1,176 matches
-
conform căruia pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mintal demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile care determină aceste principii sunt: suspendarea oricărui gen de criticism (autocriticism); manifestarea impetuoasă a imaginației; stimularea unui debit ideativ cât mai mare; preluarea ideilor emise de alții și funcționarea lor prin ajustări succesive, ca într-o reacție în lanț (Anca Munteanu, 1944, p. 266). În ceea ce privește structura grupului brainstorming, este necesar
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare În același tip de activitate). În contextul activităților educative, una dintre sarcinile prioritare ale Învățământului pentru elevii cu dizabilități mentale constă În prevenirea și combaterea manifestărilor de inerție (altfel spus, În stimularea activismului și criticismului gândirii) și În dirijarea comportamentului lor. Lipsa de Îndrumare și suport, În condițiile afectării nivelului de discernământ din cauza caracteristicilor evocate anterior, poate determina, pe lângă unele dificultăți majore În procesul didactic, creșterea alarmantă a frecvenței tulburărilor de conduită cu efecte directe
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Cătănia, 1975. Salvatore Quasimodo e gli autori classici, a cură di Ilaria Rizzini, Università degli Studi di Pavia, Pavia, 2002. Salvatore Quasimodo, la poesia nel mito e oltre, a cură di Gilberto Finzi, Laterza, Bari, 1986. The Return of Thematic Criticism, edited by Werner Sollors, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1993. Volume de autor Anakreonte, Saffo, Le Odi di Anakreonte e di Saffo recate în verși italiani da Francesco Saverio De'Rogati, Stamperia di Angiolo Martini, Firenze, 1783. Anceschi, Luciano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pp. 127-139. Valgimigli, Mânară, "Poeți greci e Lirici nuovi", în Quasimodo e la critică, a cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1969, pp. 325-332. Vanhelleputte, Michel, "The concept of Motif în Literature: a Terminological Study", în The Return of Thematic Criticism, edited by Werner Sollors, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1993, pp. 92-105. Varzi, Achille, "Vaghezza e ontologia", în Storia dell'ontologia, a cură di Maurizio Ferrarsi, Bompiani, Milano, 2008, pp. 672-698. Vettori, Vittorio, "Classici nella scuola: Quasimodo traduttore", în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
more characteristic of the present moment is widespread, yet undeclared thematic practice by practitioners who do not clăim (or who openly disclaim) affinities with thematology. (...) thematic, hâș become a rather pejorative term în literary studies, în The Return of Thematic Criticism, editata de Werner Sollors, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1993, p. XIII. 25 Giuseppe Savoca, Concordanza delle poesie di Salvatore Quasimodo, Testo, Concordanza, Liste di frequenza, Indici, cu o scrisoare de prezentare de Oreste Macrì, Olschki, Florența, 1994 (de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
apoi, romanticii sunt priviți din perspectiva kantianismu lui „inerent“ oricărei filozofii. Critica devine, la aceștia, o acti vitate „productivă“ a integrării unei forme fragmentare într-o formă absolută. În acest punct, observă Benjamin, romanticii se revendică de la opoziția kantiană între criticism, pe de o parte, și dogmatism/scepticism, pe de alta; mai mult, romanticii evaluază conceptul nu din perspectiva consecințelor sale imediate, prezente în Critica rațiunii pure, ci a celor „secunde“, care deschid drumul unei metafizici viitoare. O fac însă scoțând
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
poetic arts, the self-reference also becoming a feature of a poem that reflects a crisis of humanity. There is one constant hesitation between the transitivity and the reflexivity of these texts and this hesitation was also noticed by the literary criticism, the puns focusing on the lucidity of the artist who cannot forget and cannot be deluded that what is he doing is nothing but literature, namely a second world built of words, and therefore a place of absolute freedom where
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceeași direcție la fel de greșită, câștigând o bursă de studii în Marea Britanie, la University of Cambridge, unde îl are ca profesor (e mult spus, distinsa universitate nu i-a oferit niciodată un post de profesor plin pentru un lucru minor, practical criticism) pe I.A. Richards, mentorul influentei școli americane de New Criticism (cartea americanului J.C. Ransom, The New Criticism, urma să apară curând în SUA). Abrams s-a întors apoi la Harvard, unde și-a obținut, pe rând, masteratul și doctoratul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la University of Cambridge, unde îl are ca profesor (e mult spus, distinsa universitate nu i-a oferit niciodată un post de profesor plin pentru un lucru minor, practical criticism) pe I.A. Richards, mentorul influentei școli americane de New Criticism (cartea americanului J.C. Ransom, The New Criticism, urma să apară curând în SUA). Abrams s-a întors apoi la Harvard, unde și-a obținut, pe rând, masteratul și doctoratul. După război a devenit profesor la Cornell, unde l-a avut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ca profesor (e mult spus, distinsa universitate nu i-a oferit niciodată un post de profesor plin pentru un lucru minor, practical criticism) pe I.A. Richards, mentorul influentei școli americane de New Criticism (cartea americanului J.C. Ransom, The New Criticism, urma să apară curând în SUA). Abrams s-a întors apoi la Harvard, unde și-a obținut, pe rând, masteratul și doctoratul. După război a devenit profesor la Cornell, unde l-a avut ca student pe un alt viitor mare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu tradiția, și este angoasat în legătură cu influența trecutului, care este un fel de figură paternă autoritară. Eseul lui Bloom vine după câteva decenii de supremație în studiile literare americane în special, anglo-saxone în general, a ceea ce s-a numit New Criticism, în care accentul nu era pus pe tradiție sau context cultural, ci pe imanența textului, pe caracterul său autotelic. Harold Bloom a reușit să stârnească, alături de un alt Bloom, deloc legat de el (ci mai ales de Saul Bellow, vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
într-ale scrisului creativ. A avut privilegiul să fie acolo în Ohio studentul lui Allen Tate și al lui John Crowe Ransom, mentorul lui Allen Tate (și cel ce a dat numele Noii Critici americane, prin cartea sa, The New Criticism). A avut, de asemenea, privilegiul să se revolte, ceva mai târziu, împotriva formalismului impus de New Criticism asupra poeziei americane pentru cel puțin două decenii. Urmau alte forme de revoltă. Un Lowell este un WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant); Robert rămâne
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
al lui John Crowe Ransom, mentorul lui Allen Tate (și cel ce a dat numele Noii Critici americane, prin cartea sa, The New Criticism). A avut, de asemenea, privilegiul să se revolte, ceva mai târziu, împotriva formalismului impus de New Criticism asupra poeziei americane pentru cel puțin două decenii. Urmau alte forme de revoltă. Un Lowell este un WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant); Robert rămâne alb, dar se convertește la catolicism și, mai mult, după absolvirea universității în 1940, se căsătorește cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este abandonată și unde sensul imaginii se află la limita la care imaginea devine expresivitate prezentațională, adică se prezintă, se arată, se expune sau mărturisește, pentru că are o anumită formă semnificantă. Monroe Beardsley, în Aesthetics. Problems in the Philosophy of Criticism, se referă la importanța dispunerii formelor în arta vizuală. El alcătuiește un inventar al trăsăturilor formale în care include culoarea, descrisă în funcție de nuanță, strălucire sau saturație, linia, descrisă în funcție de dimensiune, orientare ori curbură și densitatea vizuală, profunzimea și ritmul, care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în imaginația sa, va resuscita spiritual decăzuta Europă. Nu îi plac, din ideologia românească, „raționaliștii”, „criticiștii”, „zeflemiștii”, în speță Titu Maiorescu și I.L. Caragiale. Acesta din urmă ar cultiva „fronda iresponsabilă, paradoxul ieftin, irespectul valorilor absolute, o stearpă logică [...], un criticism până la absurd”, unii neavând „conștiința responsabilității scrisului și a activității publice”. P. se întâlnește, în critica junimismului și în respingerea ironiei lui Caragiale, cu criterioniștii, de care ideologic se despărțise. Și aceștia îi reproșau lui Caragiale faptul că, prin ironia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
W. Frederick, „The Problem of Actor Designation in Political Analysis”, în Comparative Politics, vol. 17, 1985. Frolich, Norman; Oppenheimer, A. Joe, „Choosing Justice in Experimental Democracies with Production”, în American Political Science Review, vol. 84, 1990. Frye, Northrup, Anatomy of Criticism, Princeton University Press, Princeton, 1975. Geddes, Barbara, „A Game Theoretic Model of Reform in Latin American Democracies”, în American Political Science Review, vol. 85, 1991. Geddes, Barbara, „How the Cases You Choose Affect the Answers You Get: Selection Bias in
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
2000. Versiunea originală: Designing Social Inquiry, Princeton University Press, Princeton NJ, 1994. Kuhn, Thomas, The Structure of Scientific Revolution, University of Chicago Press, Chicago, 1962. Lakatos, Imre, „Falsification and Methodology of Scientific Research Programmes”, în Lakatos Imre; Musgrave Alan (coord.), Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge University Press, Cambridge UK, 1970. Lasswell, D. Harold, Politics: Who Gets What, When and How, McGraw-Hill, New York, 1936. Lijphart, Arend, „Comparative Politics and the Comparative Method”, în American Political Science Review, vol. 65, 1971
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest sens construiesc deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în "raiul formalist", ci conjecturi aflate într-un lung proces de încercare și eroare care implică contraexemple care infirmă primele încercări de demonstrare. Istoria matematicii ne prezintă o disciplină care crește printr-o îmbunătățire continuă a încercărilor speculative și a criticismului, după logica demonstrațiilor și infirmărilor. Capitolul 3 Încercări de salvare a statutului special Am urmărit în acest capitol să trasăm o hartă a evoluției viziunilor asupra statutului special al matematicii și asupra problemei aplicabilității acesteia. Am văzut că problema aplicabilității
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și americană modernistă și postmodernistă; ideologii și estetici moderniste și postmoderniste; postcolonialism; postcomunism; migrație, hibriditate, globalizare, transnaționalism; poetică; traduceri; traducerea ca fenomen cultural; Salman Rushdie. Dintre principalele publicații menționăm: Impressionistic Modes and Metaphoric Structures in E. M. Forster's Fiction and Criticism (2001); PoMo Mosaics. PoMo City and PoMo Identities at the Crossroads (2004). Lavinia BETEA (n.1956) este profesoară la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad. Este doctor în domeniul psihologiei sociale, la Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca. A publicat numeroase cercetări cu privire la studierea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
burse Fulbright în Statele Unite ale Americii, predând la universități din Binghamton (New York, 1991-1992) și Berkeley (California, 1997-1998). Debutează în 1970 la „Secolul 20” cu o traducere din James Joyce, iar editorial cu antologia de texte de poetică engleză Quicksands of Criticism, apărută în 1980. E prezentă cu eseuri și interviuri cu scriitori de expresie anglo-americană în „Caiete critice”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”. A alcătuit manuale, cursuri, precum și antologii, însoțite de studii introductive analitice: Later 20th Century British Poetry (1984), Modern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
Moderato 7, îngr. Dumitru M. Ion, cu ilustrații de Cristina Ioana Vianu, București, 1998; British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium, București, 1999; Foarte, București, 2001; Alan Brownjohn and the Desperado Age, București, 2003. Antologii: The Quicksands of Criticism. An Anthology of Essays on Poetry and Criticism of English Literature in the Modern Age, București, 1980; Lather 20th Centrury British Poetry, introd. edit., București, 1984; Modern British Short Fiction, introd. edit., București, 1987; 29 Postwar American Poets, introd. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
de Cristina Ioana Vianu, București, 1998; British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium, București, 1999; Foarte, București, 2001; Alan Brownjohn and the Desperado Age, București, 2003. Antologii: The Quicksands of Criticism. An Anthology of Essays on Poetry and Criticism of English Literature in the Modern Age, București, 1980; Lather 20th Centrury British Poetry, introd. edit., București, 1984; Modern British Short Fiction, introd. edit., București, 1987; 29 Postwar American Poets, introd. edit., București, 1989. Traduceri: Joseph Conrad, Oglinda mării, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
operele reprezentând doar ilustrarea ideilor, expresiile grăitoare ale acestor idei. Spiritul românesc în evoluția sa istorică își pune astfel în evidență, după B., fondul prin excelență liric, cu nostalgia și sentimentul contemplativ al singurătății, în contrast evident cu înclinarea spre criticism și ironie mușcătoare, cu înțelepciunea umoristică și satirică de proveniență orientală a literaturii noastre, dominată de fatalism și de o experiență a neșansei. „Dacic, latin, bizantin - poate și slav într-o măsură, dacă ideea însăși de slavism n-ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
te rog fii sensibil la nevoile mele; nu țipa la mine toată ziua; ție nu ți-ar plăcea să fii sâcâit sau amenințat tot timpul. Am nevoie de încurajarea ta, nu de mândria ta; te rog fii mai domol cu criticismul; amintește-ți că poți să critici lucrurile/faptele pe care le fac fără să mă critici pe mine.” (V. Stan) Copiii învață ce trăiesc Dorothy Law Nolte Dacă un copil trăiește cu un permanent criticism el învață să condamne. Dacă
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]