546 matches
-
cassă etc. e). î din i, pretutindeni; și în Romîn, Romînia, romînesc, romînime. Academia face excepție pentru Romînia și derivatele deci România, românesc, românește. f). genitivul: primăverii casei, după pluralul nearticulat. Însă: viei, academiei, tăriei. g). Cauză, poezie însă censură, cosmopolitism; disidență, asistență. Vitesă, dezertor, filozofie precis preciziune; curios, curiozitate. Cesar (roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vede Eminescu, la ideea "absolutismului poporului, nu al domnitorului", dezvoltând problematica factorilor interni ai păstrării naționalității, anume prin cristalizarea, obligatorie, a limbii naționale. El opune precizează exegeta "patriotismul înțeles prin dragoste pentru popor și respect pentru tradițiile și cultura sa", cosmopolitismului, care nu este decât "o simulațiune și nimic alta". Având lămurite desigur, foarte schematic și mult prea pe scurt aceste probleme, domnia sa trece la subiectul propriu-zis al investigației, anume la problemele filosofiei culturii în scrierile social-politice ale lui Eminescu. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prin ochii unei alterități plasate înafara comunității respective. Cele două logici, a sineității și a alterității, se subîntind peste lista eroilor exemplari ai comunității, consacrând tensiunea dintre două paradigme implicate, una a așa-numitului "autohtonism", iar cealaltă a așa-numitului "cosmopolitism""), mentalul românesc ("o axă structurantă a mentalului românesc, formată din Eminescu și I. L. Caragiale, primul fiind elocvent pentru regimul nocturn al imaginarului românesc, iar celălalt pentru regimul diurn, lucid și ironic al imaginarului nostru"), actul lecturii / actul creației, autorul cititorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la tragedia "Moartea lui Wallenstein" cetită în traducere română de d. T. Maiorescu. 7. "Moartea lui Wallenstein", continuarea cetirei. 8. "Moartea lui Wallenstein", terminare. 9. Înrâurirea Revoluțiunei Franceze asupra ideilor moderne (I) de d. V. Pogor. 10. Individualitatea poporului și cosmopolitismul de d. T. Maiorescu. 11. Înrâurirea Revoluțiunei Franceze asupra ideilor moderne (II) de d. V. Pogor. 12. Socialismul și comunismul în Franța de d. T. Maiorescu. 13. Trei cesari: Cesar, Carol cel Mare, Napoleon I de d. P. Carp. 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o sută, două, de ani, pentru a deveni brad de Crăciun este ucisă În fașă generația următoare. Se pare că românul a fost ecolog “avant la lettre”. Pentru el, bradul e sfânt, chiar dacă prea puțini mai știu asta de atât cosmopolitism, adică de atâta entropizare, căci ăsta e cosmopolitismul, obiceiuri colectate de pe aiurea și amalgamate Într’un mod de viață străin, În care nu ne mai recunoaștem dintre ceilalți. Poate ar trebui să ne gândim și la prietenul nostru bradul, deși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
brad de Crăciun este ucisă În fașă generația următoare. Se pare că românul a fost ecolog “avant la lettre”. Pentru el, bradul e sfânt, chiar dacă prea puțini mai știu asta de atât cosmopolitism, adică de atâta entropizare, căci ăsta e cosmopolitismul, obiceiuri colectate de pe aiurea și amalgamate Într’un mod de viață străin, În care nu ne mai recunoaștem dintre ceilalți. Poate ar trebui să ne gândim și la prietenul nostru bradul, deși nu ne prea gândim nici la alții, lunecând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au mai dormit și alți poeți. E camera fiului ei, Jakob, plecat să studieze electronica în alt oraș. E frumos, plin de inspirație, dimineața luăm micul dejun în grădina plină de pruni. Arhitectura orașului ține de același ton oniric, un cosmopolitism nordic dominat de biserică, cu rădăcini puternice în pământ, dar și cu o parte de vis aruncată spre nori. La seara de poezie și muzică executată de faimoși violoniști ruși au venit 150 de persoane, în sala numită „Magazin”, unde
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
invadate de „macaronari” în căutare de amoruri și de neveste. Parcurile își lăsau înserarea peste chitariști pletoși, picioare tinere dezgolite de minijup. Phoenixul găsea forme de racordare autohtonă la ritmuri euro-americane. O „Internațională” comunitară care nu mai era acuzată de cosmopolitism. Cenzura n-am simțit-o decât la TVR, care, deși era suportabilă, nu prea dădea știri pozitive despre hippies și la tipografie când ne scoteau câteva texte din revista liceului pe motiv că sunt prea pesimiste. Cinematograful „Siderurgistul” ținea săli
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
banda mototolită de Maiak pe care se află imprimat, aproape fază cu fază, memorabilul meci de la Mondialul din ’86. Atunci nu comenta Grădinescu, ci duetul celor doi bulgari, Nikolai Kolev și Nikola Ekserov. Asta fiindcă Nicolae al nostru nu înghițea cosmopolitismul Cupei Mondiale. „Dobrîr vecer ot Guadalajara!“ Și comentariul bulgarilor curgea liniar, cu fraze și formulări pe care ani la rînd le-am știut pe de rost. Franța-Brazilia de la Frankfurt nu poate fi decît urmarea peste timp a acelui meci din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
îndrepta omenirea diversă (ajungem la visata pe atunci ligă a națiunilor) spre ținta misterioasă hotărâtă de ea. Nu este dar salvare în izolare ci numai în națiune și, pe o treaptă mai sus, într-o cooperare a popoarelor. Naționalismul și cosmopolitismul sunt două aspecte de obicei combinate la 1848 și acordate cu democrația pe motivul că tiranii împiedică libera dezvoltare a noroadelor divine. Și Bălcescu vorbește împreună cu alții de progres, de "marșul general al omenirii". Omenirea merge "gradat către perfecția sa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hotărâtă, ceea ce, neputând fi arătat în treacăt, necesită un studiu special. 1 Vezi ce spune însuși Kogălniceanu, în A. D. Xenopol: M. Kogălni-ceanu, p. 9. 2 Cultura aceasta, spiritul critic, caracterul rece, lipsa de sentimentalism sunt cauzele așa-numitului "filogermanism" și "cosmopolitism" ale dlui Maiorescu, care n-au existat. 3 Sunt sigur că dl Maiorescu, dacă ar fi trăit în Italia pe vremea lui Garibaldi, nu l-ar fi urmat, poate ar fi zâmbit în forul său interior de "ridicolul" delirului popular
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
puțin anti-semite; dar împotriva altor străini nu se ridică decât reprezentanții claselor de jos, distruse de formele noi aduse din străinătate. Xenofobia lui Eminescu este încă o însușire care-l deosebește de junimiști, care au fost uneori învinuiți chiar de cosmopolitism, pe nedrept, bineînțeles. Idealul (și uneori și programul) politic și social al lui Eminescu este reîntoarcerea la trecut. El nu poate concepe o altă stare decât cea trecută, în care categoriile sociale, în numele cărora vorbește, să fie mai fericite, ori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la același nivel plasându-se și autorii unor modele și teorii normative precum cele al societății mondiale (J. Burton) sau a cosmopolitismului (D. Held). În ceea ce privește constructivismul, ca una dintre cele mai recente producții teoretice majore ale Relațiilor Internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
emfază așa-numita Noua Direcție 47 inaugurată - risum teneatis 48 - de domnii Bodnărescu, Eminescu, Iacob Negruzzi și tutti quanti. bucureștiul în 1871 87 45. Acuzațiile nedrepte pe care Hasdeu le aducea în anii 1870 Junimii se refereau la așa-zisul cosmopolitism al societății ieșene și la insuficienta prețuire de către aceasta a istoriei și culturii naționale, acuzații izvorâte și din resentimentele pe care el le nutrea lui Titu Maiorescu, cu care intrase în conflict în anii tinereții sale ieșene. Explicațiile și aprecierile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iorga. În perioada dintre 24 ianuarie 1915 și 15 iulie 1917, fuzionează cu revista „Ramuri” și se editează la Craiova și Iași cu același titlu, „Drum drept”. Continuă orientarea tradiționalistă, paseistă și autohtonistă a sămănătorismului, manifestându-și ostilitatea atât față de cosmopolitism și raționalism, cât și față de procesele de industrializare, urbanizare și de preluare a modelelor instituționale și culturale din Occident. Revista își propune să promoveze cultura și literatura națională de tip rural, ca unică sinteză adevărată între permanență și valoare. În
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
al colaboratorilor „Revistei contimporane”, va răspunde cu o lungă pledoarie, în care încearcă zadarnic să-i reabiliteze pe cei vizați în studiul maiorescian. Răspunsul cuprinde o violentă contestare a poeziei lui Eminescu, ca și a întregii mișcări junimiste, acuzată de cosmopolitism și „admirațiune mutuală”. În „Revista contimporană” a publicat și un studiu (O cronică inedită) despre cronica versificată a lui Zilot Românul. SCRIERI: O noapte pe ruinele Târgoviștei sau Umbra lui Mihai Viteazul, București, 1857; „Convorbiri literare” și „Revista contimporană”, [București
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
discernabil. După o etapă În care studiul literaturii făcea parte din cunoașterea de sine națională (la Întrebarea: cine sunt eu? răspunsul era: român) urmează o perioadă În care dimensiunea națională a literaturii se estompează, fără să dispară; este vorba despre cosmopolitismul avangardelor, un moment În care literatura europeană, la fel ca și politica europeană se „continentalizează” Într-o efervescență greu de Întîlnit din Renaștere Încoace. Studiul literaturii devine curînd o psihanaliză, pe de o parte și o reflecție asupra limbajului, pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Romeo Dăscălescu, care s-a desolidarizat de conținutul scrisorii), plus Deliu Petroiu, Al. Cucu, Ilie Balea, Radu Enescu, Ovidiu Cotruș, Viorica Guy Marica, Ion D. Sârbu, Ioanichie Olteanu, Dominic Stanca, Eta Boeriu, Nicolae Balotă, Fana Kernbach; ca pentru a dovedi „cosmopolitismul” grupării, li se alătură Umberto Cianciolo (directorul Institutului Italian), profesorul de franceză Henri Jacquier (în a cărui casă se vor ține ședințele de cenaclu) și poetul și dramaturgul Wolf von Aichelburg. Deși nu fusese de acord cu scrisoarea adresată lui
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
lumi în lentă, voluptuoasă decadență. Asupra fenomenului artistic (plastic, literar, muzical), C. emite și considerații subtile, comentatorul avizat coexistând alături de cronicarul frivol și plezirist. Paradoxal, sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când ca un inamic al cosmopolitismului, solicitând acelor cititori la care avea audiență un atașament mai mare față de cultura românească. Fără straiele și masca lui Edgar Bostandaki, C. e un cronicar nu rareori interesant. SCRIERI: La Vie à Bucarest, București, [1883]. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, Claymoor
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
bat clopotele în turnul Spaschi), Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești, fragment din romanul Lisaveta), Emil Isac, Ion Brad ș.a. Și în sectorul publicistic, foarte bogat, câteva nume și titluri sunt ilustrative: Miron Radu Paraschivescu, Despre umanismul sovietic, Cornel Regman, Naționalism și cosmopolitism în cultura română, Pavel Apostol, Lenin și problemele literaturii ruse, Dumitru C. Micu, Poezia lui 1 Mai, Aurel Martin, Poezia lui 23 August. Despre unele lipsuri ale criticii noastre se intitulează, conformist, însemnările lui George Munteanu. La fel arată tonalitatea
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
Negri și Michael Hardt - "multitudinea crește odată cu imperiul"34. Ea e creată în același timp de devalorizarea politică a națiunii și de posibilitățile multiple de circulație virtuală sau reală pe care le creează economia și guvernanța globalizată: turism, fluxuri migraționiste, cosmopolitism, rețele de socializare. În toate aceste circumstanțe, ceea ce se mobilizează e o simplă aglomerare de indivizi diferiți care se întâlnesc, formează comunități provizorii - cum sunt grupurile pe Yahoo sau Facebook - însă fără să mai transfere spre aceste comunități prerogativele de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este vorba de a cita un cuvânt sau o frază în limbă străină, cu vreun efect de exotism ci de a insista pe o distanță pe care această practică specială - de a nu fi înțeles de către ceilalți - o efectuează. 618 Cosmopolitismul induce o pierdere de repere, un haos, un ansamblu confuz dezordonat. Vedem bine acest lucru în Dispărutul, de la sosirea la New York și în această Americă unde mișună slavi, germani, italieni, etc. Împotriva acestei de-teritorializări se îndârjește educația unchiului Jakob
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Fracțiunea liberă și independentă și anatomia „bărnuțianismului“ fondator sunt cărămizile pe care se ridică un discurs profetic, în răspăr cu un curent antisemit ce își avea, chiar și în cadrul Junimii, voci ilustre, de la Mihai Eminescu la Vasile Conta. Acuzele de cosmopolitism vor fi dublate, în cazurile lui Maiorescu și Carp, de eternul stigmat al filosemitismului. Ceea ce oponenții nu le pot ierta este această plasare a criticismului sub semnul ideii de umanitate și toleranță. În locul unei religii naționaliste ce preferă să organizeze
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
autorul sau inspiratorul articolului din sinteză. Astfel, T. Maiorescu „a urât socialismul și a susținut necesitatea reprimării răscoalelor țărănești din 1907 [...]. Bolliac a demascat semnificația reacționară a doctrinei estetice maioresciene chiar de la apariția revistei Convorbiri literare [...], însuși Xenopol va înfiera cosmopolitismul ideologic al lui Maiorescu”. Tratatul de filosofie apărut în același an (Istoria gândirii sociale și filosofice în România, Academia R.P.R., București, 1964) nu se ridică nici măcar la nivelul celui de istorie, aici C.I. Gulian neacceptând intruziuni în domeniul său de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - "revoluție glorioasa", monarhie parlamentară, drept parlamentar - libertatea exercitării publice a cultului 7.2. Conținuturi: - De la "Petiția dreptului" la "Declarația drepturilor" 8. Epoca luminilor 8.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - reformism, filantropie, cosmopolitism, francmasonerie - drept natural, libertatea conștiinței 8.2. Conținuturi: - Critică societății; noi principii și valori în societate - Absolutismul luminat 9. Diplomația europeană: de la rațiunea de stat la echilibru 9.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - rațiune de stat, echilibru european
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]