1,366 matches
-
formă de aburi groși; o clipă m-am temut să nu fiu printre condamnați, și mulți din jurul meu șopteau „nupțiile, nupțiile...” Pierdusem contactul cu Lorenza, și abia atunci m-am Întors s-o caut printre umbre. Acum sala era o criptă, sau un mormânt somptuos, cu bolta iluminată de un grant de o mărime extraordinară. În fiecare colț apăreau niște femei În veșminte virginale, În jurul unui cazan cu două niveluri, un fel de mic castel pe o temelie de piatră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tricorn al lui Birlic sau în fața capelei Hortensiei Papadat Bengescu, ajunsă centru de depozitare al sculelor de măturat. Dacă ne surprindea ploaia, ne adăposteam în uriașul monument al Fraților Bulgari, cu statui colosale în cele patru colțuri și cu o criptă ovală, pictată ireproșabil. C XL Îi scrise cu degetele tremurânde un mesaj doctorului Iolescu. Îi povesti despre fotografie și despre figura hibridă de pe goblen. Îl soma să-i dea un răspuns la toate astea. În așteptare, își dădu tricoul jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
limbaj simplificat (perfect funcțional altminteri) ca fiind adevăratul limbaj și forma normativă de gîndire nu mai este decît un pas. Elitismului habotnic, ironizat ca grammar nazi, îi corespunde astfel o tiranie a democrației Y2. Ceea ce au în comun toate aceste cripto limbaje este faptul că sînt - sau se consideră - autosuficiente ; ele ascund în aceeași măsură în care dezvăluie, asigurînd comunicarea pentru inițiați și excluzîndu-i pe ceilalți. Fiecare este (și) un fel de limbaj secret, ce creează o intimitate individuală sau colectivă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de elan la ore, nu obții nici un punct. Și așa, din publicație în publicație, din proiect internațional în proiect internațional etc., poți să ajungi profesor emerit fără să dai prea mult pe la școală. Nu vă grăbiți să mă acuzați de cripto comunism nostalgic, parvenitism pesedist și alte nepotisme ! știu foarte bine și reversul medaliei. Cunosc personal un „baron local” care s-a enervat așa de tare cînd i s-a reproșat că nu are suficiente publicații încît în mai puțin de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o descriu evangheliile, înmormântarea lui Isus nu este o legendă sau o farsă, ci un dat istoric. Practicile de înmormântare iudaice Iudeii își îngropau morții, apoi, mai târziu, le adunau oasele și le așezau în recipiente numite osuare, sau în cripte prevăzute anume în acest scop. Practica de a strânge oasele celui decedat se numește ossilegium sau „a doua înmormântare” (cf. Talmudul din Ierusalim, tratatul Mo’ed Qatan 1.5,80c: „Mai întâi le îngropau în pământ și, după ce putrezea carnea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
întrebare ciudată, cu o voce albă, reținută: "Ai auzit vreodată de REM?" "Nu, nu cred, mormăi eu fără să fiu prea atent sau curios. Dar hai, spune-mi cum te-ai sărutat prima dată. "Zi-mi de lapona Enigel și Cripto, regele ciupearcă."" Iar tu, dragă Șah-Razada, începi povestea ta minunată. Insula de smarald se înalță acum la câteva mii de metri deasupra apelor, în care-și oglindește falezele. Doar o cărare duce până sus. Acolo se întinde o pajiște acoperită
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-și confirme un triumf timpuriu asupra altor prezențe umane care, în viziunea lui, își merită disprețul și neantizarea. Aici răutatea dorește întovărășirea cu moartea celui asupra căruia se revarsă. Ea se zărește deja pășind peste înfrângerea deplină a acestuia, peste cripta urii împlinite. Din mijlocul acestui vis al înfrângerii și exilării întru moarte a aproapelui, a susținerii resemnării și dispariției neîntârziate a semenului, cel rău își făurește planul incitant al viitoarelor sale ambiții. Adesea, însă, într-adevăr, aceste calcule de perspective
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
unui propriu mormânt. Ridicarea și continuarea mersului șovăielnic înainte constituie, aici, în mod firesc nu eliberarea din beznă ci înfruntarea acesteia, nu salvarea din labirint ci doar reluarea alergării prin el. Astfel, întreaga viață a orbului își consumă tensiunea în interiorul criptei de întuneric, căderile și îndreptările sale fiind doar răsuciri fixe în caverna beznei proprii. Și orbul percepe timpul dilatat, extins dincolo de perspectiva unei finalități, unei diluări ontice finale. În experiența orbirii temporalitatea se comportă ca un fundal al succesiunii tactile
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în ipostazele unor trăiri ce deschid, prin intensitatea tensiunii lor, spre ierarhii și paliere ontice superioare. Această absorbție metafizică a lăuntricului ce se refuză exteriorității cotidiene este reprezentată prin experiența reculegerii. Plângerea zăbovitoare în fața evidențelor ireversibile ale morții coborâte peste criptă, resurecția estetică întru popasul sub visul hipnotic al artei sau liniștea pășirii întârziate prin spațiul naturii tonifiante, toate acestea sunt forme ale survenirii reculegerii. În circumscrierea sacră oferită de templu, reculegerea îmbracă forma mistică ca stare propedeutică care deschide posibilitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
tensiunea concentrării și aducerii la sine a individualității, spre amintirea ce este reperată și activată. Această evocare a celor ce au fost situează o anumită imagine a trecutului în prezență cristalizînd-o și purificănd-o de sedimentele fluxului experiențelor apuse. Reculegerea din fața criptei a celui ancorat imanentului și finalității restrânse doar în spectrul grosier al corporalității se relevă, așadar, drept expresia dorinței de suprimare a zgomotului metafizic survenit din agitația prezentului. Instaurarea calmului taciturn peste sunetul fremătării cotidiene, stingerea acestuia în așezarea unui
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ce se pot deschide în astfel de acte. În locul trăirilor ancorate adânc survine aici chipul bufonic al superficialității, chip ce relevă menținerea în răsfirare, în disiparea epuizantă rătăcitor a tensiunilor conștiinței care nu urmează concentrat corporalitatea în drumul ei prin fața criptei, sub extensiile naturii sau în voluptatea estetică circumscrisă unei creații de artă. Această lipsă de adunare și concentrare a conștiinței echivalează cu absența lucidității ei receptive și implicante, luciditate substituită de gama unor automatisme de suprafață. Cazul absenței reculegerii mistice
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
o singură dată În acest local. O văgăună rustică cu ștergare țărănești și farfurii de lut pe pereți. Măcar o bere putem să bem, ospătarul Îmbrăcat În costum popular ne zice că e ultimul butoi. În subsolul ăsta ca o criptă nu e doar frig, toate sînt jilave, și la fel ajung și hainele noastre În cîteva minute. La masa de alături sînt niște tipi de vîrsta noastră pe care Îi știm de undeva, deși arată plouați. Ne tatonăm o vreme
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de faianță roșietice și gălbui, dezgolite aproape în întregime, de când numeroase din monumentele funerare victoriene se năruiseră în timpul războiului, în urma unui bombardament care distrusese turnul bisericii și casa parohială. Condițiile austere postbelice nu au îngăduit restaurarea relicvelor depozitate acum în criptă și ignorate de părintele Bernard, care găsea că pereții erau și așa destul de încărcați, având în vedere că nu puteau fi acoperiți cu tapiserii orientale. Podeaua era pavată cu dale de piatră asortate la culoarea pereților, dispuse în desene geometrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Isus, timpurile vieții Lui pământești, și teritoriul Franței, al Galiei de odinioară, care-și revendică pe bună dreptate onoarea de ”prima fiică a Bisericii”, dar și legături cu creștinismul primar, apostolic. In seara aceasta am participat la sf. Liturghie în cripta bisericii, unde se află mormântul sf. Gilles, un eremit. Deja din secolul al VII-lea a existat aici o abație, care din secolul al XIIlea devine și un important loc de pelerinaj fie în drumul spre Santiago, fie spre Roma
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de mărturisitor al lui Cristos, și după un sfârșit fericit, se odihnește înconjurat de onoare. Sărbătoarea lui se celebrează pe 28 mai”. Acest text se găsește pe o placă de marmură pe peretele din partea dreaptă cum intri în biserică. In cripta bisericii se păstrează o relicvie a lui și sarcofagul în care a fost depus trupul său, care acum nu se știe unde este. Am asistat în seara aceasta la rugăciunea vesperelor, unde erau prezente 10 surori carmelitane ale sf. Iosif
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
revelator. Dar la fel sunt și muzica (techno sau gothic), producția ci-nematografică, fără a mai vorbi de diversele tea-tralități urbane. În fiecare dintre aceste cazuri, ne confruntăm cu un proces de anamneză a lucrurilor pe care le-am crezut depășite. Criptele și cavernele umanei noastre naturi. "Cărămizile" primordiale, care sunt fundamentul oricărei vieți culturale și a căror importanță o măsurăm cu uimire. Un fel de realitate latentă, "reziduuri" filogenetice care apar din nou în practicile și excesele tribale. Este vorba aici
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
procesul misterios al trecerii și devenirii, uimind și înfiorând cititorul trezit la o cruntă realitate: viața de la copil - la dus pe apele Styxului, de la Nimic - la Marele Nimic. Și totuși poezia lui Emilian Marcu nu-i chiar o povestire din criptă, ci mai curând o alunecare beată pe o feerică puzderie de stele și instantaneu, moartea devine frumoasă, măreață, Atotputernică și definitivă, pentru că cine nu-și dorește să se adăpostească în interiorul unei asemenea cetăți inexpugnabile, din nefericire zidită pe pământ? ! Publicat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
cartografiindu-ne tăcuta moștenire aristo cratică, năpăstuitele cavouri ale high-life-ului bucu reștean, dându-ne lista celor mai vechi morminte aflate aici (de la Ienăchiță Văcărescu, Dimitrie A. Ghica, Zoe Cantacuzino și Nicolae Filimon, la Zoe Fălcoianu și Lascăr Catargiu, trecând prin criptele lui C.A. (și Elena) Rosetti, Ion Maiorescu, Scarlat Iarca, Zoe Ghika, Petre Ispirescu, dar și copleșitorul monument Cristu Gheor ghieff, plus Dora d’Istria, August Treboniu Laurian, Alexandru Odobescu și colonelul Pavel Zăgănescu), inventariind în imagini lucrările sculptorilor cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Parcul Carol, fost Libertății, mausoleul comuniștilor (inaugurat în 1963), vecin cu Mormântul Ostașului Necunoscut (1923, demon tat în 1958, reamplasat la Mărășești, însă readus în 1991). Cinstit să fiu, dincolo de lugubrul inițial, de faptul că Dej, Groza, Parhon locuiau în criptele de acolo (au fost mutați între timp), ca și de persistenta ambiguitate a simbolicii ahitecturale, pe mine, ca unul care a copilărit în zonă, mausoleul m-a tulburat dintotdeauna. Nu am reușit niciodată, nici la zece, nici la cincizeci de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
odăița lui proastă și prea depărtată, și nemaigăzduind pe la prieteni din prudență, dormea foarte adesea în camera lui mister Whip, ce i se părea culmea confortului. Palatul de marmoră cu omul cadaveric îi era urât, îi amintea capelele funerare cu criptă, văzute în unele duminici din trecut, când se plimba ! CÎ Bellu pe vremea liliacului, pe atunci când duduia Mari locuia prin partea locului. Ada, în schimb, cunoștea bine camera, adesea complezentă fără știrea lui, a lui mister Whip. Uitase de vreo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
invitațiile periodice la cină, deși, ca să respectăm adevărul, se simțea în general bine când seara își intra în ritm, iar gazdele puteau conta pe el să aprindă câte un foc de artificii cu un subiect bizar de conversație. Povestiri din criptă, așa le numea Sylvie: povești care le demonstrau oaspeților veniți la cină că nimic din ceea ce gândeau, vedeau sau simțeau nu era neapărat adevărat. Nu-și pierduse capacitatea să se bucure de plăcerile lumești. O plimbare pe malul iazului morii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
i s-a arătat o fotografie a lui Muhammad Ali, a spus: „Ăsta-i Joe Louis“. Când peste două ore i s-a pus aceeași întrebare, a răspuns la fel, de parcă ar fi fost prima oară. Era închis într-o criptă, înghețat în clipa de dinainte de operație. N-avea cum să înțeleagă că era zăvorât într-un prezent etern. Habar n-avea ce i se întâmplase. Sau, mai bine spus, partea din el care știa nu putea transmite ideea asta memoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care, în acest fel, nu-și contrazice identitatea sacramentală; este spre binele laicului, ca să reușească să-și salveze specificul lui carismatic. Angelo Roncalli, la 1 septembrie 1924, în ziua transferării rămășițelor pământești ale episcopului Radini Tedeschi, din cimitirul orașului în cripta mică a episcopilor din Domul din Bergamo pentru care fusese păstor (1905-1914), a spus: „Oh! Lăsați-ne sfânta libertate a pașnicului și înaltului nostru minister. Lăsați-ne altarelor noastre ca să mijlocim înaintea lui Dumnezeu, pentru poporul creștin și pentru guvernanții
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de înmormântare în zonele de deal din Palestina, din acest motiv considerată tipic „iudaică”, era înmormântarea în camere mortuare săpate în stâncă sau - mai rar - în grote. De multe ori, mormintele în formă de cameră erau prevăzute cu bănci (sau cripte) de-a lungul pereților laterali pe care se puteau depune cadavrul culcat împreună cu ofertele votive. Acest fel de morminte, cu una sau mai multe încăperi, s-a răspândit în Iudeea în special între a doua jumătate a secolului al VIII
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
îmbrăcat somptuos, stând în picioare în iarbă, lângă avion, așteptau șareta. Preotul lucrător se aplecă, agitat, și-l împinse pe Ashargin cu capătul tocit al biciului, cu un gest brutal de nerăbdare. Zise degrabă: - Închină-te. E însuși Yeladji, paznicul criptei Zeului Adormit. Gosseyn simți o impulsiune violentă. Se răsuci și se lipi de fundul șaretei. Așteptă, acolo, mirat, și-și dădu seama, puțin câte puțin, că mușchii lui Ashargin răspunseseră la comandă cu o rapiditate automată. Șocul rezultat mai persistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]