570 matches
-
atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
între localități este greu de sesizat. Hotarul și totodată zidurile de apărare îl constituiau dealurile Craiovei (Bucovățului și Vulcăneștilor). Aici se adunau oștile Craiovei, iar primii care trebuiau sa pună mîna pe arme erau țăranii din jurul Craiovei care erau considerați craioveni. Situația este perfect ilustrată de Vlad Înecatul care îl informa pe Hamza, noul ban al Craiovei, asupra hotarelor: "Craiova toată, cu tot hotarul ei" (dealurile), "toate satele și seliștele și morile și cu bălțile și cu viile". Într-un document
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
oștile Craiovei i-au stat alături. În 1596, Mihai "ia din Craiova 4000 de oșteni și apără vitejeste Timișoara", cu acest prilej a luptat și la Kladovo de unde iese biruitor și se întoarce cu Baba Novac pe care îl face "craiovean de frunte cu moșie, soață și oșteni aleși". Pregătind unirea, Mihai îi cheamă pe frații Buzești și pe Udrea banul să "taie cu toate oștile Craiovei..". În 1599 , Mihai Viteazul a trimis contra năvălitorilor turci din Oltenia, "toate oștile Craiovei
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricînd sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor. Cei mai de seamă reprezentanți ai acestei noi pături nobiliare craiovene, care eclipsa pînă și puterea boierilor Craiovești, au fost: Frații Buzești, Frații Golești, Banul Mihalcea , Radu Calomfirescu, Manta paharnicul, mai tîrziu ban, Banul Udrea și alții. În fruntea acestei partide se aflau Frații Buzești. Aceștia l-au obligat pe Mihai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
haiducul Baba Novac îi rămăseseră fideli lui Mihai Viteazul. Simion Movilă, care avea cu el oaste polonă, se dovedește "neascultător față de Buzești și gruparea lor și vrea să conducă după voia lui". Atunci Buzeștii îl alungă și pun domn un craiovean de-al lor, pe Radu Șerban. Simion Movilă fuge, dar se întoarce cu ajutorul hanului tătarilor și cu o puternică oaste de poloni și moldoveni. Oștile Craiovei se adună în jurul lui Radu Șerban care îl avea lîngă el chiar și pe
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
toți, vechii oșteni ai lui Mihai. Armatele Craiovei zdrobesc oastea polono-tătaro-molodoveană lîngă Vălenii de Munte. Într-o luptă în fața taberei, Stroe Buzescu îl ucide pe nepotul hanului dar este, la rîndul lui, rănit și moare cîteva săptămîni mai tîrziu. Boierii craioveni și oștile Craiovei pun stăpînire pe țară. În această perioadă are loc o puternică depopulare a Craiovei, mulți craioveni din pătura mijlocie primesc dregătorii sau intră în posesia unor afaceri în București sau în alte zone ale țării. Iar mulți
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
taberei, Stroe Buzescu îl ucide pe nepotul hanului dar este, la rîndul lui, rănit și moare cîteva săptămîni mai tîrziu. Boierii craioveni și oștile Craiovei pun stăpînire pe țară. În această perioadă are loc o puternică depopulare a Craiovei, mulți craioveni din pătura mijlocie primesc dregătorii sau intră în posesia unor afaceri în București sau în alte zone ale țării. Iar mulți țărani fug de frica legării de glie susținută de Frații Buzești care și-au transmis de la unul la altul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
răspîndirea și modelarea limbii române ca instrument cultural. Cea mai importantă dovadă fiind cronica lui Mihai numită și a Buzeștilor. Craioveștii și Buzeștii au ridicat numeroase construcții pe care le-au înzestrat cu tipărituri și manuscrise. În secolul al-XVII-lea boierimea craioveană încearcă să-și instituie propriul său regim politic nobiliar și să domine autoritatea domnitorilor. În acest cadru, dispunînd de Marea Bănie de Craiova , boierii craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
numeroase construcții pe care le-au înzestrat cu tipărituri și manuscrise. În secolul al-XVII-lea boierimea craioveană încearcă să-și instituie propriul său regim politic nobiliar și să domine autoritatea domnitorilor. În acest cadru, dispunînd de Marea Bănie de Craiova , boierii craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este rezultatul perioadelor de criză repetată a puterii voievodale și a dezvoltării puterii autogene a stăpînilor de domenii. După 1620, apar frecvent în izvoarele documentare "ispravnicii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de apă și canalizare. În timpul lui Brâncoveanu, regimul de obligații economice și fiscale a producătorilor urbani și rurali s-a agravat. Tot el a concentrat un corp de oaste la Craiova pentru liniștirea locuitorilor din șesul Dunării și Bănie. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
el a concentrat un corp de oaste la Craiova pentru liniștirea locuitorilor din șesul Dunării și Bănie. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri și domn, iar boierii craioveni se manifestă deschis. Situația devenise explozivă, în pragul conflictului armat. Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri și domn, iar boierii craioveni se manifestă deschis. Situația devenise explozivă, în pragul conflictului armat. Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718 s-a încheiat între Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană pe de altă parte. Tratatul a fost
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
s-a ajuns la această situație bizară, ca tucii să cedeze un teritoriu care nu făcea parte din Imperiul Otoman, nu era al lor și nu-l pierduseră prin luptă? Răspunsul constituie cea mai rușinoasă pagină din istoria Craiovei. Boierii craioveni făceau de câtva timp afaceri importante cu austriecii, în ciuda monopolului comercial turcesc, care nu prea funcționa în Oltenia. Afacerile prosperau, deoarece austriecii și transilvănenii plăteau mai bine. Astfel, turme mari de bovine, ovine, porcine, cantități importante de cereale, sare și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
austriecii și transilvănenii plăteau mai bine. Astfel, turme mari de bovine, ovine, porcine, cantități importante de cereale, sare și felurite produse agricole luau drumul Imperiului Habsburgic, în special spre Transilvania. Nemulțumiți de imixtiunea lui Nicolae Mavrocordat în afacerile lor, boierii craioveni și-au folosit toate legăturile pe care le aveau la Istanbul pentru a determina alipirea Olteniei la Imperiul Habsburgic. Această pagină rușinoasă a afectat indirect bucovinenii, care au plătit ulterior, în 1775, nevinovați și fără să știe motivul, acest precedent
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
aveau la Istanbul pentru a determina alipirea Olteniei la Imperiul Habsburgic. Această pagină rușinoasă a afectat indirect bucovinenii, care au plătit ulterior, în 1775, nevinovați și fără să știe motivul, acest precedent datorat trădarii și dorinței de îmbogățire a boierilor craioveni, care în 1718 salutau, entuziaști, venirea austriecilor. Numai că venirea austriecilor n-a adus nimic bun și a înrăutățit considerabil situația poporului prin creșterea impozitelor. Banul și boierii craioveni și-au văzut amenințate privilegiile de către austrieci. Autoritățile austriece au reorganizat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
motivul, acest precedent datorat trădarii și dorinței de îmbogățire a boierilor craioveni, care în 1718 salutau, entuziaști, venirea austriecilor. Numai că venirea austriecilor n-a adus nimic bun și a înrăutățit considerabil situația poporului prin creșterea impozitelor. Banul și boierii craioveni și-au văzut amenințate privilegiile de către austrieci. Autoritățile austriece au reorganizat justiția prin trecerea proceselor penale sub controlul lor, în timp ce banul putea judeca doar hoții și infractorii. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației. Au construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, cunoscînd o adevărată explozie, devenind o modă. Tradiția populară spune că tinerii olteni care "nu luau calea haiduciei, cu greu își găseau o fată", nefiind
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de revoluționari pașoptiști și unioniști. Craiova devenise între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care haiducii făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai constituia instituția care în perioada anterioară, concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a banilor este mutată, simbolic, de domn, la București. Bănia, ca instituție, murise, își pieduse menirea medievală. Această instituție reprezentativă pentru istoria
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
baza principiilor revoluției franceze, care urmărea să declanșeze la București și Craiova o răscoală care "să înlăture tirania străinilor și să proclame o republică națională". Remarcat pentru inteligența și sîrguința sa de către Lupu condicarul, copilul de moșneni este încredințat boierului craiovean Ion Glogoveanu , în casa căruia a fost crescut și educat. A devenit administratorul moșiilor lui Glogoveanu și cunoscut în Craiova prin comerțul cu vite. Tudor Vladimirescu și-a creat o adevărată rețea de legături economice printre negustorii și boierii craioveni
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
craiovean Ion Glogoveanu , în casa căruia a fost crescut și educat. A devenit administratorul moșiilor lui Glogoveanu și cunoscut în Craiova prin comerțul cu vite. Tudor Vladimirescu și-a creat o adevărată rețea de legături economice printre negustorii și boierii craioveni. În 1802 a stîrnit admirația craiovenilor, apărînd orașul de atacul turcilor. În timpul revoluției a acordat un rol prioritar Craiovei, numind-o "capitala pandurilor, orașul sufletului meu". Aflînd că armata pandurilor se îndreaptă ca un tăvălug spre Craiova, zdrobind la Strehaia
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Solomon a continuat să conducă trupele de panduri împotriva turcilor, apărînd Craiova de turci în anii următori. În 1828, izbucnind un nou război ruso-turc, Craiova a cunoscut din nou tulburările unui conflict armat. Ioan Solomon și cei 4000 de panduri craioveni îi așteptau pe turci la ieșirea din Craiova de la podul de peste Jiu de la Breasta. Dispunerea trupelor a fost "făcută în taină, să nu simtă Craiova ca să ia spaima". Pe 15 august (stil vechi), 4000 de turci au venit pe drumul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
pavate, iar pe marginea acestora se plantează pomi. În 1847 se construiește foișorul de foc și modernizează parcul "Mihai Bravu", rămase și azi. Se înființează serviciul pompierilor. Apar școli de artă, se dezvoltă o adevărată tradiție în școala de pictură craioveană. Se iau măsuri pentru repararea canalelor și izvoarelor, se construiesc poduri de piatră peste Jiu și o șosea prin Valea Vlăicii. În centrul economic, cele două piețe centrale erau grupate în jurul a două intersecții importante ce împărțeau centrul Craiovei: "Răscruciul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
acuzelor a celor două tabere care protestau împotriva lor, populația și revoluționarii cereau plecarea lor, ca armată de ocupație, iar reacționarii îi acuzau ca protejează pe ascuns pe revoluționari. Turcii se retrag. În această perioadă, la conducerea țării va fi craioveanul Barbu Știrbei. Fără armate străine în oraș, are loc o relativă detensionare a relațiilor. Reacționarii instituie regula trimiterii în exil, toți cei care nu erau de acord cu politica lor, erau liberi să plece, în caz contrar, erau obligați să
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
avea loc la Craiova o puternică revoltă, socotită de istorici momentul de vârf al raporturilor de încordare ce au existat între poporul român și ocupanții săi din anii 1854 -1856. Se pare că evenimentele au degenerat în urma uciderii unui meșteșugar craiovean de către un soldat austriac. A doua zi, 500 de oameni demonstrează pe strazile Craiovei. Intervenția brutală a garnizoanei austriece se soldează cu ciocniri de stradă în care își pierd viața 5 sau 6 manifestanți. În ziua următoare, numărul manifestanților crește
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaz și ulei, 4 tăbăcării, 2 tipografii. •În anul 1858 se introdusese iluminatul public cu lămpi cu petrol care le înlocuiau pe cele cu ulei de rapiță prezente din 1854. După dezamăgirea intelectualilor craioveni, care vedeau nerespectată promisiunea înființării unuei universități la Craiova, cum fusese prevăzut la Islaz, (aceasta va fi înfințată la Iași), a venit rîndul breslelor să fie nemulțumite. Noua lege a patentelor din 1860 sporea numărul meseriașilor care trebuiau să plătească
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]