1,671 matches
-
răspândite în 38 de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de câmp sunt ocrotite de lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești, se găsesc diverși pești (crap, biban, știuca, morun, clean, mreana, lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe raza satului (Nania, 2000) In ziua de 18 martie a anului 1500, Dragomir din Stroești - Argeș intra în cetatea Sibiului cu șapte poveri de crap și două poveri de știucă. La intrarea in oraș plătește taxa de intrare numită vigesima și slujbașul de la vamă îl trece în registru. Acest registru s-a păstrat și a devenit primul document scris în care se consemnează existența satului
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
păstrat și a devenit primul document scris în care se consemnează existența satului (Leonăchescu - Năndrașu, 1981). La 25 ianuarie 1501 tot în condicile vigesimale ale Sibiului este consemnat al doilea stroeștean, Ratea, care a dus acolo 3,5 poveri de crap și o povară de știucă (Leonăchescu - Năndrașu, 1981). Un alt document care consemnează existența satului datează din 24 - 30 octombrie 1546 când Radu din Stroești - Argeș se duce la Brașov să vândă un bou și trei vaci iar la intrarea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis , știuca (Esox lucius). "Solurile" sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea au că diagnostic orizontul ( B+) îmbogățit în argilă migrata care formează pelicule cu fetele verticale și orizontale ale agregatelor structurale. Argiluvisolurile sunt soluri specifice regiunilor
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
află la 2 km de Hotin. De pe dealul Rașcov se deschide o panoramă pitorească. Nu departe de satul Rașcov există grote de piatră săpate pe malul Nistrului. Pescuitul în raionul Hotin este posibil doar pe râul Nistru, putând fi prinși crapi. Pădurile din raion ocupă o suprafață de 14.000 hectare, viețuind aici animale ca vulpi, căprioare, iepuri, rațe sălbatice etc.
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
au efectuat o serie de populări cu diferite specii de pești, acțiuni finanțate de: Direcția Apelor Mureș, AJVPS-Mureș și Asociația pescarilor sportivi din jud. Mureș. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Lacul Suhaia, Gârla Vidroiului, Gârla Lungă, Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe sălbatice (Anas platyrhynchos). Grădina Zoologică din Târgu Mureș reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată grădină
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Specii care au fost observate rar: acvila mică, șoimul dunărean sau vânturelul mic. Moluștele: sunt reprezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodele terestre, acvatice și bivalve (scoici) Pești: sunt reprezentate speciile de apă dulce cum ar fi tiparul, linul, știuca, crapul, salăul, somnul. Sunt și specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
unele reptile cum ar fi șopârla și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamifere putem aminti și vidra.În Crișul Repede trăiesc deasemenea mai multe specii de pești , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin , Păstrăv , Roșioară , Somn , Șalău , Știucă , Clean ș.a. Clima orașului este determinată de Vânturile de Vest, fiind așadar o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,3 °C, pentru luna iulie media nedepășind 21 °C, în timp ce în
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
reproducție la vârsta de 2 - 5 ani când atinge o lungime de 30 - 40 cm. Șalăul este după știucă cel mai important pește răpitor din Europa. El vede și în ape tulburi și are un auz mai bun decât al crapului.
Șalău () [Corola-website/Science/315073_a_316402]
-
vale naturală, se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se desfășoară anual Concursul Național de Pescuit la Crap. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gheorghe Lazăr se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se desfășoară anual Concursul Național de Pescuit la Crap. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gheorghe Lazăr se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,85%). Pentru 2,89% din populație, apartenența etnică nu este
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Pești: sorete ("Lepomis gibbosus"), știucă ("Esox lucius"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus"), biban ("Perca fluviatilis"), crap ("Cyprinus carpio"), plătică ("Abramis brama"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), năpârcă ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). O porțiune
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). O porțiune mică (cu
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad, Ismail și Reni, aflat în Câmpia Dunării. Cea mai mare localitate aflată pe
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad, Ismail și Reni, aflat în Câmpia Dunării. Cea mai mare localitate aflată pe malul limanului este
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea lacului este de 21 km
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un grind de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]