1,106 matches
-
zece-cincisprezece ani mai tineri decât el și, pe de altă parte, se autosituează ca un continuator, dacă nu chiar ca un reprezentant întârziat al „generației războiului”, simțindu-se „mai atașat de Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Ion Caraion, Mircea Popovici, Mihail Crama, Alexandru Lungu, dar și de Dinu Pillat, Emil Ivănescu, Pavel Chihaia” ș.a., deci de scriitori cu circa zece ani mai vârstnici „decât cei din leatul [lui] strict, precum Titus Popovici și I. Dodu Bălan, N. Tertulian și Georgeta Horodincă, Petre
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat autorul, susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei bucovinene: Mihai Horodnic, „Orion” (Rădăuți), 1933, 6; E. Ar. Zaharia
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
fiind B. Elvin și Antonin J. Liehm, iar Roger Câmpeanu, secretar general de redacție și Irina Horea, redactor. Se publică poezie de Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Constanța Buzea, Florența Albu, Ioana Ieronim, Ileana Mălăncioiu, Radu Cosașu, Mihail Crama, Dan Laurențiu, Alexandru Lungu, Mircea Ciobanu, Ion Horea, Cezar Baltag ș. a., proză de Augustin Buzura, Paul Georgescu, Petru Dumitriu, Mircea Horia Simionescu și Mircea Ciobanu. Chiar din primele numere, la ancheta Cum este receptată viața intelectuală din România?, realizată de
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]
-
Roll, Nina Cassian ș.a. Sunt prezenți mai ales cei din generațiile ’60 și ’70, pe care R.l. a înțeles să îi încurajeze și să îi susțină în mod stăruitor: Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Mihail Crama, Leonid Dimov, Ion Horea, Cezar Ivănescu, Eta Boeriu, Vasile Nicolescu, Tudor George, Adrian Păunescu, Florin Mugur, Mihai Ursachi, Florența Albu, Gheorghe Pituț, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Victor Felea, Petre Stoica, Ioan Alexandru, Ileana Mălăncioiu, Marius Robescu, Gabriela Melinescu, Nora Iuga
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
prestigiul majorității colaboratorilor. Se publică poezii de Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Al. A. Philippide, Ion Apostol Popescu, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, G. Mărgărit, Andrei Băleanu, Ion Bălan, Letiția Papu, Dimitrie Stelaru, Margareta Dorian, Traian Coșovei, Nicolae Țațomir, Valeriu Ciobanu, Mihail Crama, Alexandru Lungu, Nina Cassian, Ion Sofia Manolescu, Veronica Porumbacu, Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
prin definiție include ecouri și din poezia de inspirație tradițională, scrisă chiar și înainte de primul război mondial, compatibilă fiind, de asemenea, cu accente ce aveau să se ivească după 1945: „otava nouă” din Început de toamnă, vinul cu mirodenii din Crama mănăstirească răspândesc miresme ușor de aflat și pe tărâmul poeziei lui Octavian Goga: „Părinte, vinu-i beat de mirodenii,/ dar cum n-alungi cu brațul ori cu plânsul/ și cu monahiceștile smerenii/ atâția diavoli ce se zbat într-însul?”. Adio la
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
românesc, lui V. îi sunt debitori, în grade diferite, toți poeții de după 1930 formați (și) sub steaua lui Ion Vinea, în special „decadenții” de la „Cadran” și „Albatros” și, chiar mai mult, cei tipăriți imediat după război de Editura Forum (Mihail Crama, Victor Torynopol, Mihail Cosma, între alții) sau prezenți în „Revista Fundațiilor Regale” (Marcel Gafton, C.T. Lituon ș.a). În bună măsură sub impulsul versurilor lui, în intervalul 1945-1947 a luat avânt poemul-reportaj, în general poezia de angajare civică, iar lirismul
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
vin și rușii și-au întrerupt drumul spre front și au venit la castel. A.N.: și era depozit de vin? N.I.: Da, un mare depozit de vinuri. Comportamentul soldaților ruși a fost groaznic. Au pătruns în castel, apoi în cramă și, după ce s-au îmbătat, au început să tragă cu armele în butoaie. Au intrat și în aripa clădirii unde era instalat spitalul. Am fost nevoiți să le explicăm care este profilul spitalului și să-i conducem peste tot. Când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contactul cu poezia franceză. Se va înscrie apoi la Școala Militară Superioară din Capitală, concomitent urmând și Facultatea de Drept (1942-1947). Prezentat de prietenul său Constant Tonegaru lui E. Lovinescu, citește poezie la cenaclul Sburătorul în 1942-1943, iar prin Mihail Crama intră în cercul din jurul lui Vladimir Streinu, viitorul său mentor. A frecventat, de asemenea, întâlnirile grupului de la „Fapta”, aflat sub conducerea lui Mircea Damian. Debutează în 1944, la „Kalende”, cu poezia Cetatea moartă. Versuri îi apar în gazetele bucureștene „Democrația
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
despre purice - deși mulți au încercat. înainte de a ataca subiectul balenelor fosile, îmi prezint scrisorile de acreditare ca geolog, în care se arată că am fost la viața mea și zidar, precum și mare săpător de șanțuri, canale și fîntîni, de crame, beciuri și puțuri de tot felul. Tot în chip de introducere, vreau să-i amintesc cititorului că, pe cînd în straturile geologice mai vechi se găsesc fosilele unor monștri a căror speță a dispărut aproape în întregime, fosilele descoperite ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doar una din coloanele generației tinere educate de Partid, În spiritul ideologiei marxist-leniniste, al luptei pentru construirea patriei socialiste. Debitul lui nesleit nu se poate consuma retoric În gol, el fierbe ca vinul În «buteliile pântecoase ce se Îngrămădesc la cramă». Poezia lui iese Înainte festiv: «cu brațele-ncărcate de poame și bucate, cu maldăre de soare În suflet și-n ferești». și pictează În culori vii și linii dinamice, imaginea globală și exuberantă a țării de mâine, imaginea ei de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
septembrie și octombrie, Meșterul necăjit, Paradis pe-nnoptat, Prin lumea cu păcate), Demostene Botez (În turn de fildeș), Sanda Movilă (Strigoii, Ultimul vlăstar, Călătorul), Horia Furtună (Noapte albă), Ion Caraion (Păduri de trupuri, Ninge), Petru Dumitriu (Șapte poeme, debut poetic), Mihail Crama (Veac obsedant, Post-bellum, Atlantic), Victor Kernbach (Ev, Tangență), Iordan Chimet (Shanghai, Cântecul peștelui). Se publică și tălmăciri de poezie: un fragment din Sirenele de Laurence Binyon transpus de Margareta Sterian, un sonet de Mallarmé în traducerea Mariei Rovan și Cântecul
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]
-
are loc petrecerea de rămas-bun? întreabă Sophie cu nonșalanță. De parcă aș fi fraieră. De parcă i-aș spune, acuma, sincer. ― Nu-mi amintesc, îi răspund eu și dau din umeri. Mă ridic în picioare și ies din cameră, spunând: în vreo cramă. În timp ce Jemima Jones urcă sus în camera ei, Sophie se uită la Lisa. ― Îți mulțumesc, Doamne, spune ea zâmbind, pentru că mi-ai oferit această șansă unică. Asta pentru că Sophie a păstrat numărul lui Ben, dar n-a avut curajul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
care se ținea cu un jandarm din Garde Republicaine și casca lui cu coadă de cal trona pe un scaun din ghereta ei. Vecina de vizavi, al cărei soț era ciclist, și cum s-a bucurat În dimineața aia la cramă, când a deschis L’ Auto și a văzut că soțul ei s-a clasat al treilea În Paris-Tours, prima sa cursă importantă. Roșise și Începuse să râdă și apoi urcase plângând cu ziarul gălabui În mână. Soțul patroanei de la Bal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
unu-i vinul de Cotnar Deși sticla este goală, Versul curge lin pe coală Vinului să-i urc ștacheta Chiar de-i văd doar eticheta. Gândul dus către licoare, Că poate să se strecoare, N-are-astâmpăr, se repede ’ N-a ei cramă se și crede. Chiar de dai ades cu tunul, Vinul de Cotnar e unul, Cu permisul la licoare Celor ce știu de valoare. 29 mai2004 REFLECȚII (CLV) Prin sânge, ieri, noi ne-am desprins „De ce-i bătut în cuie”, Dar
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
de trecere bănuieli: mă așteaptă printre crizanteme? pânze de păianjen rupte... semn de trecere: sărut pe frunte. tuse asmatică... printre țepi, luna pitită; numai șarpele capul ridică; culoarea frunzelor prelinsă în carte semn de trecere: ultimul fluture. în ciuda plecărilor, din cramă vine un iz de voie bună. pană de păun la pălărie semn de trecere: pețitorul bate la ușă. picurând melancolii pe frunze arse... valuri de ceață acoperă satul. prin marmure îngeri se roagă semn de trecere: poeme șoptite. imagini în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
reținere. Am plecat spre colegii mei plutind, de parcă mă binecuvântase o sfântă. La banchet mă tot uitam spre ușă să o văd intrând. Eram agitată fiindcă, după cum îți închipui, fusesem printre cei puțini care organizaseră toată tărășenia. Restaurantul Bucur, o cramă elegantă, cu adevărat domnească, servicii ca pe vremurile boierești. Eu mândră, înțepată și stresată. Mă agitam întruna, nu-mi găseam liniștea, eram supărată pe colegi care nu mișcau un deget, dar făceau mofturi. Mă uitam la ei cum dansează, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
seară plăcută cu care s-a încheiat prima reuniune a "Trilateralei". O a doua întâlnire la nivel înalt a acestei mini-structuri regionale a avut loc la Chișinău, în anul următor. Același scenariu. Locul navei maritime ucrainene a fost luat de cramele de la Cricova, faimoase în Republica Moldova. Și, dacă îmi amintesc bine, o a treia întâlnire a avut loc la Galați, fiind găzduită de Partea română. După care nu prea am mai auzit ceva despre această Trilaterală, în afara unor întâlniri comune ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rană. Ar fi putut însemna orice. — Asta a fost recent? Nu știam că James are o prietenă. — Acum câteva luni. Dar ce anume i-a spus? Nicola s-a încruntat făcând efortul de a-și aminti. — Păi, eram în Dornford, crama de mai jos de bancă, într-o vineri. Toată lumea era încă tensionată de la muncă. Cei doi avuseseră o ceartă în acea dimineață. Unul dintre ei blocase mașina celuilalt și toată lumea se amuza din cauza asta, iar Charles i-a spus lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
lui să te sune de la serviciu, am zis, în timp ce mă gândeam că era exact în stilul lui James. Fusese prea încrezut încât să ia în serios ideea că ar putea fi prins. M-a aprobat. —Oricum, ne-am întâlnit în cramă și, după zece minute sau ceva de genul acesta, Charles a intrat și a venit direct la noi și ne-a salutat. Mi-a strâns mâna și mi-a zis: „Mă numesc Charles de Groot, îmi pare bine,“ și, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Haslett“. A fost din reflex. Apoi l-am văzut pe James uitându-se la mine și mi-am dat seama ce făcusem. Charles părea să nu-și fi dat seama de nimic și a plecat aproape imediat după aceea din cramă. James i-a și oferit un pahar, dar a refuzat. Iar James - credea că totul este încă în ordine. Doar că în ziua următoare l-a luat deoparte pe James și i-a zis că ar avea probleme mari dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Tot ce îmi trebuie este o bere gulerată, pe nerăsuflate, și apoi o alta, mai pe îndelete. Privesc în jur, nici o altă masă disponibilă. Îmi e silă să traversez sala, să caut o alta, în salonul celălalt sau jos, în cramă. La balcon se deschide pe la prânz. Dom’ Periuță mă vede. Se apropie, ridicând învins din umeri. — N-am avut ce face. E de la Cooperativă. I-a adus șefu’. E neamuri cum ar veni dinspre nevastă. E de-ai lui. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
zădărnicii ale vieții de până atunci, trăite doar cu o frenezie a deznădejdii. Dar nu simt, acum, răcoarea boarei dinspre Moarte. Mă îneacă doar aerul încărcat al crâșmei, mă intrigă doar lascivitatea celor doi orbi, aud difuz de undeva dinspre crama de la subsol un acordeon și un țambal, frații Zulcă și-au început programul de milogeală zilnică și simt cum crește în mine gândul izbăvitor că îmi voi găsi la obiecte pierdute servieta. Acum, când scriu, rătăcesc urmărindu-mă, peste ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de câteva ori spre G., am ajuns chiar până la autogară, la Obor, dar mai departe de ghișeul de bilete nu am putut să trec. Soseam mereu mai devreme, grijuliu să nu pierd autobuzul, și, cum erau două bodegi și o cramă chiar lângă autogară, ca într-un blestem, ca o pedeapsă batjocoritoare, ca pietre grele ale încercărilor prin care tot treceam, ca semne clare ale neputințelor mele, pecinginea destinului și șutul metafizic, când ieșeam în cele din urmă din crâșmele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acest Bulevard văd cât de puțin înseamnă mulții ani trecuți, cât de neînsemnat este zbuciumul lor, cu noianul iluziilor, patimilor, tristeților, dorințelor și chinurilor încercate. Mai nimic... Intrând în „Spicul“, azi am găsit prăvălia transformată. Are ceva din atmosfera unei crame, cu lumini portocalii, cu pereți în lambriuri maronii. Aștepți să vezi chelnerițele în chiloței (mai toate prăvăliile acum au aere de luxoase bordeluri), mișcându-se cu tăvile cu halbe sau sticle de vin, și în dosul tejghelelor vezi că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]