504 matches
-
și În categoria celor etiologice. Felul În care este creată lumea reproduce diferite activități umane: este vorba despre un act sexual, o vânătoare, un act războinic sau un act productiv, cu rezonanțe fie În practicile agrare, fie În cele meșteșugărești. Cosmogonia apare fie ca produsul puterii absolute a unei divinități izolate (care singură, prin masturbare, prin amestecarea jegului cu salivă sau prin imersiune și apoi prin modelarea fărâmei de pământ, generează elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Alteori, divinitatea se luptă cu o ființă care se opune intențiilor ei și pe care trebuie fie să o ucidă, fie să o păcălească - uneori, diferitele componente ale universului sunt create din diferite părți ale trupului ființei Învinse. Jocul dintre cosmogonia realizată integral de divinitatea primordială și cea În care lumea este făptuită de două figuri divine, aflate În relații, dacă nu de adversitate, cel puțin de concurență, poate fi ilustrat de un mit cosmogonic chinez și de legendele cosmogonice specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de manifestări folclorice și variante ale fiecăruia dintre acestea, au extras notele comune și oarecum emblematice. În această categorie s-ar integra T. Pamfile cu a sa (neterminată) colecție Mitologie română, M. Beza (Paganism În Romanian Folklore, 1928), A. Cosma (Cosmogonia poporului român, 1942) și M. Olinescu (Mitologie românească, 1944). În a doua categorie s-ar Înscrie două scurte sinteze cu vocație tipologică (C. Eretescu, Ființe mitologice În legendele românești, 1976; V. Kernbach, „Mitologie românească”, În Dicționar de mitologie generală, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unei mitologii române” (1985, p. 6). Cartea se vrea o reconstrucție a mitologiei predacice, protodacice, dacice, daco-romane precum și a mitologiei românești pe două axe: structura generativă (În care intră mitologia sorții, a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Coman, Mihai, 1992, Punctul și spirala, Eminescu, București Coman, Mihai, 1994, „La victime et la vainqueur - la construction mythologique de la visite du roi Mihai en Roumanie dans le discours de la presse nationale”, În Reseaux, nr. 66 Coman, Mihai, 1995, „La cosmogonie folklorique et les mondes à l’envers”, În Ethnologie française, nr. 3 Coman, Mihai, 1996, Bestiarul mitologic românesc, Editura Fundației Culturale Române, București Coman, Mihai, 2003, Mass-media, mit și ritual, Polirom, Iași Coman, Mihai, 2005, „Cultural Anthropology and Mass Media
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
753, Iatmul 754, Melpa 755. 748 Ibidem, p. 382. 749 Amanab, comunități patriliniare (circa 6800 locuitori), practică agricultura pe terenuri defrișate, vânătoarea și culesul, au locuințe simple pe piloni În jurul unei piețe centrale unde se desfășoară ritualurile și sărbătorile anemiste (cosmogonie duală bazată pe opoziția Între Pământ caracter matern și Cer patern, entități reprezentate și În totemismul dual). Limba lor face parte din familia waris, dar utilizează și un dialect melanezian ca limbă de comunicare cu alte populații (Larousse. Enciclopedia popoarelor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în țară cât și în străinătate. A realizat, ca autor sau coautor, o serie de tratate și manuale științifice: Chimia și tehnologia intermediarilor aromatici;Chimia și tehnologia coloranților organici; Ingineria sintezei intermediarilor aromatici, vol. I și II, Coloranți naturali și Cosmogonia. Era un om foarte blajin, atașat de studenți și prin vorba sa blândă îi cucerea și le capta atenția în timpul orelor didactice sau a orelor de consultație. Conf.univ.dr.ing. Gheorghe Lupușor a trecut la cele veșnice în ziua de 13 iulie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
naturalist și filosof, Pierre Louis Maupertuis (1698 - 1759). Acesta consideră că materia este vitalizată, activă și gânditoare, cum credea și filosoful Spinoza (1632 - 1677) care identifică substanța „absolut infinită“ cu natura și aceasta cu Dumnezeu. Când Diderot se apropie de „cosmogonia ființei umane“, a lui Maupertuis (Venus physique — 1745) el se apropie cu pasul următor de „fluidul vital“ filosofat de medicul german Karl Linné (1734 - 1815) care, în 1778, în plin Paris, deschide o „clinică“ de magnetism, am spune de 5
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
condiției umane, în general. Există un temei mitologic al comportamentelor și conduitelor de curtezane și de pseudocurtezane legendare, istorice-reale și create prin ficțiune literară, temei oferit de zeități feminine, implicate exclusiv sau prin uniri sacre (hierogamii) cu divinități masculine în cosmogonie (crearea universului), teogonie (apariția și dezvoltarea divinităților), antropogonie (crearea și evoluția omului). Unele divinități feminine sunt și simboluri ale fertilității pământului, ale fecundității, maternității, feminității, iubirii, voluptății, sunt patroane ale prostituatelor sacre din temple, modele sacre pentru curtezane și pseudocurtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
născut oamenii. În mitologia indiană, lumea se naște tot din fecunditatea divină, fie dintr-o totalitate cosmică androgină, fie dintr-un cuplu primordial. Cuplul primordial dă naștere cuplurilor de zeități principale: Brahma Sarasvati, Vishnu Lakshmi, Shiva Parvati. În mitologia greacă, cosmogonia este antropomorfizată. Din haos au apărut Geea / Gaia / Pământul și Eros / Dorința. Geea a născut ființe egale sieși, Uranus / Cerul, Pontus / Marea. Din unirea lui Uranus cu Geea s-a născut Cronos / Timpul. Cronos și-a mutilat tatăl prin castrare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iveală forțele, declanșează posibilitățile, iar dacă aceste forțe și posibilități sunt întunecate, vina nu este a ciumei sau a teatrului, ci a vieții." Teatrul, pentru a-și regăsi violența constitutivă, trebuie să se scalde din nou în izvoarele miturilor, vechilor cosmogonii. Aceasta fusese deja dorința lui Mallarmé. El trebuie să le semene Misterelor Orfice sau Misterelor din Eleusis care puneau în scenă conflicte arhaice. Actorul trebuie să poată intra în transă, ca și dervișii în cursul dansurilor sacre. Artaud se explică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
În timpul marelui Hammurabi din Babilon (1792-1750 Î.Hr.). 5. LUMEA ȘI OMULTC "5. LUMEA ȘI OMUL" Lumea și omul sunt două teme importante nu doar prin ele Însele, ci și În relație cu Întregul sistem religios mesopotamian. 1. Crearea lumii (cosmogonia)tc "1. Crearea lumii (cosmogonia)" a) Atestarea Deținem 11 lucrări principale sumero-akkadiene care tratează originea lumii și iau În considerare cosmosul În Întregul său, dar și În părțile sale principale (aștri, țări, regiuni, cetăți, râuri etc.)1. Pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1792-1750 Î.Hr.). 5. LUMEA ȘI OMULTC "5. LUMEA ȘI OMUL" Lumea și omul sunt două teme importante nu doar prin ele Însele, ci și În relație cu Întregul sistem religios mesopotamian. 1. Crearea lumii (cosmogonia)tc "1. Crearea lumii (cosmogonia)" a) Atestarea Deținem 11 lucrări principale sumero-akkadiene care tratează originea lumii și iau În considerare cosmosul În Întregul său, dar și În părțile sale principale (aștri, țări, regiuni, cetăți, râuri etc.)1. Pentru a fi scurți, vom cita doar titlurile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
9) Prologul Cerții dintre două insecte ¿amanirru și ișqapiÌu, În akkadiană. 10) Mardukxe "Marduk", creatorul lumii (sau Cosmologia caldeeană), bilingvă. 11) En¿ma eliș, tab. V, 1-76, În akkadiană. Se mai cunosc și alte fragmente de texte care ating tema cosmogoniei, cum ar fi diferite imnuri și rugăciuni. Merită să amintim că, prin analogie cu ceea ce se spune În Biblie (Genza), la mesopotamieni lumea nu a fost creată „din nimic” (ex nihilo), ci din ceva confuz și inform (haos), care se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care le citează polemic pentru a le combate conținutul păgân. Filon din Biblos afirmă că a fructificat moștenirea unui preot fenician legendar, Sanchuniaton, care a trăit În epoca războiului troian. În materialele sale, În care sunt expuse credințele privitoare la cosmogonie, la originile culturii și la teogonie, se poate Întrezări un veritabil nucleu de mitologie feniciană, chiar dacă reelaborat de tradiție și transformat de mode culturale precum euhemenismul. În panteonul cetăților feniciene se individualizează câteva elemente structurale comune și caracteristice. În vârful
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
imaginea unei familii mari, unită de legături puternice de rudenie, asupra căreia domina figura lui Zeusxe "Zeus", „tatăl zeilor și al oamenilor”, fără ca el să fie un zeu creator. Nu erau creaționiste nici originea lumii și nici cea a zeilor. „Cosmogonia” și „teogonia” sunt efectiv niște nașteri care Încep prin partenogeneză. În realitate, cei care generează și fără nici o intervenție fecundatoare Erebul și Noapteaxe "Noaptea", Uranusul Înstelat, munții și Pontul, marea, sunt Haosul, vidul, și Gheeaxe "Gheea", pământul. Numai când Gheea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nașterea logosului" În legătură cu afirmarea cetăților și cu criza aristocrațiilor, civilizația greacă inaugurează un proces de revizuire și regândire a discursului mitic. În regiunea ioniană, la Milet, unii filozofi fizicieni, ca Tales, Anaximandru și Anaximene sunt inițiatorii acestei atitudini, reinterpretând tradiționala cosmogonie genealogică În cheie naturalistă. Cam În aceeași perioadă, către sfârșitul secolului al VI-lea Î.Hr., Xenofan din Colofon Începe o critică a excesivului antropomorfism al zeilor și afirmă unicitatea divinității, invizibilă și omniprezentă, negenerată și eternă, și, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numi generic mistică. Refuzul lor lovea universul mitologic și cosmologia lui, Înlocuite de principii abstracte, ca nèikos și philìa, la Empedocle, sau ca monadele pitagoreicilor. Sau se construia o mitologie alternativă, așa cum au făcut orficii, unde pentru prima dată o cosmogonie nouă era unită cu o antropogonie. Nu au fost cruțate nici codurile cultuale ale cetății, Împotriva cărora, de altfel, se exprimase și Heraclit, care condamnase sacrificiile sângeroase ca și cultul adus statuilor, atingând În polemică și modalitatea În care contemporanii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
una pentru sfârșitul lucrurilor sau a timpului, din moment ce repetarea actului ritual perpetuează Întoarcerea eternă și Își limitează obiectivele la interesele și aspirațiile actorilor și beneficiarilor săi individuali: ritualul este locul unei actualități reînnoite neîncetat, În cadrul căreia se realizează tranziția Între cosmogonie și escatologie (Kellens, 1991a, p. 51), conform unei teze ilustrate acum treizeci de ani de M. Molé (1963). În ceea ce privește escatologia individuală, consensul este aproape general: cu siguranță, G³th³ nu sunt sărace În referiri la soarta sufletului (urvan) după moarte. Două
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1982), Die Ameșa Spentas im Avesta, Wiesbaden. Narten, J. (1985), „Avestisch «frauuași-»”, În Indo-Iranian Journal, nr. 28, pp. 35-48. Narten, J. (1986), Der Yasna Haptanhăiti, Wiesbaden. Nöldeke, Th. (19202), Das iranische Nationalepos, Berlin, Leipzig. Nyberg, H.S. (1929; 1931), „Questions de cosmogonie et de cosmologie mazdéennes”, În Journal asiatique, nr. 214, pp. 129-310; 219, pp. 1-134, 193-244. Nyberg, H.S. (1933), „La légende de Keresăspa”, În Oriental Studies in Honour of CE. Pavry, Londra, pp. 336-352. Nyberg, H.S. (1938), Die Religionen des alten
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de unii suverani cu o sensibilitate aparte pentru diferitele forme de cunoaștere ale epocii, s-a străduit mereu să consolideze propria cultură științifică și filozofică, armonizând cu tradiția religioasă noile cunoștințe legate de cele mai variate domenii ale cunoașterii, de la cosmogonie la escatologie, astronomie, logică, fizică, istorie naturală, drept, medicină etc. S-a vorbit deja despre rolul important pe care tradiția Îl atribuie unor preoți zoroastrieni În opera de codificare a canonului scripturii, ca Tansarxe "Tansar" sub domnia lui Ardașir și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
limbi orientale, În persană, sanscrită și gujarati și, de ceva timp, chiar În limbi europene. Bundahișn (MacKenzie, 1989a) tratează, În treizeci de capitole, În două redactări (Marele Bundahișn sau Bundahișn-ul Iranian, versiune prescurtată provenită dintr-o tradiție manuscrisă diferită), despre cosmogonie, despre legendele umanității, Înfățișarea pământului, horoscopul lumii, topografia terestră, alternarea anotimpurilor, despre calendar, natura umană, soarta sufletului și istoria universală, Împărțită, ca istorie sacră, În douăsprezece milenii, ce corespund semnelor zodiacale: un ansamblu compozit de doctrine tradiționale amestecate cu elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din literatura pahlavi, din care se desprind Âz (În avestică, ³zixe "a>zi"), Pofta (cf. Zaehner, 1955, pp. 113 sqq.), care va deveni vestit În maniheism, și J¶hxe "Je>h" (În avestică, jahșxe "jahș"), Prostituata (cf. Widengren, 1967). 3. Cosmogonia și cosmologiatc "3. Cosmogonia și cosmologia" Cosmogonia și cosmologia zoroastriană se bazează, asemenea celor maniheiste (Puech, 1949, p. 74, nota 284; Widengren, 1961a, p. 58; cf. Nyberg, 1931, pp. 29 sqq.; Boyce, 1975a; pp. 229 sqq.), pe doctrina celor două
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care se desprind Âz (În avestică, ³zixe "a>zi"), Pofta (cf. Zaehner, 1955, pp. 113 sqq.), care va deveni vestit În maniheism, și J¶hxe "Je>h" (În avestică, jahșxe "jahș"), Prostituata (cf. Widengren, 1967). 3. Cosmogonia și cosmologiatc "3. Cosmogonia și cosmologia" Cosmogonia și cosmologia zoroastriană se bazează, asemenea celor maniheiste (Puech, 1949, p. 74, nota 284; Widengren, 1961a, p. 58; cf. Nyberg, 1931, pp. 29 sqq.; Boyce, 1975a; pp. 229 sqq.), pe doctrina celor două principii și a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Âz (În avestică, ³zixe "a>zi"), Pofta (cf. Zaehner, 1955, pp. 113 sqq.), care va deveni vestit În maniheism, și J¶hxe "Je>h" (În avestică, jahșxe "jahș"), Prostituata (cf. Widengren, 1967). 3. Cosmogonia și cosmologiatc "3. Cosmogonia și cosmologia" Cosmogonia și cosmologia zoroastriană se bazează, asemenea celor maniheiste (Puech, 1949, p. 74, nota 284; Widengren, 1961a, p. 58; cf. Nyberg, 1931, pp. 29 sqq.; Boyce, 1975a; pp. 229 sqq.), pe doctrina celor două principii și a celor trei timpuri. Creația
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]