855 matches
-
o abordare proactivă; • să recunoască importanța protejării mediului. Angajarea corporației în acțiuni dezirabile din punct de vedere social aduce pe termen lung îmbunătățirea poziției pe piață, prin creșterea gradului de recunoaștere și apreciere din partea consumatorilor (Collins, McLaughlin, 1996). Responsabilitatea socială corporatistă se manifestă pe patru niveluri de influență (Davies, 2003). Primul nivel este locul de muncă, legat de standarde, calitate, proceduri, precum și de emisii nocive și managementul deșeurilor. Al doilea nivel este piața, legată de standardele de distribuție, marketing și consum
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de distribuție, marketing și consum, furnizori, relații de afaceri. Al treilea nivel este comunitatea, influențată de producție și distribuție. Al patrulea nivel este politica publică, prin care pot fi influențate instituțiile publice și infrastructura socială. La rândul ei, responsabilitatea socială corporatistă este influențată de o serie de factori, printre care Davies (2003) enumeră: o criză a încrederii opiniei publice în practicile marilor corporații; o criză de guvernare corporativă; presiunile induse de mișcările antiglobalizare și ecologiste; interesul crescut al investitorilor în companii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporații; o criză de guvernare corporativă; presiunile induse de mișcările antiglobalizare și ecologiste; interesul crescut al investitorilor în companii care promovează investițiile responsabile din punct de vedere social, deci un activism chiar al acționarilor. Sub presiunea acestor factori, responsabilitatea socială corporatistă a început să treacă de la stadiul de opțiune la cel de necesitate. Unele corporații au departamente specializate de responsabilitate socială corporatistă. Peste 90% din primele 500 de corporații ale lumii au coduri etice de conduită. Desigur, acest trend este și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
investițiile responsabile din punct de vedere social, deci un activism chiar al acționarilor. Sub presiunea acestor factori, responsabilitatea socială corporatistă a început să treacă de la stadiul de opțiune la cel de necesitate. Unele corporații au departamente specializate de responsabilitate socială corporatistă. Peste 90% din primele 500 de corporații ale lumii au coduri etice de conduită. Desigur, acest trend este și rezultatul unor presiuni acumulate în timp de convergență etică. Convergență între practicile proprii și principiile minimale, descrise de organisme internaționale precum
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
UNCTAD (în „Codul de conduită pentru corporațiile transnaționale”), OCDE (în „Principiile de dezvoltare ale corporațiilor transnaționale”) sau Organizația Internațională a Muncii (în „Declarația de principii privind companiile multinaționale și politica socială”). Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste principii nu sunt obligatorii, în sensul că nu există la nivel internațional nici un acord semnat de corporații sau care să aibă prevăzute sancțiuni asupra corporațiilor care nu îl respectă. Din această cauză, relativismul etic
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acțiuni mai valoroase. 4) Critică modific]rilor kantiene Criticile acestei abord]ri se concentreaz] pe un num]r de posibile sl]biciuni: nu cumva aceast] viziune reduce sexul la acelasi calcul rece, cu linie tras] la sfârșit, endemic unor tranzacții corporatiste? De ce este aplicabil domeniul contractelor unei arii atât de intime? Spre deosebire de contractele de afaceri, „contractele” sexuale sunt rareori exprimate sau subiect al unor negocieri complexe. Cum știm când un contract este pe cale de a se încheia și ce aștept]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împlinească scopuri comune sau să ajungă la un punct comun care să le fie favorabil. Ulterior, alte studii de factură empirică au demonstrat că ideea tripartită a lui Mills nu se justifică decât în privința ierarhiei pe care o formează comunitatea corporatistă/a oamenilor de afaceri, simbol al puterii economice. Prin urmare, la acest moment al discursului, vorbim despre două direcții: una care împarte factorul decizional între trei actori colectivi și cealaltă care atribuie puterea de decizie unei singure ierarhii, cea determinată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
factori asociați cu procesele, personalul, tehnologia sau infrastructura Grupului sau factori externi alții decât cei asociați riscurilor de credit, piață sau lichiditate cum ar fi cei care rezultă din cerințele legale și regulatorii sau din standarde general acceptate de politici corporatiste. Riscul operațional provine din toate activitățile Grupului și apare la nivelul tuturor entităților. Obiectivul Grupului este de a gestiona riscul operațional pentru a combina evitarea pierderilor financiare și influența asupra reputației Grupului cu eficacitatea costurilor și evitarea procedurilor excesive de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
orientați către profit deși lucrul nu este valabil și pentru organizația în sine , cum ar fi Camera Internațională de Comerț sau Consiliul Mondial al Afacerilor pentru o Dezvoltare Durabilă. Astfel de organizații sunt uneori incluse în categoria grupurilor de interes corporatiste (GIC) sau a OING orientate către afaceri (business) (BINGO). În al treilea rând, ultimele decenii au evidențiat apariția unor forme de agregare transnațională mai puțin instituționalizate, precum comunitățile epistemice sau rețelele de susținere (advocacy), care pot lua sau nu formă
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
și cu o componență fluidă (Ingold 1999, dar vezi și Wobst 1974, pentru o accepțiune diferită) reprezintă neîndoielnic principala formă de organizare efectivă a majorității vânătorilor și culegătorilor, în cazul celor creditați drept „complecși”, diverse alte unități sociale (clanuri, familii corporatiste, triburi) capătă o relevanță crescută (Ames 1995). Virilocalismul nu constituie o normă absolută: nu sunt puține comunitățile matrilocale sau uxorilocale (Barnard 1983; Ingold 1999), iar descendența bilaterală pare să reprezinte de departe cel mai răspândit model. Deși familia nucleară domină
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sexe trimite către o formulă mult mai echilibrată, în care cristalizarea ierarhiei le privește pe amândouă, chiar dacă, în conformitate cu indiciile etnografice, „ambițioșii” (agrandizzers) sunt, de obicei, bărbați. Aceasta pentru că ascensiunea lor se bazează întotdeauna pe devierea volumului de muncă al familiei corporatiste sau al clanului, unități pe care le reprezintă, în numele cărora, formal, acționează și a căror contribuție rareori poate fi asigurată prin mijloace punitive, dar și prin persuasiune și asentiment. Mamele, soțiile, surorile membrilor „elitei” beneficiază, prin definiție, de o poziție
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pensii etc. (2000 titluri). 2. ABI/INFORM Global http://proquest.umi.com/login cea mai mare sursă de documentare electronică din domeniul științelor economice: macro și microeconomie, management în practică și în teorie, marketing, resurse umane, finanțe, strategii și tactici corporatiste, mediul de afaceri și contextul concurențial etc. Peste 2770 publicații periodice, 1840 full-text, zona acoperită 1971 prezent. 3. ProQuest Banking Information Source http://proquest.umi.com/login principala sursă de documentare pentru domeniul financiar bancar. (450 reviste, 300 full-text). 4
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
oameni nou veniți, care au renunțat la confortul marilor orașe. Fac acest lucru renunțând la ocupații mult mai profitabile. Mulți au lucrat în companii mari multinaționale. Pe măsură ce s-au dezvoltat acești mastodonți depersonalizați au pervertit valorile clasice ale capitalismului. Guvernarea corporatistă devine din ce în ce mai socială. Într-o astfel de organizație riscurile, dar și reușitele sunt uniform “distribuite” între angajați. Modul de viață occidental nu este ideal, iar mirajul prosperității este la fel de iluzoriu. Mulți fac acest lucru idealizând prosperitatea materială, echivalând-o cu
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
care și volumul Unstable at the Top sau The Neurotic Organization (1984) (vezi Kets de Vries, 2003). Autorii argumentau că în multe companii, în care puterea este mult concentrată, există o relație notabilă între personalitate, stilul de conducere și cultura corporatistă, strategia, structura. De Vries și Miller au abordat distincția între mai multe stiluri organizaționale patologice și de leadership nevrotic: dramatic, suspicios, detașat, depresiv și compulsiv. Fiecare dintre acestea au elemente de succes, însă toate duc la insucces dacă sunt practicate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ZIMMERMANN Francis ( 1993), Enquête sur la parenté, Paris, PUF. Φ Clan, Stratificare Negritudinetc "Negritudine" La mijlocul anilor ’30, apare la Paris un mic ziar, L’Etudiant martiniquais, ce va deveni mai târziu L’Etudiant noir. Schimbarea de nume a publicației, esențialmente corporatistă la Început, nu părea să aibă a priori vreo importanță, Însă anunța o reorientare ideologică al cărei destin va depăși limitele Cartierului Latin, pentru a stârni ecouri pe mai multe continente. Aimé Césaire a devenit Între timp președintele Asociației Studenților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un rezultat pozitiv s-a decis contactarea familiilor legionarilor aflați cu domiciliu forțat și sprijinirea acestora cu bani sau produse de strictă necesitate. O altă întrunire a avut loc la 29 decembrie 1938, iar lidera Frontului a declarat că ideea corporatistă va fi dezvoltată prin înființarea „a patru bodegi”, câte una în fiecare sector al Capitalei, care să reprezinte locuri de întâlnire pentru difuzarea ideologiei și atragerea de noi aderenți. Mișcarea de dreapta a fost, de asemenea, în atenția acestei structuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
duse până atunci. Tot Grupa I-a a fost informată, la 12 septembrie 1939, că Mihail Manoilescu a încercat să stabilească o legătură cu generalul Antonescu, acțiunea fiind însă criticată de tinerii național-creștini, care „au comentat” negativ trecutul teoreticianului ideilor corporatiste. Trei zile mai târziu, o notă cu sursa în aceleași medii a prezentat rezultatul întrevederii între Ion Gigurtu și generalul Antonescu. Primul i-ar fi explicat celui de-al doilea că măsurile guvernului „au produs deziluzii” în rândurile populației, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Patriarhul ortodox, Miron Cristea, a devenit prim-ministru. În februarie 1938 a fost emisă o nouă Constituție care îi acorda regelui puteri depline; numai el putea aduce amendamente Constituției, putea numi și demite miniștri. Adunarea a fost organizată pe bază corporatistă, iar sistemul administrativ a fost reorganizat. Constituția a fost aprobată printr-un plebiscit cu 4 289 581 de voturi pentru și 5 483 de voturi împotrivă; nu mai este nevoie să spunem că votul nu a fost secret. Printr-o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
însumi am fost zguduit lăuntric în trecerea printr-o experiență socială dramatică. Se înțelege de la sine că, în ciuda tuturor influențelor pe care le-am absorbit de la aceste persoane, responsabilitatea intelectuală și morală pentru cele scrise în această carte nu este corporatistă, ci strict individuală. Sub rezerva acestei mențiuni exonerante, închin cartea de față generației mele profesorale, magisterilor mei intelectuali. Capitolul 1 Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" 1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adaugă Suplimentul 1 mai - 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o simplă masă de manevră; carne de tun anonimă, șeptel bun de jertfit. Mai grav e că vorbitorul egolatru disprețuiește, fără să vrea, subiectul propriei perorații. Nu contează despre ce sau despre cine vorbește. Că tema e Shakespeare, Newton, doctrina corporatistă sau flora sud-africană nu contează. Ceea ce contează e „expertul“ de la pupitru, vasta lui pricepere, farmecul lui inegalabil, măreția prezenței sale, fragedele lui trăiri și sentimente. În cele din urmă însă, cel lovit de această patimă își dăunează deopotrivă sieși: devine
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
încurajează personalului să adopte ținute neoficale. În ultimii doi sau trei ani, acest fenomen s-a răspândit la scară națională [...] printre angajații Citibank, Chase Manhattan, American Express și ai altor companii mai mici. Experții în marketing îl denumesc "mega-trend-ul" ținutei corporatiste. Hainele fabricate de Levi Strauss, care se regăsesc în ținuta lejeră, va fi viitorul vestimentației în afaceri [...]. Chiar dacă este permisă doar o singură zi pe săptămână, ținuta lejeră ajută la eficientizarea dialogului între manageri și angajați, instalând un sentiment de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tânăr, îmbrăcat mereu curat, cu cămașa albă și pantaloni negri la dungă. Metoda sa este infailibilă, arată un carton inscripționat în mai multe limbi străine, fluturând o cruce de lemn, în intersecțiile aglomerate din nordul orașului, zona laborioasă și „bogată”, corporatistă a Bucureștiului. L-am surprins la rând, discret, ca orice alt pelerin. În momentul precis când a ajuns în fața raclei, a scos dintr-un rucsac cartonul plin de slove, „instrumentul” său de lucru, plus crucea mare de lemn, atingându-le
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care lucrează pe cont propriu, deseori de la domiciliu, a crescut În aceeași perioadă - de la 18 milioane la 23,4.) Pentru unii homesourcing-ul și externalizarea nu sunt neapărat strategii de concurență, pe cât sunt variațiuni pe aceeași temă: insistența constantă a Americii corporatiste de a scădea prețurile și de a spori eficiența, indiferent de rezultat“. Sunt exact Învățămintele pe care le-am tras din călătoriile mele: homesourcing-ul În Salt Lake City și externalizarea În Bangalore sunt doar două fețe ale aceleiași monede: contractarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
marca Cisco a fost construit de un cuplu din Stanford care dorea să schimbe mesaje e-mail; unul dintre cei doi lucra la un supercomputer, iar cealaltă persoană la un PC, și nu reușeau să ia legătura unul cu celălalt. „Rețelele corporatiste din acea vreme erau proprietate privată și nu exista nici o conexiune Între ele“, a spus Adreessen. „Fiecare Își avea propriul format, propriile protocoale de date și modalități diferite de creare a conținutului digital. Așadar, erau niște insule de informații care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]