3,021 matches
-
discurs inventat, artificial, potrivit pentru o piesă ce se desfășura mai degrabă într-un timp abstract. „ȘTEFAN: Să mă cobor la tine, or să te-nalți la mine? Privește drept în dreptul ochilor mei. Aide... vino încoace... bătrîna mea prietenă. Pe creștetul tău să cază sărutatul voievodului ca ploaia peste holdele verzi. DOAMNA MARIA: Stăpînul meu, toamna a sosit, soarele apune trist și în urma lui, o baltă de sînge. Vremea o să se strice... Ploi subțiri cari pătrund... frig... viscol... Rămîisfîntul meu stăpîn
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
nu am căzut în admirație citindu-l vreodată", a afirmat Banciu, printre altele, ulterior atacându-l pe Cristoiu că ar urma să-și pregătească terenul pentru a pleca în tabăra premierului Ponta, pe care "l-a mângâiat pe cap, pe creștet, pe frunte" și nu l-a deranjat cu nicio întrebare grea atunci când l-a avut în direct în emisiune.
Scandal la B1 TV: Cristoiu, foc și pară că Banciu l-a înjurat măgărește by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/61644_a_62969]
-
fi putut avea, măcar, consolarea contemplării unor idealuri împlinite, dar nici asta nu i s-a dat: „De ce n-a voit soarta să poată vedea și el pe români urcând ca vijălie printre gloanțe și mitralie dealul Griviței, înfigând în creștet gloriosul lor steag, și pe viteazul și fiorosul Osman-pașa închinând sabia lui unui tânăr colonel român. La 1859, după suirea lui vodă Cuza în scaunul domnesc al Principatelor Unite, Alexandrescu a ocupat postul de ministru interimar la Culte. Modestia care
Fraternitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6308_a_7633]
-
criticilor fiindu-le la îndemână să-l rezume și să-l ideologizeze. Acum, însă, Însemnările din ținutul misterios nu se mai pot adapta unor astfel de exerciții facile. (Nici chiar atunci când poemele sunt curat narative). Pentru că parafraza ar denatura, din creștet până-n tălpi, extraordinara diversitate a selecției lexicală, precizia tăioasă a verbului și, în fond, muzicalitatea atât de bine pusă în scenă încât devine accesibilă ochiului, asemenea notelor de pe partitură. „Să intru în apă/ ca-n pântecul/ unei mame definitive./ Să
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
milenar le poate năzui. Bornă de neclintit între tărîmuri metafizice, își proteguie enunțul vertical printr-o dublă, stîncoasă pavăză, ce zidește fatidic pasul figurii străbătînd veacurile. O pelerină astfel hieratică, rigidă ca un platou pentru emergențe de neuitat, poartă un creștet răscolitor, portretul omului de la 1848 s-a preschimbat în zeu imprevizibil, - Ormuzd al bunătății care poate fi clarviziune pedepsitoare. Dar mitologicul, ivit în zariștea unor atare incidențe, își fulgeră analogia dincolo de localizări pedante. Compatibil cu arbitrarul unei vaste imaginații, maniheismul
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
în zariștea unor atare incidențe, își fulgeră analogia dincolo de localizări pedante. Compatibil cu arbitrarul unei vaste imaginații, maniheismul superior al gîndirii nu se împiedică, limitativ, în trimiteri la vreun profetic Zarathustra. O solitudine peste livresc, peste detalii ipotetic exotizante - pe creștet o excrescență ca un rest de pschent egipțiac, de coroană figurînd simbolic cele două Regate, exclamația concretă răsărind acolo, în vîrful efigiei, ar veghea, fără non sens, imensitatea nudă a deșertului... * Istoria, ca energie morală, se lipsește de auxiliul convențiilor
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
Mihaela Mudure Constanța Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal 1969 - 1971. București, Editura Humanitas, 2009 Nu există, după știința mea, în literatura română o analiză sistematică a discursului autobiografic feminin de talia demersului lui Sidonie Smith din 1987, intitulat O poetică a autobiografiei femeilor: marginalitate și ficțiunile
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
lipsit de consistență. Discursul autobiografic feminin românesc își caută încă teoreticianul sau teoreticiana. Faptul că tu însuți ai experimentat concret existența ca femeie nu suplinește conștiința teoretică, rezultat al parcurgerii unei bibliografii care există la nivel internațional. Jurnalul Constanței Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal 1969-1971, oferă un nou material de analiză, alăturându-se celorlalte jurnale feminine românești, prin specificitate și simț al nuanței. Autoarea ne avertizează chiar prin poetica titlului despre o voită discreție în dezvăluirea trăirilor intime ale eului feminin și
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
totul la o parte. Operă de poetă, notația diaristică este întreruptă de pasaje poetice care sublimează și esențializează suferința zilnică a autoarei. Rezultatul este un soi de discurs dublu care traduce cotidianul în construcții metaforice de un dureros imponderabil. Jurnalul Creștetul ghețarului reconstituie avatarurile unui spațiu matrimonial consumat cu fervoare și disperare de către ambii protagoniști. Diarista subliniază cu profundă tristețe conflictul dintre orgoliul personal și dăruirea părintească. „Copiii aceștia ar fi meritat să ne fi iubit și noi până la capăt. N-
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
avem de-a face cu un oarecare artificiu teoretic la modă.) De altfel, dacă ne uităm puțin în urmă, la cărți cum este masiva Ficțiunea jurnalului intim (în trei volume) sau Genurile biograficului, putem vedea aisbergul în întregime, nu numai creștetul lui. Celelalte secțiuni ale cărții conțin și ele numeroase nuanțe fertile interpretativ. (E de-ajuns să mă refer, în treacăt, la ierarhia demonilor, invers proporțională cu coeficientul de inteligență al acestora.) Ce mă nedumerește un pic este principiul după care
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
sub formă de crochiuri, ia în Conrad forma unor întinse tablouri. Paradisul sudic din primul ciclu de poezii se desfășoară acum mult mai amplu, într-o suită de peisaje repetitive și amețitoare: „Colo înalte rîpe se învelesc în nor, Cu creștetul fantastic, trufaș și visător, Ici marea turburată sub vînturi asiatici, Cu valuri ce s-aruncă pe coastele sălbatici Lăsa să se auză un gemet infinit! Abia un val se sparge de colțul de granit, Abia se răspîndește și alt val
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
din clasele primate. Cu Dumnezeu, din păcate, românul stă prost. Uneori, în funcție de vremuri, prost de tot. Nici nu-și pune mâna la ochi, ca să creadă orbește, dar nici nu e ateu pe de-a-ntregul, adică să se lase mângâiat pe creștet de demonii cu barbă din tablouri. Starea lui e de molcomeală ecumenică, un soi de epicureism asemănător cu fantasticul național, generatorul unui patriotism vijelios: „maică, mulți te-au dușmănit!... mai că-mi vine-a crede”. În rest, le face cu
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
negru al cercevelelor ei, supt reflexul torțelor, clătinate cu vie emoțiune de junii oratori, se prezenta cu o statură șuie, dar dreaptă și semeață, un bătrân în haine monacale, al cărui cap, încununat cu păr cărunt, purta cam lăsată pe creștet mai la vale o capuție sau tichie de catifea neagră cu bumb roșu la mijloc... Moșneagul ai cărui ani de tinerețe și de bărbăție se petrecuse pe băncile și pe catedrele școalei, și a cărui inimă de patriot român zburdase
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
Iar de adresat mă adresez cititorilor (sau telespectatorilor). Îi las lui Mircea Mihăieș satisfacția de a se ocupa de oameni, de a le da note la purtare, de a-i defăima pe unii și de a-i mângâia patern, pe creștet, pe alții. Eu nu sunt specialist în oameni, ca el. Mă ocup numai și numai de texte.
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
lungă, Ed. Paralela 45. Și Cristian Teodorescu ne-a făcut o surpriză frumoasă, relansându-se în forță cu un roman: Medgidia, orașul de apoi, Ed. Cartea Românească. De un mare interes s-a bucurat volumul de memorii al Constanței Buzea, Creștetul ghețarului, Ed. Humanitas. 29 noiembrie 2009. Onești. În sala de fes-ti-vități a bibliotecii orașului (instalată într-o clădire superbă) are loc sărbătorirea lui Nicolae Manolescu, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani (sărbătoritul declară că este vorba de o
Festivități by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6682_a_8007]
-
garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din Rotweiler al catolicismului devenise un pudel blajin pe care-l gâdilau pe creștet toate duducile și toți fârțângăii, funcționari gras plătiți în sistemul birocratic al Uniunii Europene") primise vizita unui misterios reprezentant al Islamului. La puțin timp după această întrevedere, papa va muri în condiții suspecte, evident romanești, de unde și numeroasele alegații în jurul
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
A rămas, aidoma congenerului sau moldav, N. Labiș, mai mult decît o promisiune: un nume de referință sub o creație invocată cu o specială prețuire, în primul rînd, firește, de către cei ce l-au cunoscut, de colegii de generație peste creștetele cărora adie în răstimpuri că un duh tutelar... E impresionantă strădania confraterna a lui Adrian Ălui Gheorghe de-a se ocupă de postumitatea lui Aurel Dumitrașcu. Putem gasi în masivă, înfrigurata lor corespondență o explicație (desigur nu exhaustiva) și anume
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
în țara noastră. Două accente speciale, un atelier de rotărit și unul de fierărie, vor fi sugerate în expunere pentru a evidenția cele două meșteșuguri care au avut un rol deosebit de important în evoluția transporturilor populare. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă, sau la căruța pictată dobrogeană expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
fără ostentație și fără parăzi cabotine. De fapt, Zeletin secreta cultură cu ușurința cu care o glandă își secretă hormonii, porii pielii sale părînd anume dilatați pentru a emana particule olfactive de ordin spiritual. În prezența lui simțeai mirosul unui creștet vibrînd enciclopedic în interiorul unui orizont care sfîrșise prin a-l absorbi cu totul. Dar ce te înmărmurea la Zeletin nu era atît luxurianța erudiției, înspăimîntătoare și inexplicabilă din perspectiva unui om normal, cît împrejurarea că acest apetit nu cunoștea întreruperi
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
trebuie exploatat ca atare. Cel puțin dacă citim Jurnalul acesta ca pe-un document de epocă. (Căci mai există un strat, cel al documentului interior, la care mă voi opri ceva mai încolo.) Până una-alta, discutăm, chiar așa !, despre creștetul ghețarului, a cărui suprafață acoperă intervalul 1969-1971. Cu examene de licență amânate și cu un George Ivașcu dominator, culant și îndatoritor (p. 12). Cu o fetiță de crescut și cu o sarcină în șapte luni (p. 23). Cu mutări din
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
de înțepături în definitiv binevoitoare stă miezul incendiar al cărții, ci în două sau trei secvențe pe de-a-ntregul reprobabile de sadism moral și chiar fizic. Pe acestea mă abțin să le detaliez eu, aici. Destul că se găsesc în Creștetul ghețarului. Mult mai interesantă e, cum spuneam, latura de document sufletesc. De altfel, chiar sistemul de redactare al jurnalului trimite la un atare tip de lectură: numeroase pagini fac rabat de la regula notației directe, comprimând dintr-o dată mai multe zile
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
posibile întrebări: de ce a decis Constanța Buzea să-și publice tocmai acum acest prim volum memorialistic? În orice caz, nu din motive conjuncturale. Vremea dezvăluirilor postdecembriste a trecut de mult. {i oricum, nu în dezvăluiri stă centrul de greutate al Creștetului ghețarului. Sigur că au și ele o pondere, că în ordine imediată au de ce interesa. Dar mi-amintesc versuri din Netrăitele (I și II) absolut echivalente celor mai „tari” însemnări de aici. Versuri zguduitoare, adeseori mai explicite decât propozițiile sincere
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
public: o văd pe deplin antrenată pentru o întreprindere de acest gen! Din aceeași categorie a jurnalelor și memoriilor, nu pot trece peste notațiile din 1969 - 1971, ale Constanței Buzea. Vă asigur că dincolo de episoadele "cu Păunescu" veți găsi în Creștetul ghețarului o adevărată mină de aur pentru înțelegerea lumii scriitoricești a deceniilor șapte și opt, cu intrigile, rivalitățile și poltroneriile ei. Dar, mai presus de toate, obsesiva prezență a poeziei, a țărmului salvator într-o lume aflată la cheremul demonilor
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
dovadă. Apoi, nici aici, nici în altă carte a sa (începând chiar cu debutul pe linie din 1957) nu știu să existe vreo referire la uneltele scrisului. O definiție poeziei, Ion Gheorghe dă și nu are. Metalingvistic, în fapt, din creștet până-n tălpi, el nu a conceput literatura decât ca pe-un act direct de reprezentare. Când descompune cuvintele, n-o face pentru că sunt cuvinte, ci pentru că, din punctul lui de vedere, sunt naturi. E ceea ce mă uimește (și în bine
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
un Rege și o Regină tandri unul cu celălalt, Regina îl îmbrățișează pe Rege. El își lasă capul pe umărul ei; apoi se culcă pe o pajiște înflorită; văzându-l adormit, ea iese. Imediat apare un individ, ia coroana de pe creștetul Regelui, o sărută, toarnă otravă în urechea Regelui, apoi iese. Regina reintră, îl găsește pe Rege mort și gesticulează îndurerată. Otrăvitorul revine cu alți trei-patru actori, pare să jelească în rând cu ea. Cadavrul este scos din scenă. Otrăvitorul o
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]