867 matches
-
repede... descria creștinismul ca un "dar ceresc" care se revărsase asupra proto-românilor în toiul năvălirilor popoarelor migratoare, se rezumă în Manual... a menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate a perioadei pe care am delimitat-o, N. Iorga consacra, prin autoritatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în fibra naționalității lor, totul conspiră pentru jucarea unui rol major în istoria umanității: "Înzestrat cu așa de mari însușiri, poporul român trebuia să fie de multă vreme pe aceiași treaptă de cultură cu popoarele apusene: Francezii, Italienii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religie în fața persecuției catolice, sau teza românilor ca apărători ai creștinătății în fața islamului. Vechimea creștinismului românesc este afirmată categoric în formule precum aceasta: Suntem [...] cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră" (Giurescu, 1942, p. 4). Creștinismul constituie ADN-ul spiritual al poporului român, întrucât "în Dacia, sămânța creștinismului a fost aruncată de coloniștii lui Traian" (Patrașcanu, 1937, p. 37). El este, așadar, elementul spiritual care a catalizat sinteza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
turcii, luminează ca o măreață faptă de istorie universală, trecutul nostru și răsbună cele zece veacuri de suferință mută: Mircea, Corvin și Ștefan cel Mare au fost brațul armat, care a ținut pe loc năprasnicul val al Islamismului, salvând Europa creștină în clipa când ea lucra de zor la plămădirea civilizației moderne" (Constantinescu, 1928, p. 120). Contribuția românilor la războiul sfânt împotriva islamului nu s-a rezumat doar la o postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care le ocupă acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Geții au fost și un popor de elită al antichității. [...] Suntem apoi cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră. Suntem, în sfârșit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieață politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi (Giurescu, 1942, p. 4). În acest succint paragraf este concentrată chintesența identitară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoria sa multimilenară a fost mereu amenințat În egală măsură de barbaria dușmanilor ca și de viclenia prietenilor. idealul spiritual; care Înseamnă preluarea, promovarea și dezvoltarea tradiției spiritual creștine a acestui neam, care spre deosebire de națiunile din jur nu a fost creștinat, ci s-a născut creștin. idealul omenesc; adică Însușirea și promovarea acelor calități morale care ridică ființa umană la Înălțimea creatorului ei și pe care tezaurul de Înțelepciune al bibliei ni le oferă cu generozitate. idealul profesional; ceea ce Înseamnă pregătirea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
statal și federal. Deoarece orientări conservatoare, de păstrare a unor valori tradiționale, există și în cadrul unor orientări religioase ne-creștine (ale musulmanilor și evreilor, de exemplu), termenul de dreapta religioasă este uneori folosit ca sinonim. Diferențe totuși există: atât dreapta creștină cât și dreapta religioasă se pronunță împotriva avortului și a căsătoriilor homosexuale, dar cea de-a doua nu sprijină în mod consecvent Israelul, pe când prima, da. Anii șaizeci au cunoscut forme sociale puternice de contestare a tradițiilor și valorilor conservatoare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ale religiozității rurale, o luptă pe care, de fapt, nici n-a purtat-o vreodată cu prea mare convingere. Pentru istoricul și „politistul” bucureștean, ...s-ar zice că Biserica nu era prezentă În viața satelor decât cel mult pentru a creștina riturile de trecere prin botez, cununie și Înmormântare. Fără discuție, țăranii trăiesc Într-un timp creștin, marcat de sărbători creștine, precum Paștele, Crăciunul, Rusaliile și Boboteaza ș...ț Conținutul acestui timp nu are Însă prea mult de-a face cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe un întreg, diferențele ce pot surveni de la om la om nu sunt atât de mari [...]. Din această echitabilitate a abilităților, apare egalitatea speranței în atingerea scopurilor noastre“ (trad. n.). Hugo Grotius, cel care afirma„am văzut în întreaga lume creștină o ușurință în a declanșa lupte care ar face până și popoarele barbare să roșească. Războaiele erau declanșate pentru niște fleacuri, sau pur și simplu fără nici un motiv, și se desfășurau fără nici un respect pentru legi, fie ele Divine sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sunt așezate pe stâlpi metalici, care poartă pe ei de la turnare inscripția "1899". Sunt stâlpi (scurtați), din cei care au servit la iluminatul stradal al orașului Iași la data inscripț ionării. În prezent, la biserica Bărboi își are sediul organziația creștină Frăția Ortodoxă Română (F.O.R.). Biserica Bărboi este nu numai un locaș de cult, ci și un important tezaur de mărturii din istoria orașului și a țării. 7. BISERICA BARNOVSCHI Istoria scrie că în Moldova, între anii 1626-1630 a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în favoarea unui răspuns negativ la această întrebare. În primul rând, într-un univers guvernat de divinitate, omul nu poate fi stăpânul propriului destin. În al doilea rând, spre deosebire de antici care admiteau că omul este cel puțin stăpânul propriilor dorințe, teologia creștină considera că însăși voința umană reprezintă o manifestare a acțiunii divine: Domnul este cel ce lucrează în noi ca să vrem și să desăvârșim”. În al treilea rând, alegerile omului decurg din scopurile sale, iar acestea sunt dictate de natură, căreia
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
adică ea își propunea să fie ceea ce era, nu ceea ce dorea ea să fie, dar să știe ceea ce era. Naturalețea era legea ei fundamentală de funcționare. Împlinind legea realității și propria lege, neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe poate părea extrem de dur și necruțător. Privind din perspectiva contextului istoric românesc interbelic, când
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aici, pe pământ, în istorie, întrucât creăm cultură" - uitând că, cel puțin în unele forme ale ei, cultura nu e decât o consecință a căderii lui Adam în păcat. Mântuirea prin creație e - de altfel - o poziție magic-panteistă, și nu creștină)". 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 Nae Ionescu, În jurul concordatului, în "Cuvântul", an III, nr. 752, 6 mai 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 414. 26 Ibidem. 27 Nae Ionescu, Către anti-concordarii sinceri, în "Cuvântul", an
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
De aceea lucrul făgăduit, pentru un om cinstit este ca și împlinit. (Din Manualul de Morală Creștină cl. a VI-a al prof. Pr. Gh. Ceaușanu și Chiriac Dimancea, București, 1931) 77. Convertirea lui Clovis Clovis, regele francilor, s-a creștinat în urma unei făgăduințe. El se căsătorise cu o creștină, numita Clotilda, care se silea din toate puterile să-și aducă soțul la adevărata credință. Plecând el în război împotriva alemanilor ăgermanilor), la despățire ea îi spuse: Nu-ți pune nădejdea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ritualic. Însă câți dintre noi știm că, în timp, colindele au fost îndelung stigmatizate de creștinism? Instituțiile ecleziastice au încercat să le extirpe, dar fără succes. (Sinodul de la Constantinopol din 692 este doar un exemplu). Cu timpul, colindele au fost creștinate, grație unei substanțiale infuzii cu personaje creștine. Așa le cunoaștem și noi astăzi. Un alt ritual special al acestui interval sacru este sacrificiul porcului. Celebrul animal era în vechile tradiții un veritabil zeu. Era asociat divinităților vegetației (Attis, Adonis, Demeter
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
3); Paul Evdokimov (Iubirea nebună a lui Dumnezeu, traducere, prefață și note de Teodor Baconsky, Editura Anastasia f.a., București,; Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, traducere, prefață și note de Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christina, București, 1995) și John Meyendorff (Teologia bizantină. Tendințe istorice și teme doctrinare, traducere din limba engleză de pr. Alexandru I. Stan, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1996, în special pp. 203-255); Brian Davies (Introducere în filosofia religiei, traducere din
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria sau tipologii ale sfinților-martiri. Relațiile de "vasalitate" (credință față de autocrat), practicate în spiritul politicii și al moralei românești, pun în evidență, în același con de lumină unde se află și figura voievodală și tot pe schemele gândirii populare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
filosoful Avicena într-o aventură ce confundă alchimia cu ritualurile magice și cu demonomagia. În acest mod, pot fi provocate forțele întunericului sau poate fi cerut ajutorul divin, cum adesea face Alexandru Macedon pentru a învinge într-o manieră pur creștină păgânitatea sau bestiile stihiale (ce reprezintă diformul și lumea sălbatică), împlinind astfel rolul de întemeietor de lumi "normale". Sitaute între cult și folcloric, imaginarul cărților populare își asigură aderența la stratul cultural "minor" prin schemele narative mitizante și prin fabulosul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Cristofor) pe pământ colonizat (Columb)! Din 1493, dar mai ales din 1494, o dată cu Tratatul de la Tordesillas, papa Alexandru al VI-lea (un spaniol) a confirmat Împărțirea „Lumii Noi” Între Portugalia și Spania. Și a Început colonizarea: populațiile indigene au fost creștinate, dar și reduse la statutul de sclavi În encomiendas; tone de aur și argint (minele de la Potosí produceau singure de cinci ori mai mult argint decât Întreaga producție europeană) au luat calea Sevillei; războaiele, bolile și condițiile de muncă au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revoluția industrială de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și amplificat de dezvoltarea schimburilor după cel de-al doilea război mondial, În special În anii ’80. Așa cum subliniază Fernand Braudel, construcțiile anterioare care au luat formă de imperii ă Roma, Europa creștină, Islamul, China și India ă aveau o bază politică (Braudel, 1985). Întărirea legăturilor de interdependență dintre țări, din motive În același timp ideologice și tehnice, ridică problema eficienței reglementărilor naționale. Multiple manifestări. Este vorba În primul rând despre comerțul cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pricini: sursele istorice spun că el ar fi circulat prin Scytia Minor și ar fi încreștinat locuitorii din aceste teritorii. În acest sens, tradiția bisericii ortodoxe l-a revendicat, cel puțin pentru zona dobrogeană, ca fiind cel care i-a creștinat pe locuitorii din Dacia, deși mai degrabă acest lucru este o legendă, decât un fapt viu. Totuși, el a fost acceptat ca atare. Drept care, în mileniul trei, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a preschimbat ziua Sfântului Andrei în sărbătoare națională, adoptându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]