1,557 matches
-
Scrieri, VI, 96-97; Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, București, 1937; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 147-148, 268-269; Streinu, Pagini, II, 156-158, III, 81, 85-86; Munteano, Panorama, 265; Călinescu, Ist. lit. (1941), 622-623, Ist. lit. (1982), 701-702; Al. Bilciurescu, „Cortegiul amintirilor”, „Bacăul”, 1943, 2 000; D. Karnabatt, „Eșarfe de mătase”, „Capitala”, 1943, 2 202; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 259-261; Bote, Simbolismul, 343, passism; Ciopraga, Lit. rom. 413-416; Micu, Început, 469-470; Radu Boureanu, Stamatiad, ARG, 1972, 8; Șerban
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
că intenționa să publice relatările mele. Pe la prânz am ajuns În Pali și poruncirăm să ni se instaleze corturile În apropierea unei mlaștini Întinse, vizavi de oraș. Cea dintâi priveliște care se Înfățișă dinaintea ochilor noștri a fost aceea a cortegiilor funerare alcătuite din câțiva locuitori. La ora două, după masa de prânz, m-am dus la guvernator - care era indian - pentru a-i spune că eram nu numai călător, dar și medic, și că doream să consult câteva persoane infestate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că, deși fusesem prezent la nunta ei, nu o mai văzusem totuși niciodată la chip - și numai acum, când se afla pe ultimul drum, Îndreptându-se spre rugul funerar, o puteam privi pentru Întâia oară. Însoțit de mii de spectatori, cortegiul funerar Începu să Înainteze; mergeau cu toții pe jos, căci locuințele lor, aflate În oraș, nu erau departe de locul ceremoniei. Numai cele patru r³nș erau purtate În lectici neacoperite care veneau În urma decedatului, iar În spatele acestora mergeau desculțe cele șapte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care sunt dispuse cuvintele participând la cifrul mesajului. Tensiunea cuvântului supus încercării o arată la fel stranietatea miniaturii fragile: „scurs fagurelui nostru gândul/ se duce somn cu sufletul/ străin spre un calm orizont// la cruce de poteci oprise caleașca lină// cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră totuși umilitate și dramatism auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
o privare de libertate, ca o claustrare carcerală. În al doilea rând, ea este percepută ca o degradare morală și socială. În al treilea rând, ca o „separare”, o scoatere din lume. Toate acestea vor antrena după ele un întreg cortegiu de manifestări clinico-psihiatrice și social-morale, resimțite direct și intens de către bolnav. Acestea sunt următoarele: izolarea individului, cu ruperea comunicării cu familia sau prietenii; impresia de reprimare; carențele emoționale; starea de anxietate; sentimentul abandonului; privațiunea de libertate individuală; obligativitatea de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
datorită perspectivei temporale îndelungate a bolii. Analizând boala din perspectiva generării de stres psihic, putem considera că afecțiunile locomotorii și neurologice reprezintă o sursă categorică de stres psiho social; prin apariția, desfășurarea și consecințele lor și în același timp prin cortegiul suferințelor fizice și psihice inerente. Stresul psihic este foarte specific, în funcție de natura bolii și de coordonatele psihologice ale bolnavului, tip de personalitate și situația concretă a individului în momentul declanșării bolii. Conștiința bolii, trăirea directă a suferințelor fizice și psihice
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Sylva. Viața Reginei Elisabeta, Ed. Porțile Orientului, Iași, 1995, p. 26 footnote> Botezul micii prințese a avut loc la 1/13 octombrie 1870, în biserica de la Cotroceni. Acolo cei doi mitropoliți, precum și șefii autorităților civile și militare ale statului așteptau cortegiul ce se formase la palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
București, 1933; Sunet de bronz, București, 1933; Cromatica unui gând, București, [1933]; Legenda păstorului sărac, București, 1934; Poezii, București, 1934; Giulgiu de albă ceață, București, 1934; Încă câteva poeme, București, 1934; Bucur, București, 1935; Mozaic, București, 1935; Camee, București, 1935; Cortegiul plin de sărbătoare, București, 1935; Stema Moldovei, București, 1935; Frumusețea zilelor, București, 1936; Au doborât un uriaș, București, 1936; Ceasul de amiază, București, 1936; Marmoreele, București, 1936; Umbra platanilor, București, 1936; Anotimpuri în tăcere, București, 1937; Luminătorul din ape, București
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
libertatea este un drept fundamental al omului, fără de care, oricât de bine ai duce-o, viața nu-i normală”. De la același martor avem și o relatare a modului în care se organizau „vizitele de lucru” ale lui Ceaușescu, cu tot cortegiul de preparative și supravegheri ce le însoțeau: „Vizita ne era anunțată cu câteva zile înainte, iar noi făceam antrenament la urale. Aveam o hală specială pentru vizita lui Ceaușescu, în care erau aduse cele mai bune utilaje, erau vopsite, pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
conceptul abstract de comunism îi lasă oarecum „reci” pe îndepărtații semeni din Occident (și-i pot înșela încă azi, când «votează stânga», neînțelegând că totul se leagă și că ideile trebuie să se materializeze consecvent, în ceea ce a fost și cortegiul de legi, de fapte, de comportamente, pe care le trăiește o societate în care se aplică logic ideologia comunistă, implicit ajutată de o dictatură, spre a se impune («a proletariatului», fie și zisă «cu față umană»). Din această cauză - între
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ne-am mutat. Începuseră iarăși anii „grei” - ai nebuniei Dictatorului după vizita în China «Revoluției culturale», ai economiilor la sânge, ai megalomaniei egocentrice și cinicei nepăsări față de mase, cu «strângerea șurubului» la cultură, știință, învățământ, cu noile marginalizări și tot cortegiul. Am părăsit «Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele paranoicului plan al demolărilor, împreună cu «Spitalul Brâncovenesc», cu atâtea biserici și frumoase clădiri ale vechiului București, pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
București, pentru a face loc monstruosului «Palat al Poporului» și celorlalte construcții care n-au mai apucat să fie terminate de Dictator, precum și unor «magistrale» (ca Bulevardul Libertății), prin care se dorea să fie evitată traversarea tradițională a Bucureștilor de către „cortegiul” temător de atentate. Dar - s-a uitat poate - la începutul, apoi mijlocul anilor ’80, puțin după „afacerea” de abilă cursă întinsă prin «Meditația transcendentală», apoi după un scandal cu abuzuri («vile» construite nu din banii proprii) ale unor nomenclaturiști și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de neglijat influența formativă a lui Lucian Blaga - „model prim și esențial” (Eugen Simion) - asupra liricii de tinerețe a lui P., care reușește să prindă acea stare de așteptare binecuvântată, cvasiinconștientă, a unui „copil-slujitor” al misterelor lumii, prezentă și în Cortegiul magilor din volumul Călătoria continuă (1989), dar și presimțirea morții ca ascundere în lumină: „Și nu te poți ascunde nicăieri/ Decât într-o lumină/ Pe care o gâtuie vântul” (Un mugur, în Umbria). Universul este un loc al armoniei dintre
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
simbolică. Deși lirica este, în ansamblu, muzicală, cu un ritm impecabil și o dicțiune ritualică, nu vor mai fi atinse cadențele vrăjite și intensitatea vizionară din Umbria inaugurală. P. este și autorul unor volume de proză, Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996), în care reia, în stilul unei hagiografii romanțate, biografia Sfântului Francisc ori rescrie romanesc tema călătoriei inițiatice a celor trei magi, într-un discurs narativ reușit (mai puțin finalul, nonficțional), la persoana întâi (ceea ce îi conferă o anumită
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București, 1995; Cortegiul magilor, Cluj-Napoca, 1996; Italia subiectivă, pref. Marian Papahagi, Iași, 1997; Pisicile din Torcello, București, 1997; Fără vârstă, pref. Dan Cristea, București, 1998; Poezii, București, 1998; Umbria, pref. Ștefan Borbély, București, 2000; Revelații despre poezie, Cluj-Napoca, 2001; Drumul strâmt, Cluj-Napoca, 2001
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
incitantă galerie de personaje complexe, neliniare. În rândul acestora poate fi situat și „Sfântul din Montparnasse”, Brâncuși, prietenul și colegul său de școală, pe care l-a cunoscut îndeaproape încă din țară și al cărui temperament de artist, cu întreg cortegiul de fluctuații proprii geniului nativ, face obiectul unui „studiu de caz” vizând trăirea prin artă și pentru artă, opțiunea pentru asceză și trudă individuală, împlinirea prin sacrificiu. Bun observator al dramatismului vieții, N. rămâne legat prin mii de fibre de
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
afectată, intransigent justițiara, stăpânește elanul de a convinge și „reflexul de a decretă” seducător. Adorata de contemporani, multi iluștri, si întreținând frenetic „climatul geniului” (Léon Blum, Maurice Barrès o vedeau că întruchipare a condiției geniale), a trăit adulata, cu tot cortegiul simbolurilor excelentei: e lider informal de opinie, conduce în topurile revistelor culturale și ale istoriilor literare, suveranii participa la festivitățile ei omagiale și îi devin prieteni, pictori de apărat, dar și mari artiști că Vuillard, Van Dongen sau Rodin îi
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă psihosenzorială: senzații de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive diverse... - o componentă cognitivă caracterizată de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o pierdere a încrederii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în legătură cu sexualitatea în exces (legată mereu de performanță); antecedente imediate: dificultăți conjugale (conjugopatie), distorsiune cognitivă recurentă și obsedantă, mângâieri nesatisfăcătoare, depresie, destabilizare psihică (divorț frate/soră/părinți, șomaj, cancer, experiențe sexuale negative și dureroase); comportament problemă: disfuncție erectilă însoțită de cortegiul său de definiții, fie că este de origine psihogenă și/sau organică; începând de la vârsta de patruzeci de ani, un bilanț urinar, sanguin și radiologic se poate dovedi a fi necesar. Grile de evaluare Grilele de evaluare care pot fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai mult în același loc. Această descoperire reciprocă le-a amplificat excitația, excitația unuia stimulând-o pe a celuilalt, până la atingerea unui prag în mod clar mai favorabil apariției unei bune erecții a penisului și a clitorisului și a unui cortegiu de efecte pozitive care să permită atingerea plăcerii orgasmice, ce exista la începutul relației dar s-a pierdut odată cu trecerea anilor și a așteptărilor neîmplinite. Sedința 10: organizarea momentului penetrării dezinteresate împreună cu cei doi pacienți Hubert și Carolyn participă la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1944, iar în romanul Tatuajele nu se lasă la garderobă acțiunea e situată în perioada postbelică, cu toate că abundă referirile la trecut și evocările unor evenimente anterioare. În general, autorul reconstituie cu pregnanță anii celui de-al doilea război mondial, cu cortegiul lor de evenimente tragice (ororile stăpânirii horthiste și szalasiste în Transilvania de Nord, pogromul de la Iași, catastrofele și suferințele provocate de războiul propriu-zis pe frontul de Răsărit sau în alte împrejurări). Fresca epică e focalizată prin personaje-reflectori, ale căror solilocvii
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
bătălie de la Iazul Mic (1953) condensează un întreg repertoriu de motive literare specifice genului, într-un timp și spațiu bine circumscrise în interiorul unui cotidian ușor idealizat, sub semnul confruntării dintre forțele binelui și răului la nivelul microcosmosului infantil, cu întregu-i cortegiu de virtuți educative. Încă și mai puternic ideologizat apare următorul roman, Cartea cu ochi albaștri (1959), narând experiențele dureroase ale unui orfan, Andrei, ajuns băiat de prăvălie și îndrumat de organizația de pionieri să-și găsească drumul. Ambele romane prind
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
o abordare complexă a oralității, analizată cu precădere în ipostaza cântecelor de gesta și marcată de progresele antropologiei culturale în studiul fenomenelor literare, dar sprijinindu-se totodată pe teoria și investigarea epopeilor homerice, ca text de referință, cu întregul lor cortegiu de interpretări și teoretizări. Capitolele dedicate culturii orale și rolului jucat de literatura specifică ei în normarea, conservarea și cultivarea vorbirii - care se transformă în vehicul al tradiției, fie ea sacră sau mundană - sunt deosebit de incitante, relevând bogația de semnificații
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
forme de constituire și manifestare ce solicită în mod imperativ o nouă înțelegere, adică o nouă reflexivitate. Modernizarea tradiției era ca scop și țintă modernitatea inițiatoare și cea a consacrării. Ceea ce deja s-a consacrat, adică societatea industrială, cu tot cortegiul său de manifestări, devine în perioada modernității reflexive obiect al modernizării. Modernitatea însăși, și nu tradițiile pe care ea le inventase, urmează a fi modernizată, adică reraționalizată și demistificată; oricum, reconstruită. Iar acest lucru se face în absența raportării la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]