19,565 matches
-
Yoknapatawpha din sudul Statelor Unite, "singurul său proprietar și stăpîn absolut." Un monarh al ficțiunii. Sentințe crude și definitive vin din partea celor trei mari europeni ai secolului abia încheiat... Gide, Malraux, Sartre... O rîcă superioară se distinge imediat în frazele lor critice atît de elaborate, reprezentînd literatura celui mai cultural continent, în înțelesul modern, firește... Mai întîi, André Gide. De notat, în treacăt, că nici unul dintre cei trei suscitați nu este propriu-zis prozator. Nici măcar André Malraux, cel mai apropiat de William Faulkner
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
instabilitate, recunoaște că își joacă "son petit rôle dans la commédie sociale". Modul ei de a citi este evident diferit de cel al lui Sebastian: "textele psihanalitice le-a devorat că pe române de formare, povestirile interpretate că metafizica, eseurile critice savurate ca niște povești, istoria deghizata în compilații de anecdote, programele de televiziune că sociologie și românul unchiului său că pe autobiografia acestuia". Mod de lectură inevitabil într-o societate de consum, în care " vi se vinde, într-o oferta
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
serioase, cu cărți de analiză. Îndelungile exerciții de servitute dau roade neașteptate și nedorite. Străduința cu care ni se demonstrează trecutul fascist al lui Cioran seamănă jalnic cu euforia ce cuprinsese scriitorimea română cînd i s-a "dat voie" să critice stalinismul. Slugă la doi stăpîni nu e o piesă rea... Există o personalitate care simți că exercită asupra ta o atracție specială? Da, Papa. Pe scena asta mare, prezența Papei Ioan Paul al II-lea degajă o energie benefică, liniștitoare
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
în ce privește atitudinea față de existență a autorului. Sunt fascinat de problema finalurilor, și am scris despre ea în câteva eseuri critice. În raport cu romancierii moderni, cred că sunt mai atras decât cei mai mulți dintre ei de demodatul happy end, și chiar am fost criticat pentru asta, deși s-ar părea că sunteți de altă părere. Tind să-mi las eroii într-o situație cu final deschis, dar și cu speranță, într-un moment când chestiunile majore cu care s-au confruntat în narațiune s-
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
textul dar respingând orice procedeu care ar putea deveni un obstacol în calea comunicării (v. Deconstructivismul, pe care l-a deconstruit Bradbury cu geniu în Mensonge). Ca și romancierul Desperado, criticul Desperado revine la plăcerea narațiunii. Cum vi se pare critica savantă? E oare cazul ca textul critic să fie un mister ce trebuie decodat la rândul lui, pentru a duce mai apoi la descifrarea operei? Critica e și ea literatură, în fond, dar are ea dreptul să folosească starea de
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
o adevărată fugă paranoică de idei ce se bat cap în cap". Al treilea este dl Alexandru Paleologu. Se întreabă stupefiat dl Comoroșan: "Acesta e marele nostru intelectual, căruia i se dă Premiul de Excelență?" D-sa precizează că a criticat adesea astfel de "enormități" și a "primit imediat reacții". Cred și eu! Dar nu s-a lăsat intimidat și, într-o emisiune televizată, nu s-a sfiit să-l adaoge pe lista impostorilor pe dl Andrei Pleșu: "Aș fi vrut
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
fost însă înspăimîntător de greu. Am fost "înjurat" mai ales de confrați și de toți adormiții "epocii de aur", de parcă eu aș fi înființat Securitatea și Partidul Comunist Român. Iepurii de odinioară, cei ce mă rugau înainte să nu mai critic atît că ni se va lua Fondul literar sau diverse alte avantaje, îmbrăcaseră blănuri de tigri. Erau violenți și puri! Unii anticomuniști de ultimă oră deveniseră mai duri, mai intransigenți chiar decît comuniștii. În locul operei, de cele mai multe ori inexistente, acești
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
încercau, n-am vrut să cedez. Din moment ce drumul pe care mă aflam mi se părea cel bun, cel adevărat, din moment ce mă situam pe o poziție morală corectă, era exclus să dau înapoi. N-am făcut-o niciodată. Dacă toată lumea stă, critică sau înjură, dacă toți așteaptă să le facă alții treaba sau să li se "dea" fără să miște un deget, istoria trece pe lîngă noi, ne abandonează uitării sau ridicolului. De atunci, explic întruna de ce e bună cultura, ce drumuri
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
care au găsit posibilitatea să se "reverse" în revistele și editurile pe care și le-au înființat. Ziarele mai au uneori și rubrici culturale, dar la prea puține există oameni competenți, informați și, în cele mai multe cazuri, se face reclamă nu critică literară. Cu trei ani în urmă am tipărit niște texte necunoscute ale lui Inochentie Micu Klein și, înainte de lansare, am fost întrebat dacă participă și autorul! Cîțiva dintre "arbitrii" literari de altădată se ocupă de altceva, iar cei tineri, cu
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
un spațiu redus împrumuturilor neologice, concentrându-și interesul asupra fondului vechi și popular al limbii. Citatele recente sînt însă ușor de găsit în spațiul comunicării publice de azi. Și cu gen este posibilă păstrarea construcției prepoziționale - "Nu vreau să îi critic pe cei de genul bug mafia dar..." (listă de discuții în Internet, 28 martie 2000) - dar cel mai des apare forma nearticulată și neprepozițională: "mă voi îmbrăca într-o cămașă gen ie" (EZ 2481, 2000, 12). Interesant mi se pare
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
Mircea Mihăieș Câtă vreme a fost la putere, l-am criticat pe dl. Emil Constantinescu �din toate pozițiile", ca să zic așa. Nu cred să-mi fi scăpat nici una din cedările, gafele, �amneziile", fanfaronadale, delăsările, ezitările sau boacănele sale. Cred și acum că dl. Constantinescu a fost omul nepotrivit la locul nepotrivit
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
consum, cum ai privi lucrul ăsta? Din fericire până acum n-a zis nimeni asta. Dar lucrul nu este cu neputință: mulți scriitori au fost acuzați că fac literatură de consum. Chiar și Eco a fost luat în tărbacă și criticat violent pentru că vânduse un număr foarte mare de exemplare și devenise extrem de popular și de aceea a fost acuzat că scrie literatură de consum. După mine, nu poți aprecia un scriitor după cum se vinde: un scriitor care se vinde bine
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
în epocă și, uneori, după aceea. E un tip de ediție critică cu care ne obișnuise Editura Fundației Regale și, apoi, din 1954, masiv, Editura Minerva în colecțiile ei Opere și Scriitori Români. Un exemplu al unei astfel de ediții critice model a operei unui poet este cea de Opere a lui Lucian Blaga realizată de istoricul literar dl. George Gană din 1982 pînă în 1997 în șase corpolente volume, în care aparatul critic e, uneori, egal în dimensiune cu opera
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
prezint câteva idei din prima carte, fiindcă ea conține un experiment interesant. Când am început lectura, am crezut că autorul, Craig Brandon, jurnalist cu o bogată experiență, în prezent profesor la Keene State College din New Hampshire, supune unei exegeze critice faimosul roman al scriitorului american (despre care am aflat și unele lucruri necunoscute mie, cum ar fi: vizita făcută, în 1927, în Uniunea Sovietică, având ca rezultat lucrarea Dreiser privește spre Rusia; faptul că, la câteva luni înaintea morții, a
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
mirare că "luceafărul" a avut și o activitate de gazetar implicată în diurn. Repet, nu știu cum e scris, dar în spectacol Grigore Gonța pune accentul în mod clar pe vitalitatea unui gînditor-comentator, al unui spirit care se implică plenar în a critica mai cu seamă politicul și pe politicieni. Partea de publicistică a operei eminesciene apărea cumva în clandestinitate pe vremea lui Ceaușescu și pentru a nu fi izbitor contrastul între tonul laudativ al timpului cu cel polemic de la Timpul. Iar cel
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
care aceste sonete au fost produse. Această abordare a literaturii e rezultatul unei adevărate revelații disciplinare și metodologice, inspirată de antropologia modernă, și în particular de Clifford Geertz. În faimosul său volum din 1973, The Interpretation of Cultures, Geertz descoperea critica literară ca metodă de investigație a mai largului spațiu cultural, în special a unui spațiu cultural străin interpretului. La rîndul lor, reprezentanții noului istorism descoperă analiza culturală ca metodă de investigație a mai restrînsului spațiu literar. Diferența, însă, între antropologie
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
Pr. Prof. Ioan G. Coman, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 10. 72 Prof. Dr. Teodor M. Popescu, Primii didascăli creștini, în rev. Studii Teologice, anul II, (1932), nr. 2, pp. 154-155. 18 rațiunii; dar el critică pe filosofii naturali sau păgâni, pentru patima slavei deșarte și pentru lipsa generală de acord între teoriile și viața lor. Filosoful creștin care îmbină în el înțelepciunea naturii, cu aceea a credinței și a harului, urmărește atingerea stării de puritate
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
formală, pur logică, ci și una ontologică, de perspectivă, de orizonturi noi care puneau în evidență sau care îngăduiau apariția de noi realități spirituale și culturale (...) Lucrul s-a petrecut la fel cu critica aplicată ereziilor 79. Autorii patristici au criticat pe larg și iudaismul, pentru că acesta a osândit și răstignit pe Iisus Hristos, pentru că a respins creștinismul și a interpretat strâmt Legea. Mintea iudeilor era slabă precum ochii Liei80 și răpusă de poftele trupului 81, așa încât deși aveau Legea, ei
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
nepregătită. Nepregătită era (slab înarmată și lipsită de muniție). Dar ar fi fost mai pregătită în august-septembrie 1914 cînd Take Ionescu, N. Filipescu, Delavrancea cereau aproape ultimativ, intrarea imediată în război? Am citit niște însemnări memorialistice ale lui Octavian Goga, criticînd aspru pe Brătianu (dar în ce termeni!) pentru dezastrul țării. Dar n-au fost Goga și părintele Vasile Lucaciu, strămutați la București, partizanii înfocați ai intrării imediate a României în război? Era, repet, atunci, armata română mai pregătită militar? Singura
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
condition roumaine". Ferindu-ne de utopii, vom fi devenit, oare, liberi? Iată ce afirma Ion D. Sîrbu, profund cunoscător al caracterului românesc: "Dacă iadul e pardosit cu utopii, raiul nostru valah e alcătuit din libertatea de a putea râde, bârfi, critica, amestecând lacrima cu veselia, desperarea cu nădejdea și frica de curaj cu curajul fricii..."
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
de partea Antantei, condamnînd atitudinea bine cumpănită a lui Ion I.C. Brătianu, premierul, care a așteptat momentul favorabil și, mai ales, încheierea unor tratate politice și militare favorabile nouă. De altfel, mai tîrziu, în aceste memorii, Stelian Popescu l-a criticat pe Brătianu, acuzîndu-l că n-a pregătit militar țara pentru război, uitînd cu totul că aliații nu și-au respectat deloc tratatul militar. Ca militar, s-a refugiat în Moldova, în urma înfrîngerilor de pe front, unde, ca toată lumea, a avut parte
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
cît se poate de clar: "Constantă a oricărei arte, afilierea retroactivă reprezintă o dimensiune esențială și perenă a literaturii (s.m.)". Tendința regresivă și "melancolia descendenței" care o însoțește fac, deci, parte din informația genetică a literaturii. Numai la nivelul conștiinței critice boala s-a acutizat, dobîndind în veacul nostru un "caracter de urgență". Chiar dacă este vorba - cum am văzut - de o funcție inerentă actului de creație, Monica Spiridon selectează, din considerente metodologice, texte cu o mai pronunțată tentă cratilistă și cu
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
în tot ce face și că are une mauvaise conscience esthétique. Vorbim deseori între noi franțuzește ca doi feciori de boieri cu studii la Paris, iubind poporul, dar ferindu-se de el. Ne înțelegem din ochi. Cînd rămînem singuri amîndoi, criticăm rău de tot regimul, fără să ne codim. El spunea în glumă că, dacă l-aș turna, nu m-ar crede nimeni, și că tot eu aș păți-o. Cinism fenomenal! De obicei, în cultură le eram net superiori celor
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
și doi de ani de la dispariția acesteia, Mihail Gorbaciov, în 1988. Lumea care înțelege necesitatea acestei recuperări este una care se destramă sub povara propriei lipse de legitimitate. Ca să poată reapărea Ahmatova trebuia să dispară universul pe care ea îl critica. însă o dată cu destrămarea acestuia se pierde și cheia de lectură a celor mai profunde și mai ermetice poeme ale ei. Poema fără erou, dedicată "vizitatorului din viitor" în figura căruia mulți îl identifică pe Isaiah Berlin, se citește tot mai
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
optzeci, un efort concertat al criticilor de a-l defini. Ce se întâmpla, de fapt? Se forța dinspre critică înspre literatură, dinspre rețetă către practică, reanimarea genului consacrat vieții personale. Se scriau, de asemeni, studii despre epistolar. Cu alte cuvinte, critica presa asupra literaturii ca să producă modele de existență normală, să îi reînvețe pe oameni să se perceapă și să se accepte ca indivizi, cu tot ceea ce decurge din această condiție. Nu e puțin lucru. Aceasta a fost rezistența prin cultură
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]