1,458 matches
-
o frecvență mai mare în partea estică a depresiunii de contact. Ceața, în regim diurn, are o densitate mai mare noaptea, iar în timpul anului prezintă o frecvență mare în sezonul rece, și mult mai redusă în sezonul cald. Astfel, la Cotnari, în intervalul aprilie septembrie ceața se produce mai rar. În lunile sezonului rece, ceața are frecvență maximă în noiembrie. La Cotnari s-a înregistrat ceață 17 zile în noiembrie 1958 și 1959, 16 zile în decembrie 1959 și 14 zile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
iar în timpul anului prezintă o frecvență mare în sezonul rece, și mult mai redusă în sezonul cald. Astfel, la Cotnari, în intervalul aprilie septembrie ceața se produce mai rar. În lunile sezonului rece, ceața are frecvență maximă în noiembrie. La Cotnari s-a înregistrat ceață 17 zile în noiembrie 1958 și 1959, 16 zile în decembrie 1959 și 14 zile în ianuarie și în martie 1965 . Anual numărul zilelor cu ceață are valori de 59 zile în 1968, 58 zile în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ceață 17 zile în noiembrie 1958 și 1959, 16 zile în decembrie 1959 și 14 zile în ianuarie și în martie 1965 . Anual numărul zilelor cu ceață are valori de 59 zile în 1968, 58 zile în 1965 (Stația meteorologică Cotnari, 1998).Bruma, fenomen specific sezonului de toamnă și primăvară, se remarcă prin efectele negative exercitate asupra vegetației. Bruma de toamnă se produce mai timpuriu în această zonă, de obicei în ultima decadă a lunii septembrie sau în prima decadă a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zonă, de obicei în ultima decadă a lunii septembrie sau în prima decadă a lunii octombrie. Bruma de primăvară se poate prelungi până spre sfârșitul lunii aprilie. În medie, numărul zilelor cu brumă, în timp de un an, atinge la Cotnari 6 zile (1966). În concluzie, teritoriul situat pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de Cotnari, are o climă temperat continentală, cu nuanțe proprii, determinate de așezarea acestei unități în partea de nord-est a țării. V. APELE Resursele de apă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bruma de primăvară se poate prelungi până spre sfârșitul lunii aprilie. În medie, numărul zilelor cu brumă, în timp de un an, atinge la Cotnari 6 zile (1966). În concluzie, teritoriul situat pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de Cotnari, are o climă temperat continentală, cu nuanțe proprii, determinate de așezarea acestei unități în partea de nord-est a țării. V. APELE Resursele de apă sunt reprezentate prin apele subterane (freatice și de adâncime) și de suprafață (râurile, pâraiele și lacurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de suprafață (râurile, pâraiele și lacurile). Ele constituie o componentă esențială a peisajului geografic, cu implicații deosebite în activitatea economică sau a schimbării peisajului natural (M. Pantazică, 1974). 1. APELE SUBTERANE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, caracteristicile litologice, reprezentate prin depozite cuaternare și terțiare dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice, siluriene și chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi, dar care datorită condițiilor climatice și de strat, au în general, debite
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de rețeaua hidrografică. Alimentarea lor se face de sus în jos, numărul lor este determinat de suprafața intercalațiilor impermeabile ale depozitelor. În funcție de condițiile naturale generale, dar mai ales de cele morfo-litologice, apele subterane freatice din bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari se pot grupa în următoarele unități hidrogeologice: 1.2.1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
16‰. Bahluiul păstrează aceste caractere până la intrarea în Câmpia Moldovei, în dreptul orașului Hârlău, pe o lungime de aproximativ 25 km, drenând un bazin hidrografic de 139 km2, din care 81% este împădurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul Bahluiului este inundat lateral, prin scurgeri de versant și de apele transportate de afluenți. Astfel, în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai mică mărime, deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul râului. Astfel, în zona de obârșie, principalii afluenți sunt: Valea Mocanului, Valea Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău până la Cotnari, Bahluiul primește afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Primele măsurători asupra regimului hidrologic al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și la 9.X.1946
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Caracteristicile rețelei hidrografice Primele măsurători asupra regimului hidrologic al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și la 9.X.1946, pentru postul hidrologic Bădeni-Hârlău. Scurgerea lichidă în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari exprimă cel mai bine caracteristicile climatice și hidrologice. Astfel, alimentarea se face prin surse de suprafață, reprezentate de apa precipitațiilor, care contribuie într-un procent decisiv la formarea scurgerii și prin surse subterane. În cazul alimentării de suprafață, precipitațiile sub
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
medie a indicelui alimentării din zăpezi este de 35% la Hârlău (indicele a oscilat între 45% în anii bogați în precipitații și 21% în anii secetoși), valoare specifică ramei înalte a dealurilor din bazinul superior al râului Bahlui (Stația meteorologică Cotnari, 1998; Punctul hidrologic Hârlău, 1997). În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip pluvio-nival (în anii 1940, 1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip pluvio-nival (în anii 1940, 1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii 1984, 1991, 1996, Stația meteorologică Cotnari). Sursele subterane reprezintă pentru râul Bahlui și afluenții săi a doua posibilitate de alimentare cu ape subterane descendente, mai profunde, care nu se epuizează în perioadele secetoase. Aceste ape sunt importante nu prin volumul de ape cu care contribuie (sun
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
căderii unor cantități mari de precipitații, care produc o umezire accentuată a solului. În plus, regiunea fiind acoperită într-o mare măsură cu vegetație arborescentă, frecvența zilelor cu vânt este mai mare, calmul are o frecvență de 13% (Stația meteorologică Cotnari 1998). Debitul mediu anual al râului Bahlui înregistrat la punctul hidrologic Hârlău este de 0,358 m3/s. Datorită condițiilor fizico-geografice în care se dezvoltă bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, debitele medii lunare variază de la 0,861 m3
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
calmul are o frecvență de 13% (Stația meteorologică Cotnari 1998). Debitul mediu anual al râului Bahlui înregistrat la punctul hidrologic Hârlău este de 0,358 m3/s. Datorită condițiilor fizico-geografice în care se dezvoltă bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, debitele medii lunare variază de la 0,861 m3/s în luna aprilie, la 0,360 m3/s în luna septembrie (Punctul hidrologic Hârlău, 1998). În sectorul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari în unii ani, sunt condiții favorabile de apariție a situației
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1998). Apele mari sunt determinate de alimentarea din surse superficiale un timp mai îndelungat. Acestea se produc, de obicei, la sfârșitul iernii - începutul primăverii, datorită topirii zăpezii, frecvent însoțită de ploi. În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari această perioadă începe în luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici și sud-estici ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119 m3/s în condițiile unor ploi abundente într un timp scurt. Astfel, precipitații
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119 m3/s în condițiile unor ploi abundente într un timp scurt. Astfel, precipitații maxime în 24 ore, au atins la Cotnari și în zona apropiată 112 mm/m2 . Acumularea de la Pârcovaci Pentru a limita efectul negativ al inundațiilor, cât și pentru a se păstra o cantitate de apă mai mare din apele scurgerii maxime pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în amonte de baraj s-au construit 25 de baraje de protecție din beton pe cursul Bahluiului (15), pe pârâul Humosul (6) și pe pârâul Tisa (4). Regimul termic al apei râului Bahlui și a afluenților acestuia în amonte de Cotnari reflectă influența factorilor climatici, morfologici și biologici, în ansamblul lor. Temperatura medie anuală a apei oscilează între 8° și 9°C, fiind foarte apropiată de temperatura medie anuală a aerului. Având în vedere însă, că râul Bahlui parcurge o distanță
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
maximă absolută a râului Bahlui la punctul hidrologic Hârlău a fost de 35,2°C la 25 iulie 1963, iar temperatura minimă absolută a fost de 0°C în 1966. Regimul de îngheț. Din analiza observațiilor efectuate la Stația meteorologică Cotnari (temperatura medie anuală este de 8°C) și la punctul hidrologic Hârlău, s-a ajuns la concluzia că data medie de apariție a primelor formațiuni de gheață este în jur de 20 noiembrie, iar dispariția fenomenelor de iarnă se produce
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
primelor formațiuni de gheață este în jur de 20 noiembrie, iar dispariția fenomenelor de iarnă se produce în jurul datei de 20 martie (cu variații de la un an la altul). Dintre formațiunile de gheață caracteristice pentru bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari, cea mai importantă, prin frecvența mare a numărului de zile în care se produc în timpul iernii, o are podul de gheață. Această formațiune de gheață are o medie anuală de circa 70 de zile pe râul Bahlui la Hârlău. Grosimea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Hârlău. Grosimea gheții variază în raport cu suma temperaturilor negative. În acest sens, menționăm înghețarea completă a apei râului Bahlui, la Hârlău timp de 21 zile în ianuarie și 12 zile în februarie 1954, 17 zile în februarie 1985, când temperatura la Cotnari și Hârlău a fost în medie de -10,3°C în ianuarie și 11,7°C în februarie (Stația meteorologică Cotnari). Scurgerea solidă. Din volumul total al scurgerii solide, 95% revine aluviunilor în suspensie. La râul Bahlui, cantitatea mare de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 21 zile în ianuarie și 12 zile în februarie 1954, 17 zile în februarie 1985, când temperatura la Cotnari și Hârlău a fost în medie de -10,3°C în ianuarie și 11,7°C în februarie (Stația meteorologică Cotnari). Scurgerea solidă. Din volumul total al scurgerii solide, 95% revine aluviunilor în suspensie. La râul Bahlui, cantitatea mare de suspensii face ca apa să fie în general tulbure. Turbiditatea medie multianuală a Bahluiului la punctul hidrologic Hârlău este de 826
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cele mai coborâte mineralizări s-au înregistrat în primăvara anului 1961 și în primăvara anului 1976, valoarea acesteia fiind de 419 mg/l (V. Băcăuanu, 1980; M. Pantazică, 1974). Duritatea apelor din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari este exprimată prin conținutul sărurilor de calciu și magneziu (grade de duritate °dH). Astfel, la Hârlău duritatea totală a apelor râului Bahlui este 17,2°dH. Se constată că valorile cele mai scăzute apar în dealurile înalte din vest, nord
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]