512 matches
-
sau nu în această medie, raționamentul clinic utilizează adesea pe o serie de strategii decizionale. Un mijloc de a raporta comportamentul la expectanțe este metoda de evaluare a celor „patru D”: deviere (deviance), disfuncție (dysfunction), distres (distress) și pericol (danger) (Corner, 2001). Rachel, fiica de 3 ani a doamnei psiholog, a mai avut accese de furie la grădiniță. Să comparăm gravitatea acestora în comparație cu gravitatea manifestărilor unui alt copil de aceeași vârstă, Arty. Mama o urmărește pe Rachel în cursul unui acces
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Unajusted Girl (1923); Primitive Behaviour (1937). THRASHER Frederic M. (1892-1962): The Gang (1927). WARNER W. Lloyd (1898-1970): The Social Life în a Modern Community (1941); Et al.: Yankee City Series (1941-1959). WEST James: Plainville, UȘA (1945). WHYTE William F.: Street Corner Society (1943). WIRTH Louis (1897-1952): Le Ghetto (1928), trad. 1980. ZNANIECKI Florian (1882-1958): Social Action (1936); The Social Role of the Man of Knowledge (1940). ZORBAUGH Harvey W.: The Gold Coast and the Slum (1929). ÎI. Timpul ambi?iilor (1945-1968
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
str. Edgar Quinet, nr 9, tel. 0213110646 Librăria Bastilia, str. Independenței nr. 315-317-319, OB LD, nr. 18, sector 6, tel. 021 3154314 CLUJ Librăria Logos, Republicii nr. 11A, tel. 0264590297 Librăria Universității, str. Universității nr. 1, tel. 0264593127 Librăria Book Corner, str. Eroilor nr. 15, tel. 0264 450130 CONSTANȚA Librăria Cărturești, B-dul Al. Lăpușneanu, nr. 116C, City Park Mall, parter, tel. 0341462879 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr. 56, tel. 0232270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
poezii, s-au compus cîntece, s-au făcut statui, s-a stimulat o anumită curiozitate literară. A intrat pînă și în reflexele verbale ale cronicarilor sportivi: cu doar cîteva minute înainte de a scrie aceste rînduri, un speaker transmitea la radio „cornerul executat de echipa din orașul lui Bacovia”. (în treacăt fie spus, orice ins cu „complexul culturii” folosește mecanic, ca sinonim pentru Bacău, „orașul lui Bacovia”!) însă, spre deosebire de amintitul crainic sportiv, eu ezit să numesc în orice ocazie Bacăul de azi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai bune și mai renumite studii au fost atât explicative (vezi caseta 1, despre lucrarea lui Allison și Zelikow, Essence of Decision: Explaining the Cuban Missiles Crisis, 1999 - s.n.), cât și descriptive (vezi caseta 2, despre lucrarea lui Whyte, Street Corner Society, 1943/1955)2. O vedere generală și pluralistă asupra acestor strategii este mult mai potrivită. Oricare din strategii poate fi folosită pentru toate cele trei scopuri - explorativ, descriptiv sau explicativ. Pot exista studii de caz explorative, descriptive sau explicative
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai riguros prezentată În a doua ediție (Allison și Zelikov, 1999), demonstrează În mod convingător faptul că un studiu de caz poate constitui baza unor explicații și generalizări semnificative. CASETA 2 Un celebru studiu de caz descriptiv Lucrarea numită Street Corner Society, de William F. Whyte (1943/1955), este de zeci de ani recomandată În domeniul sociologiei comunitare. Cartea este un exemplu clasic de studiu descriptiv. Ea depistează succesiunea evenimentelor interpersonale de-a lungul timpului, descrie o subcultură care fusese rareori
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
o zonă geografică de tipul unui cartier este influențată de tranziția rasială, de procesele de modernizare și alte fenomene poate fi foarte diferit de modul În care un mic grup de persoane reacționează În urma acelorași fenomene. De exemplu, lucrările Street Corner Society (Whyte, 1943/1955 - vezi și caseta 2 din capitolul 1) și Tally’s Corner (Liebow, 1976 - vezi și caseta 9 din acest capitol) au fost deseori luate drept studii de caz despre vecinătăți urbane, când de fapt ele se
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
modernizare și alte fenomene poate fi foarte diferit de modul În care un mic grup de persoane reacționează În urma acelorași fenomene. De exemplu, lucrările Street Corner Society (Whyte, 1943/1955 - vezi și caseta 2 din capitolul 1) și Tally’s Corner (Liebow, 1976 - vezi și caseta 9 din acest capitol) au fost deseori luate drept studii de caz despre vecinătăți urbane, când de fapt ele se ocupă de mici grupuride indivizi (observați că În nici una din cele două cărți nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
motiv este cazul revelator. Această situație apare atunci când un cercetător are posibilitatea de a observa și analiza un fenomen care anterior a fost inaccesibil cercetării științifice, cum s-a Întâmplat În cazul lui Whyte (1943/1955), cu a sa Street Corner Society, carte amintită În capitolul 1, caseta 2. Un alt exemplu este celebrul studiu al lui Elliot Liebow (1967) despre șomeri, Tally’s Corner (vezi caseta 9). Liebow a avut ocazia de a se Întâlni cu oamenii dintr-o vecinătate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cercetării științifice, cum s-a Întâmplat În cazul lui Whyte (1943/1955), cu a sa Street Corner Society, carte amintită În capitolul 1, caseta 2. Un alt exemplu este celebrul studiu al lui Elliot Liebow (1967) despre șomeri, Tally’s Corner (vezi caseta 9). Liebow a avut ocazia de a se Întâlni cu oamenii dintr-o vecinătate din Washington, D.C. și de a afla detalii despre viața lor cotidiană. Observațiile și explicațiile sale privind problema șomajului au alcătuit un studiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este acela că cercetătorul are acces la o situație anterior inaccesibilă observației științifice. Prin urmare, studiul merită făcut, deoarece informațiile descriptive sunt suficiente pentru a fi revelatoare. A fost cazul studiului clasic de sociologie al lui Elliot Liebow, Tally’s Corner (1967). Cartea este despre un singur grup de oameni ce trăiesc Într-un cartier sărac. Împrietenindu-se cu aceștia, autorul a putut să afle detalii despre stilul lor de viață, despre cum se descurcă și, mai ales, despre sentimentele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
oferă cercetătorului noi perspective asupra problemei, dar pot sugera și surse de dovezi ajutătoare sau contrare - oferind poate și acces la aceste surse. Un asemenea individ, numit „Doc”, a jucat un rol esențial În realizarea celebrului caz prezentat În Street Corner Society (Whyte, 1943/1955). Și În alte studii au fost remarcați informatori-cheie de acest gen. Desigur, trebuie să aveți grijă să nu ajungeți să depindeți În mod excesiv de un singur informator-cheie, În special din cauza influenței interpersonale - de obicei foarte subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
deoarece folosirea documentelor, a arhivelor și a interviurilor sunt activități pasive. Manipulările nu vor avea precizia celor din experimente, Însă pot produce o mai mare varietate de situații favorabile colectării datelor. CASETA 19 Observația participativă Într-o vecinătate de lângă „Street Corner Society” Observația participativă a fost o metodă frecvent folosită pentru studierea vecinătăților urbane. Un astfel de studiu, devenit ulterior foarte cunoscut, a fost realizat de Herbert Gans (1962) și s-a numit The Urban Villagers, o cercetare despre „grupuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și soția lui locuiau efectiv În zona studiată. Rezultatul a fost o analiză de-acum clasică a Înnoirilor și schimbărilor din viața unei vecinătăți urbane - În contrast flagrant cu stabilitatea pe care o aflăm Într-o zonă apropiată, În Street Corner Society a lui Whyte (1943/1955), aproape cu 20 de ani mai devreme. CASETA 20 Un studiu de observație participativă Într-un context „cotidian” În studiul său foarte apreciat, The Dance of Legislation, Eric Redman (1973) oferă o perspectivă din
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a participanților atunci când tema studiului este una controversată. Un alt motiv ar fi faptul că publicarea raportului final ar putea influența acțiunile ulterioare ale celor implicați. Acest principiu a fost folosit de Whyte (1943/1945) În celebrul său studiu Street Corner Society (care este despre o vecinătate anonimă, „Cornerville”)3. Într-o a treia situație ilustrativă, scopul studiului de caz poate fi descrierea unui „tip ideal”, situație În care nu există nici un motiv pentru dezvăluirea identităților. Acest argument a fost invocat
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
trebuie arătată surselor sau participanților. După ce aceștia au revăzut raportul și au fost rezolvate eventualele neconcordanțe ale faptelor, cercetătorul poate ascunde identitățile, astfel Încât să fie cunoscute doar celor care au participat la caz. Când Whyte (1943/1955) a terminat Street Corner Society, a urmat această procedură, prezentând manuscrisul cărții sale lui „Doc”, principala lui sursă de informații. El Însuși menționează: Pe măsură ce scriam, Îi arătam lui Doc diferite părți și le discutam Împreună În detaliu. Criticile sale au fost neprețuite pentru revizuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
raportul citat În caseta 36, demonstrând formatul Întrebare-răspuns. 3. Desigur, chiar dacă cel care face studiul trece sub anonimat identitatea unui caz sau a participanților, câțiva colegi - care se bucură de Încrederea cercetătorului - vor cunoaște identitățile reale. Atât În cazul Street Corner Society, cât și În Middletown, au existat și alți sociologi care au fost la curent cu identitățile reale, În special cei care lucrau În aceleași departamente universitare cu Whyte și soții Lynd. Speculațiile se bazează și pe descoperiri empirice. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
of Knowledge in Mental Health Services, American Institutes for Research, Palo Alto, CA. Latané, B., Darley, J.M. (1969), „Bystander apathy”, American Behavioral Scientist, 57, 244-268. Lavrakas, P.J. (1987), Telephone Survey Methods, Sage, Newbury Park, CA. Liebow, E. (1967), Tally’s Corner, Little, Brown, Boston. Lijphart, A. (1975), „The comparable-cases strategy in comparative research”, Comparative Political Studies, 8, 158-177. Lincoln, Y.S. (1991), „The arts and sciences of program evaluation”, Evaluation Practice, 12, 1-7. Lincoln, Y.S., Guba, E.G. (1985), „But is
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
E., Campbell, D.T., Schwartz, R.D., Sechrest, L., Grove, J.B. (1981), Nonreactive Measures in the Social Sciences (ed. a II-a), Houghton Mifflin, Boston. Wholey, J. (1979), Evaluation: Performance and Promise, The Urban Institute, Washington, DC. Whyte, W.F. (1955), Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum, University of Chicago Press, Chicago (ediția I - 1943). Wilford, J.N. (1992), The Mysterious History of Columbus, Vintage, New York. Windsor, D., Greanias, G. (1983), „The public policy and management program for case/course
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cuprinzând comenzile: - Fillet, folosit pentru raze de racordare. - Chamfer permite realizarea teșiturilor. Următoarele comenzi se folosesc pentru corectarea unor elemente de desen, precum ștergeri parțiale, prelungiri etc. - Trim, permite ștergerea unor elemente sau a unor porțiuni din elementele profilului. - Trim corner, se utilizează pentru reunirea a doua elemente și îndepărtarea porțiunilor redundanțe, prin prelungirea sau scurtarea lor, pana la punctul de intersecție. - Extend to next, permite conectarea a două elemente, prin prelungirea unuia, până la intersecția cu celălalt, cel de-al doilea
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
să fie de 35mm, față de planul superior al piesei, atunci această dimensiune este editabilă și o putem face de 35mm. - la pasul următor, trebuie sa setam colțurile piesei, mai bine zis, tipul degajării tehnologice pentru colțurile piesei. Apelăm comandă 2-Bend Corner, selectam razele îndoiturilor colturilor piesei și alegem din Quick Bar, opțiunea dorită de noi - colțuri închise sau deschise, cu sau fără fanta, cu degajare rotundă sau în formă de U sau V, etc. Colțurile piesei care arătau inițial așa, vor
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
Bar, alegem opțiunea CutWrapped Cut, opțiune ce desfășoară automat îndoitură piesei afectată de decupare, pentru a decupa și din ea profilul desenat de noi. Trecem prin ecran, cu click dreapta sau Enter, finalizam comandă. - la ultimul pas, aplicăm comandă Break Corner, opțiunea Chamfer, cu dimensiunea de 20mm și finalizam piesă. Modelarea piesei în mediul tradițional: - deschidem aplicația și cu click dreapta, apelăm meniul contextual, pentru a alege mediul Ordered. Apelăm comandă Sketch și în planul XOY, desenăm profilul. Închidem mediul de
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
cazul acestei comenzi. În cazul nostru, datorită simplității piesei, nu voi stărui prea mult asupra acestei bare de lucru, mai multe despre aceasta, vă voi arăta în tutorialele de la secțiunea Sheet Metal. - continuăm cu setarea colturilor piesei, cu comandă 2-Bend Corner. Opțiunile cuprinse în bară de lucru sunt foarte asemănătoare cu cele întâlnite în bară de lucru ale acestei comenzi în mediul sincron. Alegem că și în primul caz, Overlap și Closed. - realizăm cu comandă Flange, îndoitură pe muchia din spate
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
profilul dreptunghiular, profil căruia îi aplicăm apoi comandă Cut din meniul Hole. Precizam direcția de decupare și dimensiunea (Extent-ul ales Through All) și Finish. - reîndoim aripa cu comandă Rebend, alegem Bend-ul și Finish. . - la ultimul pas, aplicăm cu comandă Break Corner, o teșire a coltului suprafeței plane de bază și finalizam piesă. Toate caracteristicile piesei se regăsesc în Path Finder, în măsura în care dorim să modificăm ceva, o facem ierarhic, intervenind la nivelul dorit, urmând ca apoi, toate caracteristicile următoare să fie recalculate
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau "focarele de infecție" din interiorul corpului social: prostituatele, vagabonzii (Anderson, 1923. The Hobo: the Sociology of the Homeless Man), bandele de la colțuri străzii (Whyte, 1943. Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum), și alte grupuri marginale de acest gen. Părăsirea sociologiei de cabinet făcută din comoditatea fotoliului (armchair sociology), concomitent cu penetrarea empirică a sferelor de devianță constituite la periferia anterior neglijată a "societății
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]