5,038 matches
-
o neasemuită frumusețe. Regina Americii, din care publicăm în avanpremieră un fragment, va apărea în curînd la Editura Corint. 1 Wilson fuma două țigări odată. Una îi atârna de buze iar pe cealaltă o ținea între degete ca pe un creion. Nevrând să uite ce citea, și-a ridicat ochii și a zis că-și petrecuse ziua gândindu-se că era noapte. Și ce-i cu asta, m-am gândit. Mi-am mișcat capul, dar n-am scos nici un cuvânt. Am
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
deși îl cunosc, nu-l înțeleg prea bine și e inutil să-l judec. Oricum, eu nu sunt un scriitor serios - în sensul ăsta. Nu am scris pur și simplu pentru că nu am fost în starea care să-mi pună creionul în mână. Nu e vorba de nimic din afară - conjuncții ale planetelor, scumpirea pâinii, campionatul de fotbal sau campionatul de politică. Ce se poate spune despre un om?" - Cum de te-ai reapucat totuși de scris, ce a declanșat această
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
scaunul său ridicat, în ultimul rând al cinematografului. Era o strânsoare de duminică. De fericire. Dintr-o dată, aveam atâtea să-i spun. Eram gata să vorbesc, dar a dat drumul mâinii mele, iar a lui a căzut pe cearșaf, lângă creion, ca o frunză moartă. A închis și ochii. Mi se părea că zâmbea. Aici începe durerea. Când s-a prefăcut în fum, el n-a mai fost nicăieri. Timp de șaptesprezece ani mama l-a așteptat să se întoarcă de la
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
Constantin Țoiu Recitit Foamea lui Knut Hamsun. Prodigios! Delirul în fața celorlalți, "efortul de a pluti" în sistemul convențiilor sociale. Căpețelul de creion pe care eroul cărții îl uită în jiletca vândută la muntele de pietate și pentru care se întoarce, să și-l ia, ca să poată scrie articolul. Funcționarul, care îl întreabă dacă nu mai are ceva în jiletcă... El ia jiletca
Frica!... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8033_a_9358]
-
fundătura" în care ați fi împins cu șiretenie și rea voință, o logică minimă ar fi trebuit să vă sugereze că fundătura, dacă ea este într-adevăr, ea vă aparține în totalitate. Mai mult decât să vă fi citit cu creionul în mână textele, ca să le corectez minuțios și să aleg un fragment bun pe care să vi-l public într-o pagină de revistă, nici n-aș fi putut face pentru un coleg la începutul de drum. Suspiciunea dvs. însă
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
mâini străine pe umerii tăi/ mâini străine ating umerii tăi// vene accentuate sub piele pe piepturi vii/ și cioburi încinse sub tălpi de cauciuc/ efectul de cădere din dans/ gândurile mele se pulverizează în resturi/ ca atunci când cineva trece un creion peste piele// ochi roșii polaroid în întuneric/ gâlgâie iubire la unison" (stupid little piesă mp3); "capul meu alb printre capetele albe/ o senzație biologică umblând pe vârfuri/ ieșind liniștită din casă/ exact ca restul rețelei/ așteptând o minune în fiecare
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
La ce să renunțe, în ce fel să mixeze uneltele de scris? Când, însă, răsfoind în continuare Dilemateca, întâlnește, în ancheta privitoare la debut, afirmații atât de lipsite de umor, parcă nici nu mai contează dacă ele izvorăsc dintr-un creion cu mină, dintr-un stilou Parker sau dintr-o tastatură fără fir. E trist ca un autor de nici 25 de ani să intre în literatură cu un asemenea bagaj de obtuzitate, de rea-voință, de megalomanie și de blazare: Ca să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
Încadra o față rafaelică, ochii mari și genele lungi și rimelate, sprincenele frumos arcuite. Poate cel mai mult l a impresionat și l-a uimit gura delicată, buzele mici și mai groase, Înnobilate cu un ruj sidefat și conturate cu creion dermatograf maro, mereu surâzândă angelic, tenul obrajilor era unul alb, pudrat ușor și doar cu o tentă de roșu În mijlocul lor. Pe lângă urechiușele delicate curgeau parcă din cer câte doi zulufi extrem de subțiri și răsuciți cu mare măiestrie. Avea un
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu un singur deget, și fata se aplecă peste umărul său, ferindu se cât mai bine să nu atingă salopeta băiatului de optăsprezece ani și cu un deget delicat, așa cum erau și celelalte, date cu ojă sidefată și conturate cu creion roșu, cântă În detaliu pentru a se face Înțeleasă cât mai bine. Rică Olaru nu putea recepționa mai nimic din cele arătate, era copleșit de mirosul de parfumuri și cosmetice de calitate, de fața și părul bibliotecarei și nici nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Ce a fost tatăl dumitale? întrebă Janvier cu o ușoară urmă de curiozitate. —Avocat. —Și tatăl lui? Tot avocat. O fi o meserie bună pentru unii oameni, comentă funcționarul. Mie mi se pare cam prăfuită. Dacă mi-ai da un creion și o bucată de hârtie, ți-aș face planul casei și al grădinii. N-am, răspunse Janvier. Nu te mai osteni. E casa ta. Nu a mea. Tuși din nou, sprijinindu-și mâinile osoase pe genunchi. Parcă încheia o discuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Singura cale este să tragem bilețele, spuse primarul. Funcționarul pregăti bilețelele, sacrificând pentru aceasta o scrisoare primită de acasă. O citi iute pentru ultima oară, apoi o rupse în treizeci de bucățele. Pe trei dintre ele făcu o cruce cu creionul, apoi împături fiecare bilețel. Pantoful lui Krogh e cel mai mare, spuse el. Amestecară bilețelele pe podea și apoi le puseră în pantof. — Tragem bilețelele în ordine alfabetică, zise primarul. —Începând de la Z, adăugă Chavel. Nu mai era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
calmă, o scenă ce nu se schimbase niciodată. Moartea, tortura, pierderile nu lăsaseră nici o urmă asupra peticului de perete din fața ochilor ei, acoperit de tapetul cu buchețele de flori ales de soacra ei. Deasupra unui buchețel era un desen în creion, un chip de fată care, la paisprezece ani, poate avusese pentru el o semnificație, acum uitată - poate o iubire romantică, incertă, de adolescent, o pasiune și o durere despre care crezuse că vor dura o veșnicie. Se întoarse și dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
folos. Nu uita că numele lui adevărat e Carosse, e actor. — Cred că ești rănit, spuse fata. —Ba nu, m-a atins doar glonțul care a ricoșat din perete. E o nimica toată. Mai mult o sperietură. Dă-mi un creion și hârtie. Vreau să scriu o declarație până aduci tu poliția. Ea îi aduse tot ce-i ceruse și rămase încurcată în fața lui. Temându-se că o să leșine în prezența ei, Chavel îi spuse blând: —Te-ai liniștit acum? Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
de tablă pe care au lipit o poză în care se văd câțiva nori care cică sunt continuați de valurile de unduirile tablei și că așa combinație superbă, asemenea accepțiune a materialității mai rar. Și ce „intervenție“ să mâzgălești cu creionul trei norișori puchinoși pe tablă! În momente din astea devin puțin paranoic, mimez perplexitatea și le zic că toate ca toate, dar după ce sfârșesc opera de artă s-o aducă acilea în zonă, o transformăm în măsuță sau i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cu rușii și asta nu i a bună. Bănuiam noi că nemții ne vor târî în război. Iaca dovada... În zori, am deschis aparatul de radio și, pe fondul bubuiturilor, am auzit ordinul de atac. Am pus repede mâna pe creion și hârtie și am notat partea cea mai însemnată. Ascultați o: „Ostași, vă ordon treceți Prutul. Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
gândea Costăchel în timp ce le deschidea ușa. Căpitanul și-a scuturat ciubotele și a intrat. Cine-i, Costăchele? - a întrebat Măriuca din bucătărie. Avem musafiri. Fi-i pe pace! - a liniștit-o Costăchel. Căpitanul și-a scos un caiet și un creion din buzunar și a deschis vorba: Cum te numeșt? Costache Vultur. Ce vârstă ai? Apoi ar cam fi vreo cincizeci și unu de ani acolo. Copii ai? Un fecior. Cum îl cheamă? Ca pe mine. Costache Vultur. Cu ce se
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
taină al sufletului său? Dificilă situație! Dar totuși, să fim serioși: n-ai cum să pui un tăietor de lemne să lucreze la mecanismul fin al ceasului elvețian, tot așa cum este imposibil să iei din mâna de matematician a contabilului creionul și să-i 1 Cuvinte atribuite lui Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord. pui în loc condeiul artistic al poetului. Ar fi o utopie! Așa că, însuflețit de aceste gânduri, care îi reînviară în întregime țelul râvnit și care îi goniră norii negri, ce îi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aduce luna În casă. Strălucirea ei m-a fascinat, mi-a indus o stare hipnotică și brusc, mi-au apărut În minte câteva versuri. M am ridicat cu mare grijă ( să nu-i trezesc pe ceilalți) și am căutat un creion și o foaie de hârtie. Geamul avea un pervaz pe care se aflau două trei ghivece cu flori, În special mușcate ( favoritele mamei). M-am sprijinit cu coatele pe acest pervaz și am Început să așez gândurile pe hârtie. Lumina
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
N-a putut să-mi taie aripile, cu toate că avea destule rețineri. Ne-am apucat de treabă, deoarece timpul trecea destul de repede și mai erau destule detalii de pus la punct. Pe o bucată de pânză albă s-a scris ( cu creioane dermatograf, având culori diferite) și cu litere mari: „163 de ani de la...” Capetele pânzei au fost prinse cu pioneze, pe două șipci rezistente , având 1,5 metri Înălțime. Arăta promițător! Revenind acasă, am dus la bun sfârșit scoaterea poeziilor la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
în fața lui și așteaptă ca Dorin să aibă o reacție. Acesta se uită nestingherit pe pereți, de parcă activiștii noștri ar fi transparenți. Atunci unul din ei îndrăznește să-l întrebe: "Dvs. ce faceți aici?" "Lucrez", răspunde prompt Dorin. "Fără un creion în mână, fără o hârtie, fără o carte tehnică pe masă?" "Acum gândesc", și Dorin le întoarce spatele, rotindu-se în scaunul ergonomic, de această dată cu fața la planșetă. Activiștii ies valvârtej din atelier și convoacă urgent o ședință de partid
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mici. întotdeauna, să știi de la mine, pașii mici sunt mai siguri... Să se ocupe locotenentul Ghelțu de această convocare. - Am înțeles, tovarășe colonel. Pot pleca? - Desigur! Locotenentul părăsi biroul comandantului. După ce ușa se închise, colonelul Priboi începu să bată cu creionul pe care îl avea în mână, ca pe o darabană, mapa de pe biroul său. Acest gest îi trăda irascibilitatea, starea de incertitudine. Se putea intui că este marcat de imprevizibilul horei în care intra acum. Întâlnirea ordonată pentru a doua
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cum Îi era felul, nu păru să acorde prea mare importanță acestui fapt. Într-o dimineață, În timp ce mă Îndreptam spre sala de clasă, Otilia m-a oprit pe hol și mi-a cerut să-i Împrumut, pentru câteva minute, un creion. Avea prima oră geometria și venise mai devreme la școală, ca să se consulte cu o colegă asupra temei. Toate peșterile din lăuntrul meu se iluminară dintr-o dată, gonind beznele cuibărite acolo, și, pentru o clipă, am crezut că-mi pierd
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
meu se iluminară dintr-o dată, gonind beznele cuibărite acolo, și, pentru o clipă, am crezut că-mi pierd echilibrul, că mă lichefiez pe mozaicul rece, la picioarele ei. I-aș fi dat nu unul, ci o sută, o mie de creioane dac-aș fi avut. Dar neșansa a mușcat din mine, sfârtecându-mi inima, pentru că nu găseam niciun creion În mapă. În nenorocita de mapă, care mă trăda Într-un mod atât de neașteptat. Iar ea se amuza discret, văzându-mi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
echilibrul, că mă lichefiez pe mozaicul rece, la picioarele ei. I-aș fi dat nu unul, ci o sută, o mie de creioane dac-aș fi avut. Dar neșansa a mușcat din mine, sfârtecându-mi inima, pentru că nu găseam niciun creion În mapă. În nenorocita de mapă, care mă trăda Într-un mod atât de neașteptat. Iar ea se amuza discret, văzându-mi Încrâncenarea disperată cu care căutam printre foi și caiete, răscolindu-le febril. Mi-a spus ca nu-i
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
până la sfârșitul programului, nu ne urnim de aici. Secretara le privi impasibilă. Gestul ei putea fi tradus în cuvinte: N-aveți decât, boboacelor! După o vreme, fetele renunțară să mai cronometreze timpul irosit în această anticameră. Numărară florile din glastră, creioanele de pe birou, ciucurii de la perdele, tablourile, absolut totul, când, într-un târziu, se auzi soneria. Secretara deschise ușa cu precauție și fetele auziră: - Să vină cele două... Iată că acum nu aveau nici nume. Erau cele două... - Intrați, le îndemnă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]