10,085 matches
-
Dan Croitoru În Amintiri deghizate, Ov. S. Crohmălniceanu surprinde câteva din liniile de forță ale prozei optzeciste: "observația concretă, vie, asupra lumii din jur", "interes maxim acordat vieții cotidiene, omului comun, atenție la culoarea langajului străzii, unghi comic, caragialesc, de contemplare a umanității, spirit ludic", "surprinderea argourilor epocii, al decupajului momentelor realiste din realitate", "ochiul sarcastic, nemilos, avid de scene grotești". Am recitit paginile lui Crohmălniceanu având sub ochi
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
însă, alta. Cum gestionarii ideilor pro-europene s-au dovedit a fi niște farsori, populația dezorientată a reînceput să-și îndrepte privirile, tot mai plină de speranță, spre vechile și noile producte ceaușeștiene. Explicația e simplă: bâlbâielilor, ezitărilor, minciunilor puerile deversate cotidian de guvernanți, vechii trepăduși ai lui Pingelică le opun un discurs bombastic, spumos și deloc rău articulat. Ce să aleagă semi-analfabetul din Potârlagele, când oferta se reduce la privirile alunecoase, de om tocmai prins cu mâța-n sac, ale lui
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
obiectuală: "Și dacă simplul fapt că scriu aceste rînduri aduce o schimbare insesizabilă în mintea mea ("gîndirea se naște pe limbă", a spus Tristan Tzara), înseamnă că articulațiile limbii spirituale depind într-un grad mult mai mare de hazardul semanticii cotidiene; un pahar spălat la chiuvetă prin care zărești brusc curcubeul ori soneria telefonului emițînd o clipă un alt sunet decît de obicei, modulînd un scurt fragment dintr-un marș cunoscut". Monologului i se substituie un dialog al formelor ce par
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
evocări li se adaugă lapidarele studii critice semnate de Alexandru Condeescu și Mircea Martin. Alexandru Condeescu caracterizează inspirat natura caietului-manuscris: "Din munca neostenită și înfrigurată a acestui "om-al-lenei", cum se definește cu încântare undeva, a rezultat un soi de jurnal cotidian, nocturn și liturgic, menit să-i aducă prin scrierea lui acea liniște a uitării dată sieși de contemplarea la nesfârșit a imaginilor propriei morți (apocalips, sfârșit) ca o vindecare temporară prin "ordinea cosmică a artei" de spaimele realității haotice ce
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
același timp, mult mai înalt sălășluiește în ele: teama de a pierde clipa (și de aici de multe ori notația eliptică) dublată, pentru realizarea instinctivă a unei atitudini simetrice, de aspirația suspendării din timp. Peisajele naturale și chipurile umane, momentele cotidiene și festive, viața și moartea, au intrat în desenele Eugeniei Iftodi într-un mod spontan și definitiv așa cum lumea vegetală intră în iarnă purificată și eliberată de orice element efemer. Amestec de reverie și de observație etnografică, de joc gratuit
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
comunist e foarte scurt. Această experiență îl scoate însă în afara timpului și spațiului: Grig și Don Juan (bandajat în urma unui curios accident) sînt fațete ale aceluiași psiholog pentru care femeia este o cunoștință fascinantă și întîmplătoare în același timp. Repaosurile cotidiene ale eului narator nu fac decît să accentueze starea de angoasă pe care scriitorul o trăiește chiar atunci cînd încearcă să se familiarizeze cu mediul social și politic din care face parte. Aparent trecută sub tăcere, politica este o preocupare
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
inventate de mintea lor. Fiecare stă în fața unui ecran." Onest, pentru a nu își înscrie în palmares o victorie nemeritată, diavolului nu îi mai rămîne decît un singur lucru: să ispitească binele din oameni, să îi determine să denunțe ipocrizia cotidiană, să renunțe la ideile prefabricate, să descopere autenticul și dragostea acolo unde pare cel mai puțin probabil ca ele să existe. Reversul otrăvit al acestei intenții lăudabile este singurătatea pe care o riscă cel care acceptă această provocare: David încearcă
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
cu picioarele în lume, iar cel de-al doilea a sesizat cu o mare acuitate că gestul exemplar nu trebuie căutat doar într-un trecut vag sau prin debaralele profeților disperați, ci mult mai aproape, chiar la nivelul privirii noastre cotidiene. Artistul și Muzeul au trecut acum împreună acest dificil examen. Care nu este nici pe departe doar unul local, ci unul care privește în întregime fenomenul și comportamentul artistic din România. Dacă se poate o dată, atunci se poate mereu, iar
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
Anca Volceanov, George Voc Evident, multe din formele citate sînt creații ad-hoc, efemere, dar tendința de a folosi în limbajul familiar metafore de origine informatică există și e chiar foarte normală: orice domeniu la modă și puternic implicat în viața cotidiană își oferă colocvialității glumețe cuvintele și expresiile.
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
și sfânt, or fi așteptând să crape și să pună mâna pe moaște". Odată cu mântuirea vieții prin artă - căci, după cum învață Aristotel de la pictor, personaj cheie în biografia sa, arta "te învață să ajungi în rai" - taina grijaniei devine realitate cotidiană: după plecarea din casă, în urma lui Aristotel rămân pe masă pâine și vin, însemne vizibile ale prezenței divinului. În mediul acvatic al memoriei ("A plâns și azi: îi vine să plângă permanent, se abține cât poate, îl inundă apa memoriei
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
lăudate de critici și de cititori, atât în România cât și în Canada? Viața mea nu este decât foarte puțin influențată de laudele criticilor la adresa cărților mele. Trăiesc în același loc și în același grup de prieteni, iar viața mea cotidiană se desfășoară după același ritual. Când eram tânără, îmi imaginam viața unui scriitor plină de strălucire, iar pentru asta sunt de blamat filmele americane. După patruzeci de ani, știu sigur că uneori a fi scriitor nu e decât un hobby
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
determinarea cea mai generală, după care ființa este o determinare funcțională. Cum se comportă ființa, nu ce este ființa". Pentru profesor, infinitul, stăruie el, nu este o cantitate ci o posibilitate nu din domeniul realității; finitului, prezent în existența umană cotidiană i s-ar putea opune, de pildă, nefinitul, care este precursor infinitului. Ca și observația că totul, în cercetarea metafizică, este antropologic, întrucît totul pornește de la necesitatea echilibrului omului în univers. Apoi s-a distanțat de filosofia solipsistă: "Adică, eu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
vreodată" (Poesia mirabilis - variantă). Proza (relatarea obiectivă) pe care și-o asumă versurile de o asemenea factură, pentru a-și exprima aderența la fața ingenuă a lumii, nu le împiedică a denunța înfățișarea prozaică, id est denaturată, a lîncedei vieți cotidiene, văduvite de orice orizont. Ridicîndu-se împotriva accepției meschine, birocratice ori strict cazaniere a existenței, poetul nu ezită a-și presupune o postură salutară: "Du-te și tu acasă, te-așteaptă ai tăi, în insula de var/ și de cîrpe, lasă
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
însă în interpretarea sa personală) și nici pe cel uman, dar creează o atmosferă, pune asupra faptelor o lumină pasională, care trăiește prin ea Principii, Victor Babiuc și derogări După Convenția Națională a Partidului Democrat, mai mulți editorialiști din presa cotidiană au încercat să descopere hibele ascunse de absența cutremurului pe care majoritatea ziarelor l-au dat ca sigur în partidul lui Petre Roman după demisia lui Victor Babiuc. CURIERUL NAȚIONAL titrează în pagina a treia a ediției sale de luni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
Edgar Reichmann, specialist al ziarului în chestiuni românești, mai ales culturale, a generat o oarecare vâlvă în presa de la noi, mai multe delimitări și replici dintre care cel puțin una, aceea a d-lui Gabriel Liiceanu, a fost trimisă și cotidianului francez de mare răspândire și autoritate. Nu știu dacă acesta, potrivit uzanțelor, a și publicat-o. Eu am citit-o în revista 22 care, pentru edificarea cititorilor români, a găsit de cuviință să reproducă și recenzia stârnitoare de valuri a
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
entropic al postmodernismului. Totuși "în pofida ipostazelor sale parodice și a preferinței pentru ironie, postmodernismul nu exclude o autentică nostalgie, vizibilă deopotrivă în atitudinea sa față de tradiție - pe care o asimilează critic, fără a o respinge însă -, dar și față de existența cotidiană." (111) Eseurile lui Carmen Mușat, în special cele teoretice din prima parte a cărții, asimilează în discursul critic metodele și tehnicile literaturii postmoderne pe care tocmai le discută. Principiul dialogic se manifestă în construcția polifonică a textelor, în care sunt
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
continuarea celor din Viața, viața (1987) și a ciclului de Inedite cuprinse în volumul Locul și ceasul, un florilegiu al cărților lui Ion Horea, sub egida colecției BPT (1994). Eliptice, incisive, prozodic impecabile, versurile dau la iveală un disperat exercițiu cotidian de introspecție și consolare față cu ieșirea din cursă a propriei vitalități, față cu semnele senectuții și ale crepusculului inexorabil. O suită de exorcisme muzicale în contra suferinței și tăcerii așternute în chip de "temniță" scrie Ion Horea în spiritul și
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
să treci prin apă/ și picioarele să ți se topească/ să intri în umbră/ descoperind alte umbre/ și ca în-tr-un roi de albine sălbatice/ să te lași atacat" (e caldă răcoarea și proaspătă răscrucea). Ies la suprafață obiectele minore, gesturile cotidiene, micile tabieturi. Textura trăirii curente e pusă sub lupă, detaliile obținînd semnificații nebănuite. Pătrundem în aventura microcosmului: "cu unghia aspră/ ca limba pisicii/ zgîrie scrinul/ secretele cad pe covor/ capricii și pofte/ răsuflă oftează/ și-apare de-odată-ntre buze/ scîncentul ca
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
Să fie doar vîntul cel care ne-a/ înfrigurat?" (ibidem). În asemenea chip ar fi vorbit și genialoidul Dimitrie Stelaru. Conștiința mizeriei se coroborează cu impietatea, ceea ce e un fel de transcendență inversă. Fiind puse la îndoială miracolele cristice, viața cotidiană se descoperă și mai deplorabilă, mai lipsită de zare în jegul și promiscuitatea sa: Treci tu prin jegul căzilor de baie,/ printre bălăriile cartierelor, prin internate,/ printre comedianții din piață, găzari și/ traficanți de borhoturi, printre ciocli,/ veterinari și plasatori
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
școlare, unde se întîlnește curent în formularea problemelor și a exercițiilor, acest uz al simbolului n a devenit cunoscut de toată lumea. De la contextele tipice, folosirea lui n, care are de altfel avantajul evident al scurtimii, a fost extinsă în limbajul cotidian. Cel mai adesea n apare ca substitut nedeterminat al unui numeral cardinal: "un comis-voiajor trebuie să viziteze n orașe". (Exemplul citat și cele care, în continuare, nu sînt urmate de indicarea sursei, provin dintr-o căutare pe Internet: operație comodă
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
cu stilul conversațional al momentului - și elemente populare de sursă predominant literară, care pot crea o impresie de oralitate dar se folosesc de fapt mai mult în scris; acestea din urmă contribuie la a marca specificul stilului publicistic în contrast cu discursul cotidian. Mi se pare de pildă interesant că anumite cuvinte considerate populare sau regionale, deci de uz limitat, revin destul de des în textele jurnalistice, ca alegere conștientă, "estetică", impunînd o modă care nu reflectă neapărat uzul oralității colocviale. Un asemenea cuvînt
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se pornește de la însemnări de interviu, cum se publicau, în anii treizeci, în presa cotidiană și literară. De pildă, convorbirea cu Camil Petrescu e, evident, o rememorare a felului de a fi al marelui scriitor, încît stîrnesc zîmbete unele "răspunsuri" prezentate ca fiind ale prozatorului. Dar portretul scriitorului poate fi, desigur, reținut pentru că îl știm
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
interesează în primul rând că este citită și apreciată de tânăra generație. De la apariție, 22 este clar angajată politic, într-o formă partizană, car O prostie sau o speranță? Marele divorț din PNȚCD i-a preocupat pe comentatorii din presa cotidiană timp de mai multe zile, ca și cum plecarea echipei conduse de Radu Vasile ar fi însemnat o prăbușire a partidului condus de Ion Diaconescu. Au fost numărați membrii din filiale care s-au alăturat lui Radu Vasile, au fost contabilizate toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
țări în Europa... Și totuși/ țara mea/ asemeni țării tale/ asemeni țării lui se află/ peste nouă mări și nouă pustiuri de tristețe..." (Harta Europei). Amintirea sinistrei "revoluții din octombrie" apare înecată într-o mixtură de falsă mitologie și aspru cotidian: "De oboseală sau de praful drumului înghițind în sec/ la lăsatul secolului (XX firește)/ vine Hermes înțolit în uniformă albastră de poștaș/ spunînd că ne aduce un mesaj important despre o retro-revoluție. "Nu, nu! i-am zis protestînd/ numai nu
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
dar atîtea altele, îndefinitiv) care, în mod direct, putea sluji unor vederi politice sau ideologice. E sigur că redactorii de la Porunca vremii reproduceau, lîngă titlul revistei, două versuri din Doină ("Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii"), nu pentru reîmprospătarea cotidiană a bucuriei lor estetice, dar pentru că se simțeau întăriți în convingerile lor xenofobe. Eminescu nu era pentru ei scop, ci mijloc, așa cum va redeveni pentru Ceaușescu, într-un faimos discurs, care tocmai distihul cu pricina îl cita. în al doilea
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]