciția. O existență și o activitate mai intensă au cunoscut: Biblioteca școlii izraelito-române; Cercul cultural al tineretului muncitoresc; Cercul cultural al tineretului evreu, Asociația culturală a femeilor evreice. Au mai fost: o societate corală, trei societăți sportive și un cinematograf 63. În anul 1920, Cercul de domnișoare din Dorohoi funcționa cu 10 profesori și 4 maiștri, avea 70 de eleve, din care 40 erau românce și 30 evreice. La 28 februarie 1920, prefectul județului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
noua formație camerală Iași cu profesorii Conservatorului, în vederea permanentizării genului cameral în viața artistică. În aceste stagiuni camerale au fost parcurse și lucrări mai puțin cunoscute, alături de creații clasice și romantice consacrate. Ludwig Acker a fost unul din fondatorii muzicii corale ieșene și membru al societății George Enescu. A concertat și a prezentat recitaluri la posturile de radio București și Iași. A întreprins turnee artistice în numeroase orașe din țară și străinătate. Cu pricepere și perseverență a contribuit la formarea mai
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
malul Nistrului, oraș cu o interesantă istorie, cu un pitoresc unic în geografia țării și cu un mediu social format dintr-o numeroasă intelectualitate - la Soroca fiind multe școli liceale și de învățământ profesional. La concursurile sportive și de ansambluri corale, formațiunile locale au obținut numeroase premii și diplome, nu numai la competițiile din țară ci și la concursurile de peste hotare. Se înscrie la Liceul Tehnic, singurul din țară cu astfel de profil și mai ales în perioada când peste oraș
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
înscrie printre străluciții absolvenți ai Liceului de băieți din Bolgrad, un demn continuator al tradiției acestui liceu. MUSICESCU, GAVRIIL (1847-1903ă COMPOZITOR, DIRIJOR ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
scurt timp, la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, Gavriil Musicescu scrie Cântecul lui Ștefan cel Mare, reluat și amplificat, în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
consilier muzical la Radiodifuziunea Română, secretar al Uniunii Compozitorilor - Filiala Iași. O viață întreagă închinată muzicii, închinată creației și progresului culturii muzicale românești. Talentat compozitor, profund atașat de țelurile culturii noastre naționale, Vasile Popovici s-a remarcat, prin creațiile sale corale, culegerile și armonizările de folclor, studiile de folclor etc, ca una din personalitățile muzicale românești, iar opera sa aduce un prețios aport progresului școlii naționale de compoziție. Creația sa este rezultatul activității unui muzician activ care construiește cu dăruire, din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a îndrumat întreaga activitate a muzicianului. Cântecele patriotice și de masă - peste 100 la număr
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lună plină, au făcut ca să le ținem minte și ca să le admirăm și acum, după cel puțin 70 de ani. Cântau pe mai multe voci. Aveau voci cultivate. Știau muzică. Târziu, după ce am învățat câte ceva din tainele muzicii, ale muzicii corale, mi-am dat seama că erau femei școlite. Rugăciunile lor cântate erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ziua și noaptea. N-au ieșit din grădina de legume nici una dintre ele. Acum când scriu, bănuiesc că erau urmărite și că se ascundeau la grădina de zarzavaturi a lui Neculai Bulgarul. Oricât eram noi de nepricepuți în ale muzicii corale, corurile lor pe patru voci egale ne cutremurau. Era ceva ce noi nu mai auzisem, ceva care ne înfiora. Aveam atunci 10-11 ani. Târziu, după ce am făcut muzică liniară și muzică bizantină la seminar, mi-am putut da seama de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ajungând la performanțele pe care le urmăresc cu răbdare. Un astfel de caz este cel al sopranei Mihaela Grăjdeanu. După un început promițător, printr-o practică necesară în corul Filarmonicii, și-a probat valențele în fragmente solistice din diverse partituri corale, apoi arii nimerite vocii de soprană de coloratură și a trecut de pe podiumul de concert al Filarmonicii pe scena Operei ieșene. Am avut ocazia să-i urmăresc direct evoluția, ca regizor artistic, lucrând câteva roluri pentru debutul ei scenic, încă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
De bună seamă că organizatorii din conducerea instituției sărbătorite au muncit mult, dar și rezultatele sunt remarcabile. În deschiderea manifestărilor s-au oferit, ca semn de recunoștință, statuete simbol Gavriil Muzicescu (create de talentatul Virgil Brădățeanu) unor reprezentanți ai muzicii corale ieșene. Ceremonialul a fost deschis de directorul general, prof. univ. Bujor Prelipcian. Au fost onorate personalități cunoscute: Viorica și Mioara Cortez, Julieta Haluș-Borcea, Visarion Huțu, Mariana Stoia și, nu în ultimul rând, dirijorii George Vintilă și Ion Pavalache. De asemeni
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pian. Partea întâi s-a încheiat cu o Giampara de Liviu Mărculescu, dirijor Doru Morariu, cu acompaniamentul unui grup de jazz al Filarmonicii. Deși programul a fost lung, a fost recepționat cu mare plăcere. În deschiderea părții a doua, piesa corală Mântuire de Gheorghe Firca și Cântați cu noi, ca primă audiție absolută a lui Achim Stoia, s-au bucurat de succes. Ca amfitrion, Doru Morariu, cu un gest jovial, a invitat la pupitru pe dirijorul George Vintilă care, la cei
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
prin cât mai puține lipsuri, spre binele și însănătoșirea întregii societăți românești. LA MULȚI ANI!Ă (Anuarul Școlii Normale „Vasile Lupu”, Iași 1855-2005) CORUL „CAMERATA” LA 35 DE ANI Iașul a avut începând din secolul al XIX-lea importante formații corale care au creat o tradiție în acest domeniu. Însuși Eminescu în calitatea sa de redactor la „Curierul de Iași” consemnează însemnate mărturii privind unele manifestări la care a participat, semnalând prezența instrumentiștilor și a corurilor. Astfel că la primirea împăratului
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
început să apară coruri muncitorești. Așa putem menționa corul Direcției regionale C.F.R. dirijat de Toma Carp, corul P.T.T.R. dirijat de Sorin Vânătoru sau corul E.T.A C.S. dirijat de Dumitru Chiriac. La fel sau impus și în județ unele formații corale care au desfășurat activități concertistice perioade îndelungate cu stagnări și reveniri în funcție de unii pasionați dirijori. Așa sau remarcat corurile din comunele: Osoi, Cristești, Tătăruși, Româneșei, Popești, ș.a. Corul „Camerata” la cei 35 de ani de activitate permanentă are un bilanț
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
muzică religioasă românească interzisă în perioada întunecată a istoriei noastre. Ca un crez din fiecare concert nu a mai lipsit în ultimii ani, nici măcar o lucrare religioasă. Entuziasmul membrilor formației creștea de fiecare dată când înregistrau succese mari cu prelucrări corale de muzică românească, succese repurtate în diverse centre culturale, din munții Caucaz până pe malul Atlanticului. Litoralul vestic european devenise familiar coriștilor, mai mult decât băștinașilor; prin participări repetate, cum a fost cazul celor trei turnee în Spania pe durate de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Turcia, Grecia și Iugoslavia (Albania nu a participat) nu a fost exprimat acceptul de drepturi egale pentru minorități. În cadrul Academiei Filiala Iași, În perioada 25 - 28 octombrie a avut loc consfătuirea de Etno-protecție. La data de 8 noiembrie o formațiune corală din Iași sub conducerea d-lui Ing. Ionel Humiță, vicepreședinte al Societății, a susținut un program cultural În orașul Botoșani. În perioada 6 - 10 noiembrie la invitația Societății, s-a aflat la Iași un grup de elevi și profesori din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la statuia lui Ștefan Cel Mare și la Troița Înălțată de Ginta Latină În parcul Catedralei. 29-30-IX La invitația liceului Constantin Stere din orașul Soroca ne-am aflat două zile În zona de nord a Basarabiei, Însoțiți de prestigioasa formațiune corală Camerata condusă de Prof. I. Pavalache. Orașul Soroca așezat pe malul Nistrului cu adânci rezonanțe istorice și de un pitoresc aparte ne-a lăsat o impresie de neuitat. Am apreciat nivelul Învățământului, organizarea corpului didactic, programele instructive, laboratoarele didactice sub
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
serviciile publice, din școli și unele biserici. Aproape toată activitatea culturală din Bucovina, la începutul secolului al XX-lea se desfășoară sub auspiciile Societății Junimea, Școala românească din Suceava, Societatea doamnelor române din Bucovina, Ștefan cel Mare din Rădăuți, Societatea corală Ciprian Porumbescu de la Suceava, sau în simple cluburi românești, „fiind astfel sustrași românii din sfera de influență a faimoaselor casinouri internaționale de factură culturală germană”. Foarte sugestivă pentru înțelegerea situației culturale a Bucovinei este afirmația lui Sextil Pușcariu, pe care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
La finalul lungii vieți a lui don Giovanni Calabria, judecata lui Dumnezeu asupra preotului se va manifesta prin vocea unanimă a poporului: «A murit un sfânt!». Dar și ierarhia bisericească, de la papa până la cardinali și episcopi, va înălța o aclamație corală de laudă lui Dumnezeu pentru că a dăruit Bisericii zilelor noastre un mare sfânt, un «far luminos în Biserica lui Dumnezeu». Prima sfântă Liturghie E 15 august 1901, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Frumoasa biserică San Lorenzo freamătă de popor în sărbătoare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura grandioasă a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn frunze" "cevași mai tărișor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plină, au făcut ca să le ț inem minte și ca să le admirăm și acum, după cel puțin 70 de ani. Cântau pe mai multe voci. Aveau voci cultivate. Știau muzică. Târziu, după ce am învățat câte ceva din tainele muzicii, ale muzicii corale, mi-am dat seama că erau femei școlite. Rugăciunile lor cântate erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ziua și noaptea. N-au ieșit din grădina de legume nici una dintre ele. Acum când scriu, bănuiesc că erau urmărite și că se ascundeau la grădina de zarzavaturi a lui Neculai Bulgarul. Oricât eram noi de nepricepuți în ale muzicii corale, corurile lor pe patru voci egale ne cutremurau. Era ceva ce noi nu mai auzisem, ceva care ne înfiora. Aveam atunci 10 11 ani. Târziu, după ce am făcut muzică liniară și muzică bizantină la seminar, mi-am putut da seama
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Patriarhiei Române, bibliotecar al Bibliotecii Sfântului Sinod între 1948 și 1968, A. s-a stabilit în SUA în 1969, activând ca editor și jurnalist în departamentul publicațiilor de pe lângă Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canada. În 1971 a înființat Societatea corală și culturală „România”, în Detroit, unde încă din 1968 colaborează la publicația „Credința” cu recenzii, comentarii și prezentări literare. Doi ani mai târziu (1973), în dorința expres afirmată în articolul-program, intitulat Adeverire, de a face cunoscute „creațiile spirituale, culturale și
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]