536 matches
-
secretar muzical 265213 șef orchestră 265214 solist instrumentist 265215 solist vocal 265216 sufleur operă 265217 copiator note muzicale 265218 specialist instrumente de suflat 265219 artist instrumentist 265220 solist concertist 265221 dirijor cor 265222 maestru corepetitor 265223 artist liric operă 265224 corist operă 265225 maestru acordor pian clavecin 265226 maestru lutier 265227 specialist orgă 265228 regizor muzical 265229 cântăreț 265230 instrumentist muzicant 265231 disc-jockey 265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 2653 Dansatori și coregrafi Dansatorii și coregrafii concep
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266960_a_268289]
-
265107 pictor scenograf 265108 sculptor 265109 sculptor păpuși 265110 restaurator tablouri 2652 Muzicieni, cântăreți și compozitori Muzicienii, cântăreții și compozitorii se ocupă cu scrierea, organizarea și interpretarea compozițiilor muzicale. 265201 acompaniator 265202 artist liric 265203 concert maestru 265204 corepetitor 265205 corist 265206 dirijor 265207 ilustrator muzical 265208 maestru studii canto 265209 instrumentist 265210 maestru cor 265211 referent muzical 265212 secretar muzical 265213 șef orchestră 265214 solist instrumentist 265215 solist vocal 265216 sufleur operă 265217 copiator note muzicale 265218 specialist instrumente de
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
secretar muzical 265213 șef orchestră 265214 solist instrumentist 265215 solist vocal 265216 sufleur operă 265217 copiator note muzicale 265218 specialist instrumente de suflat 265219 artist instrumentist 265220 solist concertist 265221 dirijor cor 265222 maestru corepetitor 265223 artist liric operă 265224 corist operă 265225 maestru acordor pian clavecin 265226 maestru lutier 265227 specialist orgă 265228 regizor muzical 265229 cântăreț 265230 instrumentist muzicant 265231 disc-jockey 265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 265235 compozitor ---------- Ocupația "compozitor" a fost introdusă conform
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
265107 pictor scenograf 265108 sculptor 265109 sculptor păpuși 265110 restaurator tablouri 2652 Muzicieni, cântăreți și compozitori Muzicienii, cântăreții și compozitorii se ocupă cu scrierea, organizarea și interpretarea compozițiilor muzicale. 265201 acompaniator 265202 artist liric 265203 concert maestru 265204 corepetitor 265205 corist 265206 dirijor 265207 ilustrator muzical 265208 maestru studii canto 265209 instrumentist 265210 maestru cor 265211 referent muzical 265212 secretar muzical 265213 șef orchestră 265214 solist instrumentist 265215 solist vocal 265216 sufleur operă 265217 copiator note muzicale 265218 specialist instrumente de
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
secretar muzical 265213 șef orchestră 265214 solist instrumentist 265215 solist vocal 265216 sufleur operă 265217 copiator note muzicale 265218 specialist instrumente de suflat 265219 artist instrumentist 265220 solist concertist 265221 dirijor cor 265222 maestru corepetitor 265223 artist liric operă 265224 corist operă 265225 maestru acordor pian clavecin 265226 maestru lutier 265227 specialist orgă 265228 regizor muzical 265229 cântăreț 265230 instrumentist muzicant 265231 disc-jockey 265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 265235 compozitor ---------- Ocupația "compozitor" a fost introdusă conform
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
verificarea Operator tehnică a instalațiilor responsabil cu supravegherea tehnică a instalațiilor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40 Șef orchestra 1 PL, L Subșef al muzicii Concert maestru ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 PL, L Șef partidă (similare) Șef orchestră Solist instrumentist ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Solist instrumentist 3 PL, L Instrumentist șef (similare) Corist ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 PL, L Instrumentist (similare) Instrumentist, 5 PL, L Instrumentist secund (similare) corist ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 PL, L Instructor 1, 2,3,4 și 5 Maistru instructor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 PL, L Financiar Contabil ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 PL, L Sanitar șef Asistent medical 9 PL, L
HOTĂRÂRE nr. 485 din 26 mai 2005 (*actualizată*) privind echivalarea funcţiilor militare din Ministerul Apărării Naţionale cu funcţii civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278631_a_279960]
-
orchestra 1 PL, L Subșef al muzicii Concert maestru ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 PL, L Șef partidă (similare) Șef orchestră Solist instrumentist ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Solist instrumentist 3 PL, L Instrumentist șef (similare) Corist ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 PL, L Instrumentist (similare) Instrumentist, 5 PL, L Instrumentist secund (similare) corist ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6 PL, L Instructor 1, 2,3,4 și 5 Maistru instructor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 PL, L Financiar Contabil ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 PL, L Sanitar șef Asistent medical 9 PL, L Sanitar generalist 10 PL, L Ajutor sanitar ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Artilerie și Rachete Maistru mecanic ──────────────────────────────────────────── Rachete
HOTĂRÂRE nr. 485 din 26 mai 2005 (*actualizată*) privind echivalarea funcţiilor militare din Ministerul Apărării Naţionale cu funcţii civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278631_a_279960]
-
prezent preot paroh la parohia 1, este preot Cherescu Ion, iar la parohia 2 preot Grecu Vasile. În 1990, învățătorul Marin Jurchescu preia alături de Marin Ruva, conducerea corului bisericesc reușind în numai trei luni să parcurgă și să învețe cu coriștii întreaga Liturghie, precum și alte cântece religioase (colinde sau piese precum "Lăudați" - priceasna - sau "Îngerul a strigat", ambele de Ciprian Porumbescu) La 20 ianuarie 1990, Corul avea urmatoarea componenta: Tenor I: Bololoi Nicolae, Borlovan Florea, Cătană Ion, Cîrpan Marian, Goșa Ion
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
în lemn de frasin și se desface în două bucăți, printr-un filet metalic; în vârful lăncii are o harfă metalică (alamă galbenă) și de ea este legată o năframă pe care este scris numele preoților, al dirijorului corului și coriștilor din anul 1967. Celelalte două margini ale steagului au la capete două mari găitane din fir auriu. Pe fața întâi a steagului este scris cu litere din fir auriu, Ție se Cuvine Cîntare Dumnezeule, în mijloc este imaginea Mântuitorului Iisus
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
1962 a început construcția unui cămin nou care se compune din sala de cinematograf și alte festivități, bibliotecă, discotecă, o sală pentru nunți și hore. Dintre formațiile care și-au desfășurat activitatea putem menționa formația corala care cuprindea peste 100 coriști, pe acea vreme unul dintre corurile valoroase ale județului.
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
merituoasa tradiție și pe linie muzicală, dispunând de un cor renumit pe plan național, în cei peste 90 ani de activitate câștigând numeroase premii și evidențiindu-se prin calitatea interpretării și repertoriului. Pe langă Căminul cultural, în afara celor 100 de coriști, măi activează o fanfara compusă din 45 persoane, o orchestră populară, grupuri vocale etc., încât se poate spune că aici toți oamenii cântă. Alături de faima cântecului, a străbătut întreaga țară frumusețea portului popular butincenesc, creație a meșterilor populari locali, care
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
Marioara Zăvoianu. În prezent Corul Satului Stroești Argeș este coordonat de învățătoarele Aura Constantinescu și Doina Ciolan. În forma actuală corul a fost constituit la inițiativa preotului paroh Bogdan Gh. Nica, iar cel care a pus bazele instruirii muzicale a coriștilor a fost diaconul George Robert Mitrache. Activitatea recentă a corului se materializează în: organizarea colindului tradițional în Stroești (2006, 2007, 2008); organizarea anuală a concertelor de Crăciun la Stroești și Costești - Vâlsan (2005, 2006, 2007, 2008); organizarea de spectacole anuale
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Corul cânta atunci la unison cântece populare și patriotice. Prima perioadă mai rodnică pe care a cunoscut-o corul este cea din anii 1934-1935, când corul țăranilor leșeni a obținut locul I pe țară la un concurs. Cu acea ocazie, coriștii din Leșu, dirijați de Florian Bădoiu au susținut un concert în sala cinematografului „Aro" din București. În primăvara anului 1952 acelui an, trei profesori, culegători de cântece, de la conservatorul de muzică din Cluj: Tudor Jarda, Sigismund Toduță și Dorin Pop
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
momente din istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de umor și satiră au fost principalele surse de inspirație pentru repertoriul de peste 40 de piese corale culese și armonizate de profesorul clujean și învățate și cântate de coriști. Tudor Jarda a promovat în repertoriul corului cântecul vesel de joc, satiric, foarte caracteristic din punct de vedere al coloritului local, național și popular, creând lucrări de mare frumusețe ca: " S-ar ținea mândra de lume", "Cum nu-i badea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor ani. Triștilor le-
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
arată cine sunt ei cu adevarat` e o întrebare crucială pentru poziționarea și interpretarea critică a filmului. Povestea pornește de la cazul real al unui oarecare amic al regizorului care și-a ratat startul înafaceri prin anii 90. Marian, profesor și corist, decide să cumpere un vagon de potcoave, pe care să le vândă la suprapreț pentru a se căsători și a scăpa de binecunoscutele griji. Petro, un om mai din topor, se amestecă în planurile lui și ajunge să îi fie
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
fi numit dirijor prim, funcție pe care o va ocupa până la sfârșitul vieții(1932). Din Arhiva Arhiepiscopiei Bucureștilor aflăm că Gheorghe Cucu se plânge - prin 1930 - de „tratamentul” oferit de Administrația sectorului economic care întârzia îndeplinirea „formelor pentru plata salariilor coriștilor”. Funcționarul economic (D. Mamulea) refuza să îndeplinească formalitățile reproșând că sunt „persoane noi în cor pe care nu le cunoaște și nu le poate plăti”; replica lui Gheorghe Cucu: „un amestec nepermis în atribuțiile (sale)”. De fapt, Gheorghe Cucu se
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
De fapt, Gheorghe Cucu se confrunta cu o situație universal-valabilă pentru toate perioadele istorice prin care a trecut corala Catedralei. El mărturisea că „personalul unui cor bisericesc este flotant, schimbător de multe ori de la o lună la alta”, iar „lefurile coriștilor diferă după calitatea vocii lor, iar numărul e variabil, fie prin concedierea, fie prin retragerea sau achiziționarea unor voci bune”. În încheiere se roagă să nu mai fie „șicanat, hărțuit și suspectat” ca să poată continua activitatea de dirijor și compozitor
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
în postul de dirijor al corului Catedralei, marele ecclesiarh - Galaction Cordun - a fost înștiințat de prezența profesorului Nicolae Oancea ca nou dirijor: „P.C. Voastră veți îngriji ca noul dirijor să ia în primire repertoriul coral, cu inventar în regulă, iar coriștii să fie prezentați maestrului lor, punându-li-se în vedere să-i dea respectul și ascultarea cuveniă, ca unui conducător care are toată răspunderea pentru bunul mers al execuțiunilor corale liturgice”. Patriarhul Miron, cu propria sa mână a așternut pe
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Veți avea deci deosebită grijă la alegerea bucăților de executat, vă veți îmbogăți repertoriul cu compozițiuni alese, alcătuite în stilul muzical tradițional, convenabil primei catedrale ortodoxe a țării. Programul să fie întotdeauna întocmit cu grijă și fixat din bună vreme. Coriștii să fie disciplinați, să cânte cu evlavie și artă în același timp, să aibă o ținută cuviincioasă, și să fie totdeauna exacți, atât pentru execuțiuni, cât și pentru repetițiile ce le veți găsi necesare”. Corala Catedralei Patriarhale a funcționat sub
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
materiale”demne de luat în seamă. Lucrurile nu au mers așa de simplu; anii ‘39 -‘40 au adus mai multe surprize în planul artistic din Dealul Mitropoliei. În 13 mai 1940, patriarhul Nicodim Munteanu primește un memoriu semnat de 22 coriști, foști membri ai corului Sfintei Patriarhii, „mulți dintre ei încă de la înființarea lui de N. Oancea, din 1932”. Aceștia mărturisesc că, pe lângă „necazurile pe care le-au întâmpinat în acești ani” au avut și „multe bucurii”, printre care aceea că
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Surprinderea lor a fost că „în preajma sfintelor sărbători ale Paștelui, fără nici un fel de preaviz, în ziua de 19 aprilie 1940, suntem anunțați că de duminică, 21 aprilie 1940 - deci peste două zile - vom fi înlocuiți cu altă formație corală”. Coriștii nu comentau motivele și nici protestau la decizia patriarhului dar cereau să fie retribuiți până la 1 septembrie 1940, când se încheia stagiunea. Patriarhul a respins cererea însă le-a acordat încă un salariu (pe luna aprilie 1940), noul cor sub
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
era alcătuit din soldați (ofițeri și subofițeri ai armatei) numele lor fiind cunoscute din 2 referate (3 octombrie și 5 decembrie,1940). Deasemenea, Arhiepiscopia publica în ziarele: Universul, Curentul, Timpul și România un anunț prin care angaja -„cu bună plată”- coriști: tenori, baritoni și bași pentru corul Catedralei, audierea făcându-se în zilele de 29 și 30 martie la Cancelaria Sfintei Arhiepiscopii. Se pare că activitatea preotului Runcu la corala bărbătească a catredalei nu va fi de durată; fiind și slujitor
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
patriarhului în post pe Ștefan Stoicescu iar acesta dând aprobarea fără alte comentarii. Din dosarul nr. 165/1942 se înțelege că Ministerul Cultelor subvenționa corala Sfintei Patriarhii și solicita administrației Sfintei Arhiepiscopii să trimită ștatele de plată semnate cu numele coriștilor. Cu această ocazie aflăm că existau 25 de coriști (5 soprani I, 3 soprani II, 2 alti I, 2 alti II, 3 tenor I, 2 tenor II, 3baritoni și 5 bassi). În 19 aprilie 1943 Ștefan Stoicescu participa la un
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
aprobarea fără alte comentarii. Din dosarul nr. 165/1942 se înțelege că Ministerul Cultelor subvenționa corala Sfintei Patriarhii și solicita administrației Sfintei Arhiepiscopii să trimită ștatele de plată semnate cu numele coriștilor. Cu această ocazie aflăm că existau 25 de coriști (5 soprani I, 3 soprani II, 2 alti I, 2 alti II, 3 tenor I, 2 tenor II, 3baritoni și 5 bassi). În 19 aprilie 1943 Ștefan Stoicescu participa la un concert la Sala Radio, ocazie cu care aflăm din
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]