823 matches
-
redactată de Teatrul Național din Cernăuți, iar în Program citim: „Liberi de orice angajament, navem de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun anumit curent de idei... Ne vom strădui să croim o cale mai netedă culturii românești.” Au mai colaborat: Cristofor Vitencu, Otilia Cazimir, Eugen Liteanu, N. Roșca, Mircea Streinul, Radu Boureanu, G.M. Zamfirescu. * Spectatorul, Cernăuți, 1927, o fericită invenție a Teatrului Național din Cernăuți de a lărgi cadrul obișnuitelor programe ale spectacolelor de dimensiunile unei Reviste de propagandă artistică și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în medicină din afara Belgiei proveneau din Antile, Argentina, Austria, Capul Bunei Speranțe, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Mexic, Nicaragua, Peru, Sânto Domingo, Șerbia, Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1892 Mogardici, Cristofor (Baurcu Moldoveni). 1 1901-1902 Georgescu, George (Brăila). 1 1904-1905 Gutman, Iancu (Târgu Frumos); Paricescu, Alexandru (București). 2 1913-1914 Ionescu, Diogene (Râmnicul Sărat). 1 În fine, amintim și numele celor cinci tineri din România care deveneau doctori în științe după 1884
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Efrem / 56 Mărgăritescu, Ștefan / 69 Mândru, Theodor / 57, 69, 70 Mihail, Nicolae / 57 Mihăescu-Nigrim, Nicolae / 80, 81 Michels, R. / 45 Mille, Constantin / 57, 58, 95, 189, 211 Millo, Andrei / 57 Mironesco, Constantin / 99-100 Mitilineu, Carol / 75 Moloianu, Eugen / 127 Mogardici, Cristofor / 84 Morocanu Leon / 62 N Neaju, Nicolae / 84 Negoescu, Christu / 73, 75, 95 Nemetescu, Gheorghe / 62 Nenițescu, Dimitrie / 61, 64, 65, 73, 74, 95, 113, 188, 210 Nicolaescu, Constantin / 73 Nicolau, Dimitrie / 84 Nicolau, Mihail / 128, 129 Nicoleanu, Ioan / 57
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
73-77; Munteanu, Opera, 117-121; Constantin, A doua carte, 118-121; Cristea, Un an, 75-77; Mircea Zaciu, „Revenirea mea în viața literară a fost o trecere din carcera tăcerii în groapa cu lei” (dialog cu Alexandru Lungu), F, 1991, 10, 11; Ion Cristofor, Poetul „neliniștilor limpezi”, TR, 1991, 50; Gheorghe Grigurcu, O corabie a poeziei, CNT, 1992, 8; Gheorghe Grigurcu în dialog cu Alexandru Lungu, RL, 1994, 16; Negoițescu, Scriitori contemporani, 250-254; Ion Deaconescu, Alexandru Lungu, ST, 1994, 6; Poetul Alexandru Lungu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
majore: dispariția dinozaurilor, ceea ce a înlesnit evoluția mamiferelor, și înălțarea masivului himalayan, ipoteză care, dincolo de specificul metodologiei și al mizei sale, seamănă frapant cu soluția dantescă). Europa era într-o asemenea măsură cufundată în această reprezentare a lumii, încât atunci când Cristofor Columb ajunge la gura de vărsare a Orinocoului, este convins că a ajuns la unul dintre cele patru râuri divine care izvorăsc din muntele Purgatoriului.59 De altfel, momentul 1492 (simbolic, nu strict cronologic) este sfârșitul (sau începutul sfârșitului) unui
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Alexandru Vasiliu-Tătăruși, Lunga și amara pribegie, Iași, 2001 (în colaborare cu Dumitru Vacariu). Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Lucian Vasiliu, LCF, 1981, 10; Al. Andriescu, „Eu sunt tot ce voi vedea”, CRC, 1981, 49; Constanța Buzea, „Mona-Monada”, AFT, 1981, 12; Ion Cristofor, „Mona-Monada”, ST, 1982, 2; Mircea Mihăieș, „Mona-Monada”, O, 1982, 14; Nițescu, Atitudini, 163-166; M. Nițescu, „Despre felul cum înaintez”, VR, 1984, 3; Val Condurache, Manuscrise și cărți, CL, 1986, 1; Ioan Holban, Cartea bibliotecarului, CRC, 1986, 8; Lucian Chișu, Jurnalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
din strada Garibaldi, București, 1999; Sandu David, Timp fără trup, îngr. Elena-Esther Tacciu, București, 2003. Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I, 414-422; Elena-Esther Tacciu, „Pădurea de aer”, „Ultima oră” (Tel Aviv), 1997, noiembrie; Solo Har, Generația de sacrificiu, București, 1997, 161-175; Cristofor, Țara Sfântă, I, 44-51; Manolescu, Enciclopedia, 198-199; Aczél, Scriitori rom. Israel, 55-57. E.-E.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
Greva lui Tănase, „Curentul”, 1980, 5 938; Ioan Petru Culianu, „L´Apocalypse d´un adolescent de bonne famille”, „Limite”, 1981, 32-33; Virgil Tănase, „Curentul”, 1982, 5 954; Șerban Cristovici, „Portret de om cosind în peisaj marin”, „Ethos”, 1982, 3; Ion Cristofor, Confesiunile unui exilat, TR, 1990, 23; Ion Negoițescu, Despre proza lui Virgil Tănase, RL, 1990, 27; Convorbiri: Eugen Simion -Virgil Tănase, CC, 1991, 10-12; Ion Vlad, Coborând în Infern, TR, 1993, 17; Constantin Cubleșan, Apocalipsa după Virgil Tănase, ĂLA, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
mai intense de a înregistra alteritatea. Impresii de călătorie, note marginale, prefețe ori introduceri- toate acestea exprimă eforturile de tatonare ale modernității în relația cu străinul. Multiplicarea exponențială a datelor cunoașterii amână momentul sintezei. O nouă conștiință istorică, ce după Cristofor Columb trebuie să recunoască vastitatea necunoscutului, suferă emoțiile întâmpinării celuilalt. Asediat de atâtea noutăți, cititorul preocupat de adevăr și cunoaștere nu poate fi ademenit de silogistică, în timp ce maratonul descoperirilor geografice anunță o altă victorie în fiecare decadă. În eseu se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
suficientă, a cunoașterii teologice. Aceste urme ale revelației rezumă îndemnul lui Filip către Natanael: „Vino și vezi”! (Ioan 1, 45) - fără să poată provoca însă și adopția filială. Revelațiile orizontalei geograficetc "Revelațiile orizontalei geografice" Cum spuneam deja, în epoca lui Cristofor Columb (1451-1506), puțini ar fi putut intui complexitatea geografică, culturală și religioasă a lumii moderne. Luându-și revanșa după secole lungi de indiferență față de dimensiunea orizontală a istoriei și a lumii, modernitatea începe să ridice noi punți în cunoașterea alterității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1/1927). Rubrici: „Cum se va înscena, monta și juca...”, „De vorbă cu...”, „Însemnări”. Colaborează cu versuri Radu Boureanu, Dragoș Vitencu, George Voevidca, Vasile Gherasim, Theodor D. Păunescu, At. Mitric, Traian Chelariu, Gina Sandri, A. Pop-Marțian, Mihail Celarianu, Eugen Liteanu, Cristofor Vitencu, Mircea Streinul (care folosește și pseudonimul V. Lunaru), Neculai Roșca, Nello Bucevschi, Teodor Ulmanu, V. D. Cudla. Proza este reprezentată de Traian Chelariu. Semnatarii articolelor de critică literară și dramatică sunt Constantin Loghin, Vasile Gherasim, Zaharie Crițan, Grigore Nandriș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
James al IV-lea joacă fotbal. În anul 1497, trezorierul Curții Scoției, lordul High, notează: „În a 22-a zi a lui aprilie, i-am dat doi șilingi lui James Dog pentru mingile de fotbal ale regelui”. În septembrie 1493, Cristofor Columb face a doua călătorie a sa în America, prilej cu care, europenii de sub comanda sa au văzut pentru prima oară, în Haiti, mingi făcute din latex. De altfel, Discul din Chikultik, piesă arheologică de pe continentul latino-american, înfățișează băștinași ce
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
unor oameni sau unei perioade istorice, este compromis. Dovadă este neputința de a caracteriza, în spiritul acestui termen, nume cu rezonanță care au trăit în epoca medievală și care dăinuie peste secole, cum ar fi cele ale lui Francis Bacon, Cristofor Columb, Galileo Galilei, Leonardo da Vinci, Rabelais, René Descartes, Martin Luther, Thelesio, Montaigne, Erasmus, Machiavelli, Paracelsus ș.a. Toți aceștia au trăit și au creat în limitele aceluiași început de secol al XVI-lea, perioadă de apariție a semnelor clare de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
originale și în copii aparținând lui Dobay Szekely SĂmuel, colecțiile bibliotecii parohiei din Löcse, manuscrisele prepozitului din Szepes, cărțile de valoare din Cassa, ale parohiei din Bartfa etc. Extraordinară este însă achiziția făcută în anul 1786, anume, cumpărarea bibliotecii contelui Cristofor Migazzi, cardinal de Viena și episcop de VĂcz. Un număr de 8 000 de volume intră în Alba-Iulia cu această ocazie, un fond de carte care ani de-a rândul a stat în atenția intelectualului vienez și care n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Grecul, Maximilian de Habsburg, Mârza, Iacob, Medici, Cosimo dei, Medigo, Rabbi Josef S. del, Medina, Samuel de, Meheși, Iosif, Melanchton, Filip, Mendelssohn, Moses, Meyrink, Gustav, Meytens, Martin von, Michaelis, Christian Benedict, Micu, Samuil, Meruțiu, Radu V. (istoric și geograf), Migazzi, Cristofor, Miguez, Juan (înalt funcționar la curtea sultanului Selim al II-lea), Mihailović, S., Miklosich, Franz, Mikó, Imre, Millot, Cl, Mirabeau, Mirandola, Pico della, Misztotfalusi, Kis Miklós, Mitterpacher, Daniel, Moesiodax, I, Moise, Elia ben (zis Cretensis), Moldovan, I. M, Moldovanu, Al.
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
economice și au apărut noi curente de opinie în știință, cultură, artă, comunicare. Semne prevestitoare încurajau mediile academice în buna tradiție ieșeană prin personalități de prestigiu precum Acad. Ștefan Milcu, Ștefan Bârsănescu, Petre Caraman, Gh. Ivănescu, Vasile Harea, Mihai Todosia, Cristofor Simionescu, Marțian Cotrău, Ilie Dodea, Petre Brânzei, Vasile Pavelcu. Impetuoasa evoluție impusă industriei de dictatura de dezvoltare și ca o consecință alterarea mediului natural a adus în prim planul cercetării științifice problemele ecologiei. În toate centrele universitare domeniul ecologiei punea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
respectiv conducătorul ghildei era Burgomaster Nicolaas Rockox, care apare și în pictură. Cele două panouri laterale ale tripticului prezintă Vi‑ zita și Prezentarea la templu. În momentul în care tripticul este închis, se poate vedea o scenă din viața sfântului Cristofor: deci, există o legătură evi‑ dentă între cele patru picturi care compun tripticul, subiectul fiind acela al purtării lui Cristos. Aici se poate vedea influența foarte puternică a lui Cara‑ vaggio, ea fiind evidentă în contrastele dintre lumină și umbră
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care aveau un sistem numeric bazat pe 60 de subdiviziuni, și nu pe 10, ca în sistemul nostru zecimal. De ce îi este așa de greu copilului dumneavoastră să găsească ouăle de Paști? Explorarea vizuală și construcția formelor... Pe vremea lui Cristofor Columb și a lui Magellan, navigatorii explorau ținuturile îndepărtate având anumite repere (busolă, poziția soarelui etc.) care le permiteau cartografilor să deseneze lumea. Percepția nu operează altfel; creierul este cartograful, iar ochii sunt exploratorii lumii vizuale. Ochiul nu vede cu
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
este binecunoscută în toată lumea datorită unor dispariții misterioase (nave maritime și aeriene) pro-duse într-o zonă oceanică situată la sudul Floridei, cuprinzând Bahamas și Bermude. Triunghiul a devenit cunoscut ca zonă a fenomenelor insolite încă din secolul al XV-lea, Cristofor Columb notând în jurnalul său de bord că "o flacără uriașă s-a prăbușit în ocean, pe cer au apărut lumini ciudate, busola s-a dereglat". Un lucru caracteristic pentru disparițiile din Triunghi este lipsa oricăror urme sau a semnalelor
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
CLUJUL LITERAR ȘI ARTISTIC, almanah al Asociației Scriitorilor din Cluj apărut în 1982. Conține versuri de Eta Boeriu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Horváth Imre, Nicolae Prelipceanu, Bazil Gruia, Ion Cristofor ș.a. Proză semnează Teohar Mihadaș, Constantin Cubleșan, Vasile Rebreanu, Radu Țuculescu, Tudor Vlad, Tudor Dumitru Savu ș.a. În compartimentul istoriei literare, Mircea Popa publică articolul Octavian Goga în fața timpului. Se reține și un eseu al lui Ion Vartic, Despre ironie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]
-
Dan Constantinescu, „Unde”, AST, 1970, 6; Nicolae Balotă, Arta haiku-ului, RL, 1974, 37; Cornel Robu, Haiku - poezia de la frontierele tăcerii, ST, 1974, 11; Cezar Baltag, Despre Haiku, VR, 1974, 11; Dan Grigorescu, Haiku, lirică niponă, CNT, 1975, 8; Ion Cristofor, Dan Constantinescu, „Vatră”, ST, 1978, 9; Darie Novăceanu, Ion Acsan, Dan Constantinescu, „Antologie de poezie clasică japoneză”, RL, 1982, 11; Dicț. scriit. rom., I, 645-646; Iv. Martinovici, Dan Constantinescu-Dan Nicoară, „Arhipelag”, 1998, 1. T.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
Anul acesta însă, ploile au uitat de frumosul Holguin, de minunata zonă turistică, ce are nu mai puțin de 350 kilometri de plaje superbe întrerupte de porțiuni accidentate de o rară frumusețe. Loc plin de istorie, loc unde Cristóbal Colón (Cristofor Columb) a atins pentru prima oară insula Cuba în 1492 și copleșit de frumusețea locurilor a exclamat: "es la tierra más hermosa que ojos humanos han visto"*. Avionul zumzăie monoton și gîndurile mă întorc în timp. Privesc prin hublou defilarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
exactă nu este niciodată departe de strategie, așa cum nu putem izola arsenalurile comunicante de raporturile de forță dintre popoarele pe care le modifică direct. Renașterea a avut drept far Italia, după cum secolul nostru are America. Și a fost un genovez, Cristofor Columb, cel care a transmis, fără știrea lui, torța, sau virusul, sau ambele, Lumii Vechi către Lumea Nouă. Secole febrile, performante, canibale. Marile epoci de Întrupare a Cuvîntului, devorate de propriile lor mesaje, prinse în propria lor plasă, degajînd o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Clastres, Pierre 350 Clemenceau, Georges 269 Clement al Romei 163 Cloots, Jean-Baptiste du Val de Grâce, baron de, zis Anacharsis 181, 183 Cochin, Augustin 47, 167, 174, 176, 177, 178, 179 Cogniot, Georges 278 Colbert, Jean-Baptiste 332 Colomby 332 Columb, Cristofor 209, 268, 361 Comte, Auguste 27, 30, 31, 35, 38, 39, 40, 41, 42, 120, 147, 176, 258, 310, 390, 391, 393, 394 Condorcet, Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de 107, 182, 213, 263 Constant, Benjamin 220 Constantin I
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
parte din decalogul diplomatic, iar dramul de iubire față de alți semeni de pe acest pământ l-am moștenit de la moșii și strămoșii trăitori "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai"! Havana Iași, 2009 2010 Cine ești dumneata, domnule Cristofor Columb, și ce ai făcut în urmă cu 500 de ani? Puțini sunt cei care au generat, de secole, atâtea întrebări fără răspuns, atâtea îndoieli, atâtea teorii, atâtea controverse ca Don Cristobal Colon, "Almirante del Mar Oceano", cel care, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]