1,151 matches
-
și “ Kourabiedes”, acoperită cu fulgi de zahăr. De Anul Nou, tardiția cere să se pună pe prăjitură o monedă de aur sau de argint. Grecii nu împodobesc brazi de Crăciun, locul acestora fiind luat de creanga de măslin. De asemena, crenguța este fixată în mijlocul prăjiturii de Crăciun, ce se așază în centrul mesei și se decorează cu nuci, portocale și mere. Conform tradiției una dintre persoane se ridică de la masă spunând:”Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Ii sus s-a născut
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Crăciun, ce se așază în centrul mesei și se decorează cu nuci, portocale și mere. Conform tradiției una dintre persoane se ridică de la masă spunând:”Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Ii sus s-a născut, toată lumea se bucură”. Prăjitura și crenguța rămân în centrul ,mesei până la Epifanie, când poate fi tăiată. Masa festivă la americani începe cu aperitive reci, pregătite deseori din somon afumat, iar desertul variază de la regiune la regiune și chiar de la casă la casă. Ca decorațiuni, cel mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
iar când este posibil să-i crească în propria casă. Ca să le aducă noroc. Copacii autohtoni trebuie răsădiți, dacă nu există, în preajma casei ori blocului. Tot pentru noroc Dacă nici acest lucru nu e înfăptuit, cautădragă cititorule - să rupi o crenguță din “fratele vegetal” și s-o porți asupra ta. Dar când o rupi spune așa: Frate (numele copacului) Nu te rup să-ți fac durere Ci te rup să-mi dai putere! Ai să constați, cu satisfacție, că după aceea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
atâta timp steaua omenirii, este o idee bună de aruncat la haine vechi. Acest arbore este, în realitate, un tufiș. Un tufiș masiv, rotund, un fel de nebuloasă înțesată cu specii de animale, iar specia umană nu este decât o crenguță fragilă a tufișului genealogic o crenguță gânditoare, într-adevăr, dar, totuși, o crenguță. Îngropat, pierdut în masa tufișului egalitar, iată omul așezat la locul său. Se impune, în aceste condiții, să ne coborâm orgoliul de pe piedestal și să urcăm animalul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
idee bună de aruncat la haine vechi. Acest arbore este, în realitate, un tufiș. Un tufiș masiv, rotund, un fel de nebuloasă înțesată cu specii de animale, iar specia umană nu este decât o crenguță fragilă a tufișului genealogic o crenguță gânditoare, într-adevăr, dar, totuși, o crenguță. Îngropat, pierdut în masa tufișului egalitar, iată omul așezat la locul său. Se impune, în aceste condiții, să ne coborâm orgoliul de pe piedestal și să urcăm animalul măcar cu o treaptă mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Acest arbore este, în realitate, un tufiș. Un tufiș masiv, rotund, un fel de nebuloasă înțesată cu specii de animale, iar specia umană nu este decât o crenguță fragilă a tufișului genealogic o crenguță gânditoare, într-adevăr, dar, totuși, o crenguță. Îngropat, pierdut în masa tufișului egalitar, iată omul așezat la locul său. Se impune, în aceste condiții, să ne coborâm orgoliul de pe piedestal și să urcăm animalul măcar cu o treaptă mai sus pe scara ființelor vii oricât de minuscul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
său numele Ion are în vedere nu sensul originar, ci cu totul alte semnificații, cu trimitere directă sau indirectă la personajul biblic. Lucrurile sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca în fața colectivității căreia îi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Domnului de ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru a fi sfințite. La biserica din Făgheni se așează credincioșii de la clopotniță și până la biserică, iar preotul trece și sfințește bucatele. Se merge acasă, iar duminică dimineață se spală pe față cu ban de argint, ou roșu și o crenguță de busuioc, după care se pleacă la slujba pentru Învierea a doua. Abia acum se ia anafură și postul ia sfârșit. În jurul mesei, mai întâi se gustă din pască, se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă friptură de miel, drob și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în creșterea oilor: Tarnița, Lunca, Slobozia. Avem de a face cu o interferență folclorică microzonală între satele de mocani și cele de „cojani” (lucrători de pământ). Umblatul cu sorcova În prima zi a Anului Nou, grupuri de copii poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț pe jurul care se împletesc flori din hârtie colorată. Numele de „sorcovă” după cuvântul slav „surov” (verde, fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore. Cântecul și sorcovitul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frumosul de urât, utilul din lucrurile nefolositoare. Cel mai adesea, jocurile noastre erau inspirate din activitatea adulților: „de-a grădina”, „de-a casele”, „de-a mama și de-a tata”, „de- a școala’’, „de-a stâna’’ ș.a. Ciocanii de porumb, crenguțele, pietrele lustruite, penele de găină erau jucăriile noastre. Fetele își făceau păpuși din cârpe. Nimic nu se cumpăra, doar cei avuți permițându-și luxul de a cumpăra o jucărie celor mici. Joaca însemna, de regulă, creșterea și îngrijirea fraților sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în toate civilizațiile. Habitatul unui zeu poate fi un arbore și fiind asociat cu un ordin divin venerarea copacului este binecuvântată. Buddha a primit lumina sub un copac divin. Ramurile măslinului, palmierului, laurului sunt asociate zeilor și-l pot încorona. Crenguțele de merișor sunt întâlnite printre adepții Shiva și busuiocul ca plantă sacră pentru Lakshmi, soția lui Vishnu, zeița hindusă a prosperității. Vița-de-vie, reprezentată ritual pentru Dionysos și Cristos, a fost întotdeauna simbolul vieții și nemuririi la greco-romani și în lumea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
său numele Ion are În vedere nu sensul originar, ci cu totul alte semnificații, cu trimitere directă sau indirectă la personajul biblic. Lucrurile sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca În fața colectivității căreia Îi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu alcoolul în jumătăți de pahare pentru copii, nici povestea cu spoveditul la biserică... mai degrabă ce l-a învățat maidanul are continuitate. - Lumea de-acasă. E o lume lipsită de libertate. Mama și bunica fac legea cu câte o crenguță ruptă din brad... ele sunt ostașe în Oastea Domnului. Cu toate astea, ispitele existenței îl ating și pe el. Primele țigări sunt cele meșteșugite la o vârstă mică din mătase de porumb fumate în pod, sub directa îndrumare a vărului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și imaginea de pe aceasta, apoi li se explică copiilor ce scrie pe steaua care și-au ales-o și ce trebuie să facă. Grupul care are întrebarea ,,ce” pe steluță, vine și adresează întrebări: Ce vedeți pe steluță? Ce are crenguța pe ea? Grupul care are întrebarea ,,cine?” pe steluță vine și adresează întrebări de tipul: Cine știe câte frunze erau la început? Cine știe ce s-a întâmplat cu două frunze? Cine știe să compună o problemă? Cine știe să compună exercițiul problemei? Cine
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
sprijină zidul Imaginea reală de la care a pornit autorul a fost cu siguranță aceea a unei crengi de liliac Înflorit care atinge zidul casei În ruină. Contrastul evident dintre construcția-n paragină și izbucnirea impetuoasă a primăverii (evocată doar prin crenguța de liliac doar presupus Înflorită) a fost suficient pentru a-l face să resimtă mai acut compasiunea pentru casa surpată, compensată Însă brusc de năvalnicul avînt al anotimpului. Un singur cuvînt, sprijină, a deturnat imaginea de la rolul ei de simplă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ajutor domnișoarei Jungmann și croitoresei ca s-o gătească pe Tony. S-o bată Dumnezeu, spuse ea, dacă văzuse o mireasă mai frumoasă și, privind în sus, plină de admirație, se așeză în genunchi așa grasă cum era să prindă crenguțele de mirt pe rochia albă din moiré antique... Asta se petrecea în sufrageria mică446. Aceasta este o contaminare a vorbirii naratorului de către vorbirea personajelor, un fel de citat indirect, care poate fi observat frecvent la romancierii victorieni precum Dickens, George
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
drumeții, excursii am urmărit să formez elevilor deprinderi de comportare civilizată de păstrare și ocrotire a mediului înconjurător, le-am prezentat regulile pe care le au de respectat. Astfel, în drumeții i-am avertizat că nu au voie să rupă crenguțe de copaci sau puieți. Nici resturile de mâncare și ambalaje nu trebuie lăsate la întâmplare, se adună în saci menajeri care se duc la locuri special amenajate. Am recondiționat paharele de lapte pe care le-am transformat în răsadnițe pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
familiei, Apariția unor incidente (școală,etc.), Conflicte, influențe negative. ARBORELE AUTOCUNOAȘTERII Imaginează-ți că acest copac ești tu și adaugă pe crengile copacului toate aceste lucruri pe care le știi despre tine în acest moment. Adaugă pe fiecare ramură alte crenguțe mai mici și scrie ce ți se cere. 1. Lucruri pe care le prețuiesc cel mai mult (nu neapărat bunuri). 2. Lucruri pe care știu să le fac mai bine decât alții. 3. Lucruri pe care știu să le fac
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
lui Christopher Polge 123. După care studiază embriogeneza la Institutul Roslin. El realizează clonarea primului animal mamifer dintr-o celulă somatică adultă și anume mielul finlandez de rasă Dorset (în 1996), numit Dolly. Cuvântul "clonă" provine din grecescul κλών - klōn, crenguță, care sugerează că o nouă plantă se formează dintr-o firavă crenguță. În biologie, termenul se întrebuințează pentru a desemna procesul prin care se produc populații de indivizi identici genetic, astfel cum se întâmplă în natură cu insecte, bacterii și
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
realizează clonarea primului animal mamifer dintr-o celulă somatică adultă și anume mielul finlandez de rasă Dorset (în 1996), numit Dolly. Cuvântul "clonă" provine din grecescul κλών - klōn, crenguță, care sugerează că o nouă plantă se formează dintr-o firavă crenguță. În biologie, termenul se întrebuințează pentru a desemna procesul prin care se produc populații de indivizi identici genetic, astfel cum se întâmplă în natură cu insecte, bacterii și plante care se reproduc asexuat. În biotehnologie se întrebuințează pentru a desemna
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
zboară Ajungând în jos râzând Doi în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o rămurică stau Și privesc spre larga zare Patru vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e pestrița mea! N-are nimeni pui ca ea Patru umblă-ncolo-ncoace Doi abia ies din găoace. Iar sub aripă mai are Încă patru oușoare Socotiți și veți afla Puișori, câți va avea
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
și pumnii pe piele și pe anumite zone ale corpului sunt considerate cele mai intense procedee de automasaj. Această tehnică derivă din obiceiurile practicate în vechime de către popoarele slave, care foloseau un masaj empiric, prin lovirea corpului cu mănunchiuri de crenguțe. Există numeroase și variate procedee de lovire, grupate împreună sub numele de tapotare. Intensitatea loviturilor va fi mai mică atunci când se aplică pe regiuni sau țesuturi subțiri și sensibile, medie sau mare când se aplică pe mușchi sau pe straturi
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de răchită sau de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui participant. Dacă se întâmplă să fie în Postul Mare în această zi se dă numai dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai importantă a anului este sărbătoarea Sfintelor Paști (a învierii Domnului nostru Iisus Hristos
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prima zi de Paști nu se mănâncă atunci pentru că se zice că-ți miroase din gură tot anul. De Rusalii(Pogorârea Sfântului Duh), locuitorii comunei noastre pun la porți, la case, la grajduri, la fântâni și la mormintele celor adormiți crenguțe de tei ceea ce semnifică că Duhul Sfânt a coborât pe pământ sub formă de limbi de foc. După sfințire la biserica din fiecare sat, preoții dau crenguțe de tei sfințite care trebuie puse în casă după icoane și păstrate acolo
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]