107,738 matches
-
vertebră un timp cum un scrînciob însorit. Un alt război În carne cum un glonț un avion săpînd ai dat în grădină de-un alt război sub răzor un război încă neterminat. Crepuscul Scade lumina ochiului tău scade dar Lumea crește mereu indiferent de străzile pe care se-ntîmplă să le străbați indiferent de gloria (altcuiva) pe care te-așezi sfios ca pe-o bancă. Siestă Răgazul împunge aerul cum un deget aburul moale aplaudă geamul deschis la picioarele patului încălțările încrețite
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
Aurel Pantea Se instalează în mine un om bătrîn, ocupă treptat toate cotloanele, deocamdată conviețuim, avem aceleași vicii, ne plac aceleași femei, dar el crește din lucrurile la care renunț, în anumite momente, cînd limbajul însuși are umbră, aud răsuflări obosite și atunci spun: Dumnezeul meu mă digeră, Dumnezeului meu îi e foame, Dumnezeul meu se droghează, Dumnezeul meu înjură, nu face raționamente, e un
Poem by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/6325_a_7650]
-
Înotând în lichidul amiotic, Iubind Haina de carne fierbinte Care se pregătea să mă dezbrace, Să mă asvârle în lume Gol, Învelit ca-ntr-o placentă-n poveste... Spune drept: ți-era frică de mine? De felul amenințător în care creșteam În adâncul tău, înlocuindu-te? De frică ai hotărât Să pui între tine și mine Povestea din calendar? paianta Stăm aici Între pereții de paiantă Si vaca din vecini Al cărui lapte îl bem În fiecare seară, Muls de mâinile
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
să fac, apără-mă. Nu te merit, Doamne Iisuse Hristoase, coboară-Te în inima mea de fiecare dată. Nu te merit, Doamne Iisuse Hristoase, fă semnul vieții deasupra mea și azi. Mesaj pentru Zvera Tu ești la Făgăraș. Te vor crește în minciună și prefăcătorie. Nu îți vor spune nimic despre chinul meu. Vei auzi o poveste de-a dreptul sinsistră cu încrengături juridice și polițiste și nimic despre chinul meu. Să nu minți niciodată și să nu te prefaci. Asta
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/6258_a_7583]
-
rost, fiindcă de când mă știu citesc la întâmplare, ce carte va ține în mână îngerul meu. Știi, oamenii sunt Moscove ruinate de votcă și de nepăsare vîndute pe sub mînă, mesteceni găuriți în care a suflat fochistul negru, siberianul cu lopata crescută din mădularul puterii sale, cenușă de paradis și zodie de țări mici cărate în inimă de nemuritoarele benzi transportoare ale capitalului roșu. Azi cînd veneam spre casă golit de viață am auzit sîngele cum striga la mine - bătrîne, să fie
Fochistul negru by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6177_a_7502]
-
transportoare ale capitalului roșu. Azi cînd veneam spre casă golit de viață am auzit sîngele cum striga la mine - bătrîne, să fie atît de greu să ții omul pe picioare? Sînge înalt de doi metri și tot mai vrea să crească. Cred că vorbesc de unul singur cu un clopoțel de catîr orb în tîmpla dreaptă, norii deasupra mea îmi spun ceva ce nu înțeleg (poeții slabi sînt lacomi?), parcă mi-ar cere să mă opresc atunci cînd fac dragoste cu
Fochistul negru by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6177_a_7502]
-
S I L E M I C ( R O M Â N IA ) de Vasile Mic Din volumul COPACUL DE ARGINT Chemarea la mântuire Și plantele Sunt chemate La mântuire. Dintre ele, Unele vor fi aruncate În infern, Altele vor crește În întuneric. Pe noi, Contemporanii Plantelor Mulți ne vor întreba Unde am ascuns Lumina. Alegerea femeilor Femeile au de ales Între zei Și semenii lor, Poeții. Poeții pot alege Între femei Și un pahar de vin. Femeilor Le e la
Din volumul Copacul de argint. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Vasile Mic () [Corola-journal/Imaginative/87_a_74]
-
cumpere Nestemate. D Lestine iterare Peste râuri de argint Peste râuri de argint Am construit poduri Zburătoare De argint Cărări, Drumuri de argint Am rânduit În întreg ținutul. De argint Chiar în mileniul Acesta, Am sădit un copac... El Va crește, Va înflori, Va face fructe De argint... 78 Printre priviri și fulgere Cerul Le întinse capcane Zeilor. Mult vin, Femei pe ales Puse au fost În calea lor... Pocale și săbii. Iar femei Și iar pocale... Intersectându-se Printre priviri
Din volumul Copacul de argint. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Vasile Mic () [Corola-journal/Imaginative/87_a_74]
-
dacă toată imaginea pe care o redau acum apare ca o pată pe un cer senin, cine sunt acești oameni ai căror ochi cară lăzi pline de rugină, ai căror ochi sunt ca niște tomberoane în care caută mîinile lor crescute pe alte trupuri, așa cum fac norii deasupra unui oraș, cînd trupul bărbatului se ascunde în trupul femeii care-l vede pe Dumnezeu ieșind chiar prin acei nori pe care numai eu îi văd) - nu toți cei care privesc, așa cum privesc
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
Gabriel Chifu Peste mine a nins, prin mine au crescut firele de iarbă, pe trupul meu de pământ s-au scurs pârâiașele tulburi ivite după ploaie. Seara s-a lăsat peste mine Si apoi lumina dimineții peste mine a aruncat bănuți de aur. Când eram copil, în joacă, îmi întorceam
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
speriat aleargă pe un câmp pustiu în mine, o casă de la marginea orașului lent se ruinează în mine. Iar cu acestea, cu acestea, cu acestea, așa sună povestea, sufletul meu se contopește. Sufletul meu aflat la vedere - ceață luminescentă ce crește, și crește, și crește până ce totul cuprinde, cotropește.
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
pe un câmp pustiu în mine, o casă de la marginea orașului lent se ruinează în mine. Iar cu acestea, cu acestea, cu acestea, așa sună povestea, sufletul meu se contopește. Sufletul meu aflat la vedere - ceață luminescentă ce crește, și crește, și crește până ce totul cuprinde, cotropește.
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
câmp pustiu în mine, o casă de la marginea orașului lent se ruinează în mine. Iar cu acestea, cu acestea, cu acestea, așa sună povestea, sufletul meu se contopește. Sufletul meu aflat la vedere - ceață luminescentă ce crește, și crește, și crește până ce totul cuprinde, cotropește.
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
de foc și din gura de carne a limbii române tzone e numele care nu are nevoie de laudă dreaptă sau strîmbă de gură românească aproape ori departe de el ca să înflorească și să strălucească tzone e poezia română care crește înaltă pînă la lună direct de pe străfundul mării negre cum crește iarba verde pe cîmpia română așa crește poezia lui tzone de pe lună pînă pe dedesubtul mării negre tzone nu e tzara tzone nu e vinea tzone este țara lui
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
e numele care nu are nevoie de laudă dreaptă sau strîmbă de gură românească aproape ori departe de el ca să înflorească și să strălucească tzone e poezia română care crește înaltă pînă la lună direct de pe străfundul mării negre cum crește iarba verde pe cîmpia română așa crește poezia lui tzone de pe lună pînă pe dedesubtul mării negre tzone nu e tzara tzone nu e vinea tzone este țara lui tzara și a lui vinea mai degrabă din cer decît de pe
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
laudă dreaptă sau strîmbă de gură românească aproape ori departe de el ca să înflorească și să strălucească tzone e poezia română care crește înaltă pînă la lună direct de pe străfundul mării negre cum crește iarba verde pe cîmpia română așa crește poezia lui tzone de pe lună pînă pe dedesubtul mării negre tzone nu e tzara tzone nu e vinea tzone este țara lui tzara și a lui vinea mai degrabă din cer decît de pe pămînt tzone este poezia supremă din țara
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
ierburile Care umblau cu pietrele în gură; Dar unde era florăreasa? Ea trăia o iubire secretă Pentru dansatorul din porțelan de Sevres Care fusese expus în vitrina bijutierului Mort și el ros pe dinăuntru de fantasmele proprii; De asta florile creșteau singure Semințele sălbăticite izbucneau de sub pielea oglinzii Mici monștri care amușinau cu boturile lor cerul; O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune fără tine ești tu spaima toarnă zile grele în
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune Nicolae Coande rîzi lumea e după gura ta făcută
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
strigoi, mergerea-i și strâmbă. Sfâșierea de drumuri Sfâșierea de drumuri și noaptea și ziua, coperta cumu-i la tomuri, femeia virtuală, posibilă-n fiua. Direcția infinită depășește coroana chemată la rege, care duce acolo, firește, povara strânsă-n culege. Floarea crescuse tiptil Anul Nou în cavou, a urat infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
coperta cumu-i la tomuri, femeia virtuală, posibilă-n fiua. Direcția infinită depășește coroana chemată la rege, care duce acolo, firește, povara strânsă-n culege. Floarea crescuse tiptil Anul Nou în cavou, a urat infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
Emil Brumaru Roua te-ngaimă, fluturii te scurma Cu áripile lor fără de urma În aerul supus blînd lui Hristos - Ademenit de-amurguri, rece-n zori Spuziți, crud ciuruit de curcubeie. Clipă mea crește numai dusă-n zbor Dulce-ntre sînii lăcomi de femeie? Tu, care-mi ești făptura coaptă-n mura Și sîngerezi întruna de-un păcat Făcut demult în raiul din Scriptură Sub mărul de atîta rod surpat, Încît nici Dumnezeu nu
Nu poți să fii decît în ce-i frumos? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6840_a_8165]
-
iarbă cu chip înălbăstrit, iarbă-martor, oprită gânditoare la porți, măsurând cu seva, în bătăi de pendul, dreptatea oamenilor, iarbă neliniștită, care ne privești când râdem împovărați de orgolii, iarbă călătorind în jurul continentelor, lungi anotimpuri învățată la căpătâiul maeștrilor, iarbă răbdătoare, crescută pe ruinele imperiilor, tu aștepți cu încredere descoperirea adevăratei bogății, îmbrățișezi sandaua eroului și pașii de abur ai mamelor, iarbă, pe tine veacuri gravează cuvintele, încet, în silabe ce privesc norii... Lucru în furtuna O mare furtună în jurul lucrului. (Ce
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
și troiene, s-ar face propria lor limită, pietroasă. Otrava-i piatră, abdicare, când nu mai poți să mângâi, când uiți că zidul ești tot tu. Râd (în câteva luni voi muri, am făcut donația, m-au medaliat) - și-ndată cresc pomii, păsările vin să-mi stropească obrajii cu polen. Dacă împing, un pic mai tare doar, palmele-n aer, să mă apăr de aripi și zimți, prind fără voie, un fruct, un pește, din marea de belșug. Zbor în lumina
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
Emil Brumaru Copac sfios, iubirea-ntruna crește Pîn' se-mbulzesc pe crengi fructele mari, Ascunse-n frunze, rotunjind cerește Dorințele ce le purtăm, hoinari Prin roua plină de primejdii grele, Fără să știm că sîntem ocrotiți De îngerii ce au la tălpi obiele, Fluturi și flori scoțîndu-le
Copac sfios, iubirea-ntruna crește… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7081_a_8406]