676 matches
-
Timișoara SRL 2. Autoglobus 2000 SRL 3. Arimpex SRL Întreprinderi mari 1. Ssega Consulting SRL ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII PRESTATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR Microîntreprinderi 1. Medici’s HMS SRL 2. CA. Tex SRL 3. Dekor & Consulting SRL Întreprinderi mici 1. Cosim Oil SRL 2. Spot Societate Cooperativa 3. Mobistar’ro SRL Întreprinderi mijlocii 1. Salomon România SRL 2. Profifoto SRL 3. Electro-Sind-Service SRL ACTIVITĂȚI DE INVESTIGAȚIE ȘI PROTECȚIA BUNURILOR ȘI PERSOANELOR Microîntreprinderi 1. S.I.G. Security SRL Întreprinderi mici 1. SAR Security
Agenda2005-41-05-topul firmelor () [Corola-journal/Journalistic/284313_a_285642]
-
în silenzio stampa". Pe o cunoaștere comună se bazează și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea unui stil colocvial-argotic - "grangurii din UEFA"; "fundașul Novotny i-a cosit piciorul lui Adi Ilie"; "servit ca la Ritz"; "nemții bagă material" - uneori cu alunecări în vulgar: arbitrul "își scuipă bojocii în fluier". Gama stilistică a genului mai cuprinde aluzii ("seamănă panică în tranșeele germane"), comparații elaborate ("întors pe toate părțile
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
agresiunea lucrurilor uzate, rejectate de optica obștească, poeta le îmbrățișează în numele unei ordini absconse, reparatoare: „lumea e făcută din benzină / gunoaie sudori și duhori reciclate / flori și parfumuri artificiale / împodobind un stîrv sau altul / dar în dimineața asta / cineva a cosit pentru mine iarba / și a așezat lucrurile la locul lor" (mă odihnesc). În opoziție cu golul care e stagnare, materia e o mișcare cu reciclabile efecte. Dar acest materialism poetizat posedă și o aripă ideală. Nu de ordin mistic ori
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
nu fuseseră nici măcar imaginate de poeții români contemporani cu el. Eroinele surprinse în poziții echivoce vor fi urmărite de poetul voyeur cu un ochi arzător: „E-o ghiaură albă, jună, Ce se scaldă, o vedeți? Venerea ieșind din spumă Cu cosiți de aur creți. Unda bea cu voluptate Corpul ei amăgitor; Ea o sparge și o bate; Face spumă din picior” (Se scaldă). În pan-erotismul care vibrează universal, voluptatea peisajului se transmite corpurilor, iar poetul nu se sfiește să descrie
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
și aproape la fel de scundă și, după ce i-a trecut frica, nu s-a mai dezlipit de noi. Ne urmărea dintr-o cameră într-alta în timp ce ștergeam praful și măturam și nu se mai oprea din vorbit. Molto bene. Perfetto! Basta cosi.2 Și după ce au trecut mulți ani de la moartea ei, amintirile din țara ei de origine ne însoțeau în continuare, de parcă ar fi fost ale noastre: mozzarella, pomodori, Lago di Como, piazza din centrul orașului, unde se ducea cu surorile
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
libertatea spirituală a unui popor? Sunt cuvinte prea greu de priceput de banda de bișnițari grosieri ce-au împărțit țara în carouri mărunte, încât să nu scape ne(s)muls nici un centimetru pătrat din iarba păscută cândva de Miorița și cosită azi cu mașina electrică a lăcomiei și a nesimțirii.
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
a luptat pentru răzbunare. Am fost cu el într-o campanie de cercetare și distrugere împotriva lui Ludovic cel Pios3 și am văzut cu ochii mei cum se urca pe spatele soldaților și trecea cu pași mari pe umerii lor, cosind căpățânile din mers. În aceeași campanie am rămas fără mâncare. Djarf a fost cel care a propus să ne aruncăm morții în foc și să facem grătarul de seară după ce stomacurile le vor fi explodat. A fost singurul dintre noi
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
dus o fost, tot peste temeteu, și pe drumul de după sat, pe lîngă mătușa Tiberie spre badea Gruia. „- Mă, Ion paște iarba din grèdină”, mi-o spus Mica după ce s-a dus Ion. Și-atunci am luat coasa, și-am cosit. Mica mi-o spus să las pe altă zi, cînd o să fiu mai bine, dar eu am cosit tot, tot, curgea sudoarea pe mine ca apa de ploaie, și-am îngropat iarba în gunoi și am încărcat tărăbònța cu gunoi
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Mă, Ion paște iarba din grèdină”, mi-o spus Mica după ce s-a dus Ion. Și-atunci am luat coasa, și-am cosit. Mica mi-o spus să las pe altă zi, cînd o să fiu mai bine, dar eu am cosit tot, tot, curgea sudoarea pe mine ca apa de ploaie, și-am îngropat iarba în gunoi și am încărcat tărăbònța cu gunoi și-am gunoièt peste tot. Și m-am culcat, deși era dimineață. În ziua următoare, Ion a apărut
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
cu gunoi și-am gunoièt peste tot. Și m-am culcat, deși era dimineață. În ziua următoare, Ion a apărut, sprijinindu- se în cîrjile lui, abia umbla, a dat binețe și-a-ntrebat dacă s-a întîmplat ceva cu grèdina. „- Ia, a cosit Tinu și-a gunoiet-o, i-a răspuns Mica, să crească iarbă mai frumoasă.“ El s-a uitat la iarba de sub pomi, și-o văzut gunoiul, povestește Tinu mai departe, aprinzîndu-și o țigară. - „No bine, mulțàm”, mi-o zîs el, și
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
uimire, cu palmele lipite sub bărbie. Vodă mă privea vesel. Era - băgasem de seamă mai demult - un ins deștept și cumsecade. Eram așa copleșit de ce vedeam... Era limpede că prepelița nu făcea față, încercând să-și apere odraslele. N-am cosit nimic, niciodată. Adică am încercat eu să-l imit pe Vodă. Dar mereu vedeam scena aceasta care mi se întipărise pentru totdeauna. * în decembrie 2006, la telefon, pe la Crăciun, îl întrebasem pe profesor dacă nu s-a gândit să mă
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
niște semne așternute pe hârtie, care, în fond, ar fi constituit un «poem artificial»: deformat, rezultat printr-o traducere de către observant a observatului, iar orice traducere falsifică într-o anumită măsură. ‘Mașinile uruind pe străzi’ era un «poem citadin“, ‘țăranii cosind’ - un «poem semănătorist», ‘visul cu ochi deschiși’ un «poem suprarealist», ‘vorbirea în dodii’ un «poem dadaist», ‘conversația în chineză pentru un necunoscător al acestei limbi’ un «poem lettrist», ‘discuțiile alternante ale călătorilor, într-o gară, pe diverse teme’ un «poem
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
mână când au venit să se odihnească aici - și tare și-ar fi dorit, dacă ar mai fi izbutit să se ridice, în locul sabiei o coasă, ori un plug, ori o greblă; să-și curețe, să-și are, să-și cosească grădina de acasă. Sub sabie - o coroană de bronz; prea grea pentru frunțile obosite, care de altfel nu știu nimic de această coroană; căci de-ar fi știut, ar fi rugat să fie preschimbată în coroniță de flori de câmp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
neantului continuu Pe care-l birui și Te preaslăvesc! Mama voia să fiu crîng de visare, Prin care ceru-alunecă, încet. Dar într-o noapte nostimă-ntîmplare Limba română m-a născut poet. Tata visa sub ierbi în legănare Să-i pot cosi tăcerea din brădet, Dar, lăcrimînd, legitimă mirare, Limba română m-a născut poet. De-aceea-i sărut mîna și îi zic: “Turlă a mea, alunecînd din soare, Fără de tine n-aș fi fost nici boare, Nici plop pe deal, nici clopot, nici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fierbinte ar fi vară este mult mai apropiată toamnei decât iarna. 555. Cum de nu obosește această lume ducând atâta deșertăciune și păcat? 556. Deja îmi este dor de clipă luminii tale să-ți simt mirosul de fan al amintirilor cosite de uitare. 557. Întreabă-ți singurătatea de ce anume avem fiecare propria noastră lume a Destinului? 558. De ce doare dorul în lumea păcatului? 559. Cine a greșit eu sau Dumnezeu când am ajuns în lumea păcatului care devine și lumea mea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
poate mai rămăsese o umbră de disconfort termic așa cum ar mai rămâne o urmă de mers de mișcare când ceva încetează lent să mai meargă fenomen ciudat mai era iarbă o iarbă de aceea care tot crește până când cineva o cosește o tunde iarba nu merge singură la frizer în iarbă dormea un simbol patruped de culoare galbenă care înghite mult alb. iarba poate că-i ținea de răcoare de siestă de foame cine poate ști ce se petrecea în capul
Poezie by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/2650_a_3975]
-
imagini de către compozitorul John Rea atunci când el apelează etimologia numelui unui alt compozitor contemporan: "Alfred Schnittke (precum numele său o sugerează, schnitten semnificând în germană «a tăia») Schnittke, deci, culege, recoltează și pune împreună ansamblul muzicilor pe care le-a cosit"<footnote Alfred Schnittke (comme son nom le suggère, schnitten signifie en allemand «couper») Schnittke, donc, moissonne, récolte et attache ensemble leș musiques qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ca o săgeată, Hrăpăreață și șireată; Dar la câte stau și-aud, Ea mănâncă pește crud Până foamea-și potolește, Deși dansa-i tot un pește. Vreau să aflu-ntr-o clipită, De la voi, de bună seamă: După ce a fost cosită, Iarba, oare cum se cheamă? Ea se bate și s-ascute Din ciocan, dar și din cute. Nu le fie de deochi: În grădina de la noi Au crescut atâția ochi Câți pentru trei mii de boi. Într-o zi cu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
zemoase, prune și struguri dulci. Din beci au scos cel mai bun vin. Ion era dus la coasă cu feciorul boierului, căci acesta se rugase să-l ia și pe el pe deal, să-l Învețe a ține coasa. Au cosit toată ziua, Ion fluierând și râzănd de fiul boierului căci rămânea În urmă. Au mâncat brânza și slănina cu ceapă, au băut apă rece de izvor. Când au terminat și ultima brazdă, sau odihnit pe un braț de iarbă proaspăt
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
prididește să o recepționeze și să o distribuie publicului însetat de „versuri” ininteligibile. Strategia aceasta, asemănătoare cu a lui Nicolae Breban, urmărea împământenirea ideii că Nichita Stănescu e un geniu. După ce manipularea asta a reușit, când numitul Stănescu rostește sepulcral, cosind aerul cu mâinile: Omul este frunza văzută de om/ Omul este floarea mirosită de om/ Omul este calul călărit de om/ Omul este piersica gustată de om/ Omul este marea pipăită de om/ Omul este roata/ Omul este laptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Elena Badea În timp ce mulți români aleg vacanțe exotice, turiști din întreaga Europă vin vara în țara noastră pentru a smulge buruieni, a cosi și a culege plante medicinale. Vacanță inedită în România pentru mulți turiști din Europa, care au plătit între 5 și 20 euro ca să citească ofertele. Aceștia aleg România pentru a munci în ferme eco nu doar pentru că în țările lor
Turiștii străini în România, fericiți că smulg buruieni și cosesc by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63844_a_65169]
-
Să ne mânjim fața cu cărbune, să ne despletim părul. Să implorăm să ne fie redat Celălalt spațiu. Veni Creator Vino, Duh Sfânt, Îndoind (sau neîndoind) iarba, Arătându-te (sau nu) deasupra capului printr-o limbă de foc, Când e cosit de fân sau când tractorul intră pe ogor Pe valea nucilor sau când zăpezile se prăvălesc Peste brazii infirmi din Sierra Nevada. Sunt doar om, deci am nevoie de semne vizibile, Mă plictisesc repede construind treptele abstracției. Te-am rugat
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
multe dintre ele au poziție importantă în lexicul românesc (două sute treizeci și trei apar și în vocabularul reprezentativ al limbii române: bici, boală, bogat, boier, brazdă, ceată, ciocan, (a) citi, (a) clădi, clei, clește, (a) clipi, coajă, (a) coborî, cocoș, comoară, (a) cosi, coș, ( a) croi, cumpănă, drag, (a) iubi, nevastă etc.). Unele dintre aceste cuvinte au stat la baza creării terminologiei feudale românești (boier, ceată, clacă, răzmeriță etc.). În vocabularul reprezentativ al limbii române, elementul slav ocupă rangul IV, ca și elementul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
unui porumbel de lumină, sau al unei mari perle cu magică lucire cenușie. Povestea însăși devenea Vestitorul, poate că ea însăși avea să se-ndrepte, lopătând viguros din aripi de dantelă, către cine știe ce scenă de gen, cu o tânăra fată cosind pe un mic gherghef într-un interior curat și sărac, avea să înainteze spre ea, întinzîndu-i o tijă verde cu câteva cupe de crin Și strigîndu-i să se bucure, ea, fericita între femei. Cineva - toți? toți erau știutori? chiar bătrâna
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Capitulează în fața unor orizonturi parcă verticalizate de ură. Accept instincte primare în căușul palmelor asudate de tortura lor și mă transform într-un palid trandafir pe mormântul coșmarului din noaptea de Sânziene. Aștern în drumul ce-l străbat, fânul proaspăt cosit în labirintul din care nu am știut să ies niciodată. Gândurile mele dansează în ritmul în care pământul pulsează sub pașii mei și știu că voi găsi ușa pe care am intrat doar pentru a ieși spre norii care aduc
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]