507 matches
-
pramipexol monohidrat 1 , 5 mg ) . Notă : 3 . FORMA FARMACEUTICĂ Comprimat Toate comprimatele sunt albe și sunt inscripționate cu un cod . Concentrație ( mg sare ) 0, 125 0, 25 0, 5 1, 0 1, 5 Aspect plat , rotund , 6 mm diametru , fără crestătură plat , oval , 7, 86 x 5, 63 mm , crestătură pe ambele părți plat , oval , 10, 59 x 7, 59 mm , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 9 mm diametru , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 11 mm diametru , crestătură pe
Ro_634 () [Corola-website/Science/291393_a_292722]
-
Comprimat Toate comprimatele sunt albe și sunt inscripționate cu un cod . Concentrație ( mg sare ) 0, 125 0, 25 0, 5 1, 0 1, 5 Aspect plat , rotund , 6 mm diametru , fără crestătură plat , oval , 7, 86 x 5, 63 mm , crestătură pe ambele părți plat , oval , 10, 59 x 7, 59 mm , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 9 mm diametru , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 11 mm diametru , crestătură pe ambele părți Toate comprimatele pot fi divizate în două
Ro_634 () [Corola-website/Science/291393_a_292722]
-
mg sare ) 0, 125 0, 25 0, 5 1, 0 1, 5 Aspect plat , rotund , 6 mm diametru , fără crestătură plat , oval , 7, 86 x 5, 63 mm , crestătură pe ambele părți plat , oval , 10, 59 x 7, 59 mm , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 9 mm diametru , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 11 mm diametru , crestătură pe ambele părți Toate comprimatele pot fi divizate în două părți egale ( cu excepția comprimatului de 0, 088/ 0, 125 mg ) . 4 . DATE
Ro_634 () [Corola-website/Science/291393_a_292722]
-
0 1, 5 Aspect plat , rotund , 6 mm diametru , fără crestătură plat , oval , 7, 86 x 5, 63 mm , crestătură pe ambele părți plat , oval , 10, 59 x 7, 59 mm , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 9 mm diametru , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 11 mm diametru , crestătură pe ambele părți Toate comprimatele pot fi divizate în două părți egale ( cu excepția comprimatului de 0, 088/ 0, 125 mg ) . 4 . DATE CLINICE 4. 1 Indicații terapeutice MIRAPEXIN este indicat pentru
Ro_634 () [Corola-website/Science/291393_a_292722]
-
fără crestătură plat , oval , 7, 86 x 5, 63 mm , crestătură pe ambele părți plat , oval , 10, 59 x 7, 59 mm , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 9 mm diametru , crestătură pe ambele părți plat , rotund , 11 mm diametru , crestătură pe ambele părți Toate comprimatele pot fi divizate în două părți egale ( cu excepția comprimatului de 0, 088/ 0, 125 mg ) . 4 . DATE CLINICE 4. 1 Indicații terapeutice MIRAPEXIN este indicat pentru tratamentul simptomatic al Sindromului picioarelor fără repaus de natură
Ro_634 () [Corola-website/Science/291393_a_292722]
-
țărușul (din lemn tare) se rotește cât mai repede în lemnul de bază (moale, uscat, nerășinos). Din frecarea lemnelor apare un rumeguș fin, care începe să ardă deasupra amorsei. Prin suflare, grămăjoara devine jăratic. Vârful țărușului trebuie rotit la marginea crestăturii din scândurica de bază, astfel încât praful de lemn aprins să cadă pe grămăjoara de amorse, pusă mai jos. - Cu acumulatorul - chiar dacă autovehiculul, motocicleta sau șalupa nu are un aprinzător electric pentru țigări. Dar atenție - nimeni nu dorește: mâini arse, baterie
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
de obicei familia de plane {110}). În generațiile mai timpurii de plăcuțe, o pereche de platuri la diferite unghiuri desemnau adițional tipul de dopare (vezi ilustrația pentru convenții). Plăcuțele cu diametru de 200 mm sau mai mare folosesc o singură crestătură mică pentru a desemna orientarea plăcuței, fără nicio indicație vizuală a tipului de dopare. Plăcuțele de siliciu în general nu sunt siliciu 100% pur, ci sunt în schimb formate printr-o dopare cu impurități inițială cu o concentrație între 10
Plăcuță semiconductoare () [Corola-website/Science/319796_a_321125]
-
lor prinse în trei grinzi-tirant (exemplul unic la bisericile bihorene), grinzi prelungite și în spațiul „târnațului”. Căpriorii acoperișului sunt fixați în „cursurău”, cununa ce stă pe grinzile șarpantei. Podoaba de preț a bisericii din Surduc o formează paleta bogată a crestăturilor în lemn, mai cu seamă cele din exteriorul monumentului. „Cursurăul” este împodobit pe toată lungimea de sud a navei cu o mulțime de crestături sub forma unor „ocnițe” trilobate. Pe aceeași grindă se înscrie un al doilea registru de motive
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
stă pe grinzile șarpantei. Podoaba de preț a bisericii din Surduc o formează paleta bogată a crestăturilor în lemn, mai cu seamă cele din exteriorul monumentului. „Cursurăul” este împodobit pe toată lungimea de sud a navei cu o mulțime de crestături sub forma unor „ocnițe” trilobate. Pe aceeași grindă se înscrie un al doilea registru de motive crestate identic, numai că sunt de dimensiuni mai mici. Aceste ornamente pot fi asemuite cu șirurile de „colțișori” ale ștergarelor „cu alesături ” țesute la
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
altar, decroșat, poligonal (cu cinci laturi) dar și cu pronaos poligonal, a putut fi clar deslușit, în culoarea lemnului. Au fost aduse la lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele îmbinări în "coadă de rândunică"; temelia, dispusă în trepte; consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
toate intervențile neadecvate la restaurarea vechilor ansambluri de pictură murală, așa cum a fost de exemplu la Biserica Zlătari din București. El a atras atenția că, tradiția nu înseamnă preluarea unor elemente caracteristice exterioare - cum sunt motivele populare de pe cusături sau crestăturile din lemn și plantarea lor "talequale" în pictură sau arhitectură, pentru a căuta să reprezente ceva specific românesc. Având însă o fire cercetătoare, artistul a căutat surse de inspirație și cunoaștere și în valorile culturale ale altora, în special ale
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și cunoaștere și în valorile culturale ale altora, în special ale armenilor, persanilor și georgienilor. În opinia sa, din toate elementele care au avut contact în mod istoric cu arta românească au rămas ceramica, desenele de pe scoarțele românești, cusăturile și crestăturile în lemn. Recomandările lui Apcar Baltazar au fost prezervarea nealterată a motivelor populare și a modului de tratare a monumentelor românești medievale și bizantine, instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de aceeași formă, fiind intersectată de un timpan ce se racordează cu conturul pereților printr-o suprafață trapezoidală. Ancadramentul intrării de pe latura de vest (inițial a fost spre sud), este sculptat cu chenare în frânghie, dinte de lup, dreptunghiuri cu crestături, cărora li se alătură un liant floral, ușor incizat. Pisania picturii, în naos deasupra intrării consemnează anul și numele zugravului, iar grafia ei corespunde anului 1810.
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
șubredă multă vreme) data din anul 1863 și a fost opera unui zugrav ce se pare că a pictat și biserica din satul învecinat Vălani de Pomezeu, cu care se aseamănă foarte mult. Arcul-dublou și grinda-tirant sunt frumos împodobite cu crestături de formă lobată. Cu toate modificările ulterioare, portalul prezintă un interes artistic destul de mare. Brâul median care înconjoară biserica, și care fusese acoperit de stratul de tencuială adăugat în 1918, poate fi din nou admirat odată cu reconstrucția și restaurarea monumentului
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
a cunoscut mai multe etape în evoluția sa. Inițial, biserica avea o formă simplă, fără pridvor și turn clopotniță. Planul ei este determinat de forma dreptunghiulară a spațiului interior precum și de absida semicirculară nedecroșată. Se remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-o boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular, cu absida în prelungirea navei, poligonală, cu trei laturi. Bârnele masive, din stejar, sunt iscusit îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în forma discului solar și decor de rozete, aninate de peretele altarului, îi sporește izul patriarhal. Turnul - clopotniță este înalt și robust, cu foișor în
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
vestică pronaosul. Ieșirea se face prin latura sudică a pronaosului, printr-un portal romanic, ce dă într-un pridvor deschis. Acoperișul acestui pridvor, aflat de-a lungul naosului și pronaosului, se sprijină pe șase stâlpi patrulateri, din lemn, ornamentați cu crestături tradiționale românești. În partea vestică a bisericii din Mănăstirea, peste pronaos, în secolul al XVIII-lea, a fost ridicat un turn-clopotniță care, degradat fiind, în 1977, a fost refăcut, din lemn, cu foișor și coif alungit, acoperit cu șindrilă, ca
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
patru ori mai mari decât lungimea corpului, gâtul lui Brachytrachelopan a fost mai scurt decât coloana sa vertebrală. Împreună cu alți dinozauri saurischieni (cum ar fi păsările și alte theropode), sauropozii au avut un sistem de saci de aer, evidențiați prin crestături și cavități goale în cea mai mare parte a vertebrelor lor. Oasele goale, pneumatice, sunt o trăsătură caracteristică tuturor sauropozilor. Oasele asemănătoare cu ale păsărilor, a făcut ca, cel puțin un exemplar de sauropode găsite în secolul al 19-lea
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Alte descoperiri făcute cu prilejul asfaltării drumului județean DJ 208 Suceava - Ipotești au surprins o conductă care traversa șoseaua îndreptându-se către platoul Cetății de Scaun. Conducta surprinsă constituie un
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
de maximum 1 kg, pentru a ușura procesul de laminare, ulterior. Aluatul divizat se modelează în forme rotunde, prin modelarea manuală. Modelarea aluatului se face în scopul ușurări prelucrării ulterioare. Crestarea se face la suprafață cu ajutorul cuțitului, practicându−se o crestătură în formă de X. Aluatul se acoperă cu un tifon umed pentru a evita uscarea la suprafață și se lasă în repaus (odihna aluatului). Operațiile de divizare și modelare se pot executa mecanic sau automatizat în funcție de capacitatea liniei de fabricație
Foitaj () [Corola-website/Science/324118_a_325447]
-
până și excepțional de frumosul portal dintre naos și pronaos, care fusese ornamentat cu motive geometrice prin crestare. Motivele ornamentale se mai pot distinge totuși: romburi, semicercuri, frânghia răsucită, dinți de fierăstrău. La fel fuseseră și intrările către altar, cu crestături bogate, azi ascunse sub plăcile de placaj, cu care au fost acoperite, ca de altfel și întreg interiorul bisericii. Arcul dublou, de mare frumusețe, ornamentat frumos de meșterul lemnar, este și el vopsit. Biserica nu avea grindă tirant, căci dimensiunile
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
câte o boltă în leagăn, cea a altarului fiind intersectată pe est la capătul laturilor lungi, printr-un timpan, racordat cu restul laturilor printr-o suprafață trapezoidală. Pereții la exterior, cu excepția absidei, păstrează bârnele aparente, reliefându-se consolele, a căror crestături pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe latura de sud o prispă cu arcade semicirculare și
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
girusul parahipocampal) și girusul cingular (care este o parte a marelui girus limbic) și i-a dat numele de "plică temporo-limbică". Girusul cingular este mai mult sau mai puțin flexuos după persoană. El prezintă pe marginea superioară o serie de crestături, care rezultă din sinuozitățile sau festoanele șanțului cingular. Datorită dispoziției sale semi-inelare, și din cauza crestăturilor sale festonate care caracterizează marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
a dat numele de "plică temporo-limbică". Girusul cingular este mai mult sau mai puțin flexuos după persoană. El prezintă pe marginea superioară o serie de crestături, care rezultă din sinuozitățile sau festoanele șanțului cingular. Datorită dispoziției sale semi-inelare, și din cauza crestăturilor sale festonate care caracterizează marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care i-o dau încă unii anatomiști. Girusul cingular este clar delimitat de-a lungul marginii
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
un unghi obtuz, și se îndreptă în sus și înapoi (formând ramura marginală), spre marginea superioară a emisferei, pe care o intersectează la aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]