739 matches
-
cu votcă, înghesuie blinele și întinge lacomă cu degetu-n cașă. În timpul ăsta, tot trage cu ochiul, nu care cumva să se atingă vreunul de ciupercuțele ei marinate... Vezi bine, Polina e trecută prin multe și știe că viața e numai corvoadă și chin și că sufletul omului e împuțit și cleios ca o fiertură calmâcă. Și dă-i cu borș și budincă și încă olecuță de cașă, iar trupul ei se tot umflă și-ai spune că o să explodeze de-atâta
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
cele Și toate cele ce vin și toate cele ce pleacă și cele ce revin și pleacă din nou în zori cînd abia adie răsuflarea umbroasă-a șesului cum o dorință prea tîrziu împlinită în zori cînd abia se percepe corvoada din zare a muntelui care încă-și mai cară albastrul ușor mucezit. Constatări E simplu să vezi să treci să acoperi să descoperi să taci să spui să nu faci nimic să te-ntorci să-nchizi ochii să simulezi să
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
dă mâna să chiulim de la manifestație. De o săptămână ne-a înnebunit cu repetițiile pe căldura asta. Stângul pe tobă, fetelor. La urma urmei, nu este și ca o revanșă? Noi suntem mândria țării..." Știa că eu scap de asemenea corvezi doar din cauza bărbii, tolerată și ea din cauza cicatricei de pe obrazul stâng. Știa și că înainte mi se zisese Osebitu din cauza asta și că mi-am schimbat, abia în studenție, numele în "Amărășteanu". - Știți - ea nu mă tutuia încă, decât intermitent
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă agasau mai mult colegii, toți agronomi, toți navetiști dinspre Târgoviște, anoști și plafonați, sătui de meseria de profesor (ademeniți de școală mai degrabă ca să evite gospodăriile agricole de stat, corvezile și servituțile activității „de teren”), care-și desfășurau programul între două trenuri, grăbiți să termine mai iute orele, să fugă, făceau o figurație deplorabilă; în recreații mă pomeneam cu câte unul în cabinetul directorial (cu totul cinci profesori), mă salutau
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
distras de tot felul de nimicuri, te poți concentra cât vrei la ale tale. După o jumătate de an, obișnuindu-se pe deplin cu noua sa situație, descoperi și alte numeroase avantaje ale surdității: de pildă, era scutit de multe corvezi din partea superiorilor, a obținut un spor de bani pentru invaliditate, a început să frecventeze un club al celor fără auz, unde întâlni niște oameni extrem de simpatici, foarte solidari unii cu alții și foarte eficienți. În primul rând, că pe acea
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
a pereților de sticlă. (După ce se căsători cu marea sa dragoste, au amenajat în mijlocul living-ului, dar și în dormitor, câte un acvariu, de care nu s-au mai putut despărți. Iar dacă, pe vremuri, curățatul habitatului peștilor fusese o corvoadă, abia acum, când înțelegea cu adevărat despre ce este vorba, acvaristica devenise o pasiune adevărată.) Într-o altă dimineață, Gough se trezi fără a simți mirosul atât de atrăgător al cafelei, miros care-l dezmierda de fiecare dată când se
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
până la urmă ne călăuzește, l-a determinat să pornească pe alt drum. Probabil, văzând o foaie de hârtie, se gândea că albeața acesteia e mai convingătoare decât înțesarea cu rânduri scrise. Tiparul îl deprima, tirajele eventualelor cărți erau ca o corvoadă care i-ar fi apăsat sufletul. Iar el știa că sufletul omului trebuie să fie ușor, ca o pasăre, pentru a simboliza astfel ideea de zbor și etajele cerului doar așa urcate. Vasile Lovinescu a fost mereu autorul care din
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
și va structura, într-un fel, acest Mic jurnal cu amintiri de curând publicat. Ea însăși va apărea de aici ca un om prins într-o cursă contra cronometru (datoriilor universitare, îndeplinite cu pasiune, adăugându-li-se tot soiul de corvezi de ordin practic: conducerea departamentului Centrului de Studii Arabe de la Universitatea din București, organizarea unor colocvii de amploare ș.a.) presupunând inclusiv lungi deplasări imaginare sau concrete (printre altele, perioade de rezidență la Roma sau la Paris). Acest freamăt continuu însoțește
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
s-a sprijinit pe o tenacitate la fel de formidabilă. Avea un veritabil „cult” al muncii: tot ce făcea făcea cu o mare seriozitate, chiar și cînd era vorba despre lucruri mai „ușurele”, de luat în glumă, sau despre ocupațiuni cotidiene, banalități, corvezi inevitabile. Iar meseria de scriitor însemna pentru el, deasupra a orice altceva, devoțiune, travaliu tenace, continuu, în conformitate nu doar cu un „cult”, ci și - mai exact spus - cu o exemplară etică a muncii. Despre care va fi vorba în
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
lui Paul Cernat (iarăși îmi iau precauții: s-ar putea să înțeleg eu greșit) este mai degrabă o emoție. Iar consecința ei, un lamento. Criticul se vede în situația de a le da dreptate celor câtorva colegi care au abandonat corvoada săptămânală a cronicii literare (Andrei Terian, Mihai Iovănel, Simona Sora, Teodora Dumitru, Bogdan Crețu ș.a.). Multă vreme, mărturisește, a rezistat tentației de a li se alătura în decizie. Acum, devine solidar cu ei. Dar să nu mai parafrazez. Iată prima
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
dar cu care se pune de acord imediat ce hotărăște să trăiască doar pentru a-și revedea fiica. Condițiile nu importă. De pildă, ea poartă o proteză stânjenitoare. Momentul când reușește să o instrumenteze fără oglindă e triumfalist: a scăpat de corvoada oglinzii, a revederii cu sine. Acum se poate întoarce, cum procedase o viață, spre ceilalți. Are de apărat sau de jucat rolul unei femei burgheze, dintr-o familie recunoscută, demnitatea și curajul fiind argumente și insistențe interioare; tot ca femeie
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
lungă scrisoare: "Mai am cîțiva ani de tinerețe amăgitoare, vreau iubire, vreau teatru, restaurante, vacanțe, piscină și gimnastică, să nu dau socoteală nimănui, nici fiului, nici mamei, nici ție, e viața mea, averea mea, mă gospodăresc după placul meu, fără corvoada și oboseala cuplului, nimeni să nu mă întrebe unde merg, de unde vin, s-o iau pe dreapta sau pe stânga, să mă mișc după propria-mi dorință și inspirație, sătulă de cicălituri și reproșuri, certuri, până și de sforăitul tău
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
că Tudor Arghezi ar fi fost un om incomod. Ați avut conflicte cât timp ați lucrat împreună? G. P.: Nu, de vreme ce trecuse printre noi un înger - simbol arghezian al iubirii pure, dezinteresate - și ne binecuvântase. Colaborarea cu Tudor Arghezi sau corvoada gingașă, cum numea el buchiseala noastră comună, a fost și a rămas una din marile împliniri și bucurii ale vieții mele. Dar inteligența lui Tudor Arghezi era întotdeauna gata de atac și de contraatac, iar replica lui promptă conținea un
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
O cumpăr, iar patroana mă roagă să-i spun numele, pentru nu știu ce sondaj. O dau pe spate când îl aude, îmi zic. I-l spun, iar ea îl notează impasibilă. Bine își mai stăpânește emoțiile femeia asta, mă gândesc. Nici o corvoadă la Târg. Nu s-a mai întâmplat. Ar trebui să mă întristez, îngrijorez, lamentez, să strig nu mă iubește nimeni, nu dă doi bani pe mine, nu mai exist și câte toate? Uite că nu! De câte ori nu mi-aș fi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3925_a_5250]
-
cele din urmă, perfid, cu o răutate gratuită, îl alungaseră. Ulterior, pe cînd frecventa în comuna vecină școala, Mintoniei nu-i fusese greu să-i deosebească pe profesorii cu chemare de cei lipsiți de ea, ce schimbau bucuria novicelui în corvoadă plicticoasă și nici să perceapă iritarea privilegiaților, deranjați de prezența unei plebee între ei. Revenind la primul capitol axat pe momentul cu cele mai radicale urmări, trebuie spus că reunește personaje și indicii a căror noimă va rezulta doar ulterior
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
vorbesc despre proverbiala discreție cu care Ștefan Bănulescu și-a asumat ori și-a trăit destinul. L-am cunoscut pe Ștefan Bănulescu atâta cât se lasă cunoscut din cărțile lui pe care le-am citit din obligație, întrucât îmi asumasem corvoada realizării unei lucrări despre dimensiunea mitică și fantastică a scrierilor sale. Odată cu finalizarea acesteia, mi-am dat seama că nu pot părăsi textele autorului, fără să fi spus tot ceea ce cred despre ele, eliberată de chingile statutului de doctorandă. Astfel
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
de ființă frumoasă, de mamă și de gospodină păreau s-o definească cel mai bine. Cînd aceste mituri vor fi risipite, femeia va face un mare pas spre libertate. Mitul frumuseții este mijlocul prin care o femeie devine robul unor corvezi legate de siluetă, dietă și machiaj. Femeia ajunge să trăiască îndeosebi pentru înfățișarea ei, fără să-și dea seama că, din relieful personalității sale sociale, nu a mai rămas decît tresărirea timidă a unei marionete estetice. Apoi, mitul domesticității spune
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
de așteptare de unde niciunul nu va mai pleca. În cele din urmă, cei cinci sunt solicitați de către poliția gării pentru a oferi suportul unei anchete care presupune vizionarea tuturor casetelor care au fost filmate. Cu stoicism, cei cinci se supun corvezii și sunt răsplătiți cu un eveniment, o crimă abominabilă și un ucigaș care a trecut întâmplător prin fața camerei lor de filmat. Cu alte cuvinte, marele eveniment s-a petrecut sub ochii lor, însă ceea ce era esențial este secundar în filmul
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]
-
incertitudes du language, ar putea comenta Jean Paulhan aceste rînduri care fac cît un eseu despre relația scriitor-cititor, limbajul metaforic și, eventual, criza lecturii. Cu dicționarul într-o mînă și romanul lui Nicolae Breban în cealaltă biata fată își continuă corvoada pînă cînd, ca într-o proză suprarealistă, este strivită izbăvitor sub roțile unei mașini. Tonurile minore în care naratorul prezintă tragedia îngroașă aspectul de fapt divers, lipsit de importanță și amintesc prin fraza sacadată și umorul absurd pe care îl
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
constatarea că a investit tot în spirit și nimic în confortul material, că de prin casă mai nimic nu se poate vinde, că trebuie, în noile condiții, să continue să iasă din adăpost, să lucreze ceva. Ce era plăcere devine corvoadă, presiunile și dezamăgirile sunt, de bună seamă, mai mari decât ne lasă a bănui filtrul jurnalului. Chiar și în lamentațiile presărate ici-colo, Alice Voinescu rămâne supraomenesc decentă. E mult spus că s-a vrut un model, ea, de o modestie
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
unde jugul iobăgiei a fostu, poate, mai aspru decâtu celu militariu"". Majoritatea dintre acestea au venit din Țara Oltului, membrii lor având statutul de "boieri"', fapt care i-a determinat, încă de la începutul exercitării misiunii lor, să refuze prestarea de corvezi militare. Deoarece noii veniți se pare că au fost înmatriculați nu după numele lor de familie ci după localitatea de baștină, onomastica vremii, ba chiar și cea de la începutul secolului al XXI-lea, poate să ajute la stabilirea fără echivoc
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
a artei, care nu poate duce decât la eșec, adică la trădarea artei înseși. Independența de spirit este absolut necesară pentru ca scriitorul să-și păstreze demnitatea și libertatea interioară. Angajarea scriitorului, în sensul dorit de Malraux sau Gide, e o corvoadă, o pacoste, o sarcină nefastă. Din orice revoluție (burgheză, proletară sau culturală), artistului îi priește revoluția în sine și nu sensul ei politic: Ceea ce mă interesează este să existe o luptă; să existe un act de libertate" (p. 86). Starea
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
chircit/ Văzut-am după zboru-i din valuri în azur!” (Și tot așa, până la sfârșit). Din Rimbaud: „A brun (Un alb), I roșu, U blondpai, O azur:/ Chiar asta fi-va, iată, azi vocaliza ta:” Din Victor Hugo: „Booz, după atâta corvoadă, cucă ia:/ Gata cu munca-n rodnic, ogorul său cu grâu;/ Își făcu patu-n caldu-i cotlon și slobod frâu/ Somnului său, ăl fără păcat, acum îi da.” Parada așilor scrisului și a marilor figuri din cărți a cuprins dramaturgi antici
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
fost foarte încântat, la început, de decizia sa, dar Nicu a știut să îl convingă. “După ce voi termina studiile o să fac ceva pentru etnia mea. Vreau să înființez un centru în care să educ rromii. Vreau să îi scap de corvoada care înseamnă stigmatizare! Oamenii aceștia nu sunt răi! Eu vin din mijlocul lor și știu foarte bine care le sunt mentalitățile. De altfel, voi fi singurul rrom de la Oxford”, a mai spus liceanul. Nicu este convins că va avea rezultate
Vezi cine va fi singurul student rrom de la Oxford by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80390_a_81715]
-
obligați de profesori. Doar 11% din cei intervievați au declarat că citesc în medie o carte pe lună. Chiar și în rândul acelora care citesc, preferințele se îndreaptă spre romane de dragoste, polițiste, de aventuri, literatura clasică fiind considerată o corvoadă. În ceea ce privește timpul liber, jumătate dintre cei chestionați au declarat că se distrează cel puțin 4-5 ore pe zi și nu se gândesc la temele pentru acasă. Dacă nu au bani, se uită la televizor sau navighează pe Internet, unde caută
Agenda2005-27-05-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/283895_a_285224]