13,465 matches
-
acesta, engleza mai puțin onorabilă și mai puțin eficientă? Dacă da, i-aș fi recunoscător autorului articolului cu titlu atât de jucăuș, "Limba lui Ungureanu", să-mi traducă pe loc, fără dicționar, sensul următoarelor cuvinte, nemurite de pana "basarabenilor" Ion Creangă și Sadoveanu: "răzlog", "opsŕs", "năjit", "chiclŕz", "evghenist" și - că tot ne dăm virtuozi într-ale Albionului - "anglěe".
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
buze d. noaptea își frânge gâtul șlefuind isteria gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se schimbă-n formulă din oră în oră, ca o gardă la platul Buckingham”; „Eu merg mai departe, imaginar și fără pericol prin mucavaua cu flori de matase și franjurii care se prind de gâtul meu slab că disperatul de creangă unui castan fragil, comestibil”; Sunt o spadă fără podoabe, fără vesminte de purpura, doar un lut în care apă dulce și sufletul cresc că în oul pajurei două aripi”. În această forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Tinerețile lui Daniel Abagiu de Cezar-Paul Bădescu, Tricephalos-ul Ruxandrei Cesereanu, Exuviile Simonei Popescu, Orbitorul lui Mircea Cărtărescu, dar și Supraviețuirile lui Radu Cosașu și, de ce nu, Patul lui Procust al lui Camil Petrescu, ca și Amintirile din copilărie ale lui Creangă ar fi autoficțiuni. Termenul nu este însă deloc pus în legătură cu poezia, ca și cum ar fi de la sine înțeles că ficțiunea nu se poate formula decît în proză. Dincolo de tipologia literară Autoficțiunea, ca practică literară (inițial) a unui individ occidental civilizat (în
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
enunțării. Lucrurile sînt cît se poate de evidente în cazul romanului lui Cezar-Paul Bădescu. Eul povestitor este cu totul altul decît eul-erou; cel din urmă crește și, maturizîndu-se, ajunge să-și privească din afară copilăria, exact ca în Amintirile lui Creangă. Nici Radu Cosașu nu scrie autoficțiune, pentru că nici literatura lui nu respectă explicit nici criteriul identității eului-personaj cu eul-narator, nici criteriul pragmatic al naratorului ca origine a enunțării 1. Eul cosașian are ceva din vacuitatea eului autoficțional (este o ființă
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
demiurgică a fanteziei. Pe fereastră, în curtea strâmtă și ea, el vedea un cocoș mic, alb, de o rasă pitică... Sunt sigur că acest cocoș liliputan, anume ales astfel, pentru amplificarea prin geniu, lui i se părea Cocoșul imaginat de Creangă, și care, înghițând aurul, venea zilnic la geam, cerând socoteală...
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
pe buza gropii, la apel." (Apelul de seară); "Părul tău explodând ca șampania/ îl bea vântul mirării din sud,/ când te văd, peștișorul pirania/ umblă-n mările-n care asud.// Hip și hop curg ghețarii spre Spania/ sar maimuțe pe crengi de năut/ te voi duce acolo cu sania/ sau călare pe-un flutur mamut.// Mii de popi au să-mi cânte sfeștania/ cum pândesc să vânez un sărut/ mii de muște-or începe campania/ peste hoitul meu drag și urât
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
buze d. noaptea își frânge gâtul șlefuind isteria gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se schimbă-n formulă din oră în oră, ca o gardă la platul Buckingham”; „Eu merg mai departe, imaginar și fără pericol prin mucavaua cu flori de matase și franjurii care se prind de gâtul meu slab că disperatul de creangă unui castan fragil, comestibil”; Sunt o spadă fără podoabe, fără vesminte de purpura, doar un lut în care apă dulce și sufletul cresc că în oul pajurei două aripi”. În această forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lipsa de civilizație a regățenilor. De altfel, după Unire, Bucureștiul a fost literalmente colonizat de reprezentanții elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment, mișcarea intelectuală a Iașiului, încît cei care au rămas își plîngeau singuri de milă. Cînd Creangă se dădea de ceasul morții că Eminescu, marele lui prieten, a părăsit orașul, îi scria obidit poetului că la Iași n-a mai rămas din "Junimea" decît Caracuda, care se agita "ca tăunele cu paiul în cur". Moldova, prostește disprețuită
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
în România literară, sub titlul Ciubuc Clopotarul, ca să reîmprospătez oarecum serialul intrat de atât timp în rutină, stând de șaisprezece ani și ceva (cu excepția a trei săptămâni din ianuarie 1990, cenzurat de niște confrați revoluționari)... așadar, sub semnul lui Ion Creangă. Titlul îl schimbai cu gândul de a șterge de colb originea marelui nostru, - dacă nu cel mai mare povestitor român... La noi Ardealul a însemnat totdeauna acțiune, viață bine gospodărită și în același timp drag de carte. Os ardelenesc, bunicul
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
organiza Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți - ediția 2003. Aceasta se va desfășura în municipiile Timișoara - la Fundația Independentă pentru Tineret (Casa Tineretului - str. Arieș nr. 19), între orele 8 și 19 - și Lugoj - în Cetatea Universitară Drăgan (str. Ion Creangă nr. 5), între orele 9 și 13. Art. 80-85 din Legea nr. 76/2002 stipulează că angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ primesc timp de 12 luni, pentru fiecare absolvent angajat, o
Agenda2003-36-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281439_a_282768]
-
Parcul Central, spectacolul „Amaretto“ (Lichior de migdale) în montarea regizoarei Magda Bordeianu. Până la sfârșitul anului, mai sunt prevăzute premierele: „În derivă“, adaptare scenică de Alina Hiristea după S. Mrozek, „Peripețiile lui Nică“, adaptare scenică de Ion Jurcă Rovina, după Ion Creangă și un spectacol de Crăciun realizat de Alina Hiristea. Centenarul nașterii lui Orwell va fi marcat de punerea în scenă a textului „Ferma de animale“. Pe parcursul noului sezon vor demara lucrările de refacere și modernizare a scenei și a sălii
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
cu responsabilități în domeniu și a populației, pentru gestionarea unei situații de urgență civilă creată în urma unor fenomene meteorologice periculoase și inundații provocate de revărsarea râului Timiș“. Pe perioada exercițiului, în Piața J.C. Drăgan, Piața Victoriei și pe strada Ion Creangă este interzis accesul pietonilor și al mijloacelor de transport. ( N. I.) Târg la Budapesta Direcția de relații economice din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara organizează o misiune economică pentru 2-3 octombrie 2003 la Budapesta, pentru vizitarea Târgului internațional de
Agenda2003-38-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281483_a_282812]
-
la Timișoara au apreciat pozitiv câteva din premierele municipalității timișorene: Sistemul Informatic - Geografic și plata taxelor și impozitelor locale pe Internet. Starea vremii din ultima perioadă a favorizat dezvoltarea abundentă a vegetației, iar vântul a afectat coronamentul arborilor, prin ruperea crengilor. După cum ne spunea domnul viceprimar Dorel Borza, mulți timișoreni s-au conformat recomandărilor făcute de Primărie și au efectuat, în jurul imobilelor, lucrări de cosire a zonelor verzi, strângere a ramurilor rupte, iar resturile rezultate au fost depuse lângă carosabil. Municipalitatea
Agenda2003-23-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281083_a_282412]
-
Timiș), precum și cele din Oțelu Roșu I, Măru, Rusca Montană, Brădișorul de Jos, Cărbunari, Știnăpari, Ilidia, Lăpușnicu Mare, Pojejena, Sichevița, Cornea, Vărădia, Bocșa I, Târnova, Terova (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Liturghie arhierească La sărbătoarea Rusaliilor, în bisericile ortodoxe sunt așezate crengi de copaci înfrunzite și iarbă care simbolizează bogăția darurilor Duhului Sfânt. Credincioșii își iau acasă ierburi sfințite, din care împletesc coronițe pentru a prăznui Pogorârea Duhului Sfânt. La Catedrala Mitropolitană, în Duminica Rusaliilor, de la ora 9,30, Î.P.S. Nicolae
Agenda2003-24-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281123_a_282452]
-
se pare firesc că așa trebuia să fi fost dintotdeauna. Lumina a fost dintotdeauna o aspirație a omului, care a încercat prin puterea minții sale să descopere o cale de a face din noapte zi. Flacăra focului întreținută noaptea cu crengi din pădure a fost, probabil, prima sursă artificială de iluminat. Opaițul în care se ardea grăsime animală a reprezentat, desigur, un progres; lumina opaițelor a fost apoi perfecționată și folosită până târziu în evul mediu, când au apărut lumânările (1312
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
turistice și culturale din municipiul Iași, orașul posedă mai multe case memoriale ale personalităților ale căror nume se leagă de „capitala“ Moldovei. Poate cea mai cunoscută și cea mai vizitată casă memorială din Iași este cea a marelui povestitor Ion Creangă. Bojdeuca scriitorului a fost construită înainte de 1850, în mahalaua Țicăului, numită și Valea Plângerii, Ion Creangă locuind aici din 1872 până în 1889, anul morții sale. În 1879, chiar și Mihai Eminescu a locuit aici pentru câteva luni. A devenit muzeu
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
nume se leagă de „capitala“ Moldovei. Poate cea mai cunoscută și cea mai vizitată casă memorială din Iași este cea a marelui povestitor Ion Creangă. Bojdeuca scriitorului a fost construită înainte de 1850, în mahalaua Țicăului, numită și Valea Plângerii, Ion Creangă locuind aici din 1872 până în 1889, anul morții sale. În 1879, chiar și Mihai Eminescu a locuit aici pentru câteva luni. A devenit muzeu în 1918, fiind cea dintâi casă memorială din țară, iar în 1989, cu prilejul centenarului morții
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
câteva luni. A devenit muzeu în 1918, fiind cea dintâi casă memorială din țară, iar în 1989, cu prilejul centenarului morții scriitorului, s-a inaugurat alături de bojdeucă o clădire care găzduiește expoziția documentară. În curte este amplasat bustul lui Ion Creangă, sub forma unui bulgăre de lut, purtând cuvintele scriitorului: „Ia, am fost și eu în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești“. Un alt mare scriitor al literaturii române are la Iași o casă
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
Emese, 30. 01, ora 11. Teatrul German de Stat: „Mutter Courage /Anna Fierling și copiii ei“ de B. Brecht, 25. 01, ora 19, și 26. 01, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Punguța cu doi bani“ de Ion Creangă, 25. 01, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert-lecție, 24. 01, ora 10 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Recital de violoncel și pian - Medalion „Johannes Brahms“, 27. 01, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic, 30. 01, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Arad Teatrul
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
Învățătorului (p), Dropiei nr. 1, Iorgovan (p), Lacului (p), Banatul (p), Liceul Agricol, Aviația Utilitara, Calea Aradului (p)+ Fermă I.A.S. , Ardealul, Lămâiței), Utvin (p), Călacea (p), Lugoj - zona Piața Republicii (p), Sc. Gen. Nr. 3, Lic. I. Hașdeu, str. Creangă, str. 20 Decembrie (p); Margina (p), Comloșu Mare (p), Beba Veche (p), Bulgăruș (p), Sculea (p), Macedonia (p). VINERI: Timișoara (străzile Bucovina (p), Învățătorului (p), Matei Basarab (p), Oboiului (p), Operetei (p), Rusu Șirianu nr. 13, sc. C, Pavel Dan
Agenda2004-5-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282024_a_283353]
-
iar cea a rețelei de apă, de peste 3 000 m. Extinderea rețelei de apă și canalizare se va face pe străzile Belgrad, Aida, N. Ivan, Traviata, Horia, Mureș și Marginii. Doar rețea de canalizare se va executa pe străzile I. Creangă, Lăpușneanu, Brigadierilor, J. Weissmüller, Tălăngii și Zorilor, iar rețea de apă pe str. Virgilius, Gospodarilor, Veac Nou. Acest program de extindere a rețelelor edilitare presupune colaborarea între Primărie și locuitorii străzilor menționate. L. SCRIPCĂ Iluminat Stradal l În cartierele mărginașe
Agenda2004-6-04-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/282037_a_283366]
-
străzile Avram Iancu, Diell, Albinelor, Gh. Doja, Republicii; Pordeanu, Bulgăruș (p). Citiri de regularizare în perioada 9-13 februarie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile I. Vulcan, Tigrului nr. 2-28, Bicaz nr. 12-22, Timocului, C. Negruzzi nr. 11-31, I. Creangă nr. 1-15, Ispirescu nr. 1-13, Iorgovici nr. 1-3, 2-10, A. Șaguna, Arcului nr. 1-7, 2-10; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Labirint nr. 5, 6, 10, 12, Dropiei nr. 1, 3, 8, 10, Timiș nr. 3, 4, 6, 8, 9
Agenda2004-6-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282051_a_283380]
-
premieră). Teatrul German de Stat: „Bunbury sau Ce înseamnă să fii onest“ de O. Wilde, 14. 02, ora 17; „Fierarii“ de M. Nikolić, 20. 02, ora 19 (premieră). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Capra cu trei iezi“ după Ion Creangă, 15. 02, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - Muzica și pictura. Tablouri dintr-o expoziție, 14. 02, ora 10; Concert simfonic. Dirijor: Remus Georgescu, 20. 02, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Arad Teatrul de Stat: „Mătrăguna“ de N. Machiavelli, 14
Agenda2004-7-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282077_a_283406]