KorAP: Find »[drukola/base=croat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...64 >

1,599 matches

Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468

care sprijineau guvernul optsprezece, cele două ramuri ale Partidului Drepturilor douăzeci și patru, iar Partidul Țărănesc Croat nouă. Deși Coaliția nu a sprijinit întotdeauna guvernul, el a activat efectiv în sistemul dualist dinainte de război. Obiectivul ei imediat era lărgirea drepturilor autonome ale croaților, mai ales în domeniul finanțelor, dar în cadrul ordinii politice existente. Firește că politica moderată a Coaliției a provocat multe critici. Acțiunile teroriste au devenit pentru prima dată parte integrantă a scenei politice croate în 1912. Ban era atunci Slavko Čuvaj

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
izbucnirii Primului Război Mondial, cel mai puternic grup politic, Coaliția croato-sîrbă, acționa între limitele stabilite prin Nagodba și nu încerca efectiv să rupă legăturile cu Budapesta. Marea contribuție a acestui grup a fost încercarea de a pune capăt neînțelegerilor dintre sîrbi și croați, evidente în perioadele anterioare. El a sprijinit energic cooperarea tuturor slavilor de sud din cadrul imperiului. În ciuda faptului că unele elemente din Coaliție aveau legături strînse cu Serbia și visau la un viitor stat iugoslav independent, majoritatea erau moderați și urmăreau

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
de sud din cadrul imperiului. În ciuda faptului că unele elemente din Coaliție aveau legături strînse cu Serbia și visau la un viitor stat iugoslav independent, majoritatea erau moderați și urmăreau obiective limitate. În opoziție cu această atitudine, o altă parte a croaților cereau o reorganizare radicală a imperiului. Așa cum am menționat, cele două ramuri ale Partidului Drepturilor se opuneau cooperării cu Ungaria și propuneau înființarea unei Croații Mari, care urma să includă Bosnia-Herțegovina și ținuturile slovene. Partidul Țărănesc Croat dorea de asemenea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
erau moderați și urmăreau obiective limitate. În opoziție cu această atitudine, o altă parte a croaților cereau o reorganizare radicală a imperiului. Așa cum am menționat, cele două ramuri ale Partidului Drepturilor se opuneau cooperării cu Ungaria și propuneau înființarea unei Croații Mari, care urma să includă Bosnia-Herțegovina și ținuturile slovene. Partidul Țărănesc Croat dorea de asemenea unirea tuturor acestor regiuni într-un regat al Croației. Aceste partide erau deci în favoarea unei soluții trialiste a chestiunii naționalităților habsburgice, constînd în crearea unui

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
erau deci în favoarea unei soluții trialiste a chestiunii naționalităților habsburgice, constînd în crearea unui stat croat sau sud-slav drept contrabalansare față de Austria și Ungaria. Opuse programului Coaliției, planurile acestea nu prevedeau pentru sîrbii ortodocși o poziție egală cu cea a croaților și slovenilor catolici. În anii dinaintea războiului, Croația era o zonă relativ prosperă din punct de vedere economic. Agricultura rămînea principalul ei domeniu, regiunea aceasta nefiind industrializată, cum era cazul Boemiei sau al Austriei Superioare. În 1910, nu mai puțin

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
de intensificarea animozității și a fricțiunilor dintre acestea. O situație nu mult diferită exista și în monarhie. Două relații majore aveau să aibă pe viitor o semnificație aparte: cea dintre ungurii și românii din Transilvania și cea dintre sîrbii și croații din Croația și Dalmația. În Transilvania, ungurii și secuii erau uniți împotriva românilor, care erau de obicei sprijiniți de germani. Aceste dezbinări naționale nu s-au atenuat niciodată. Problema sîrbilor și croaților era de departe mai dificilă din cauza similarității, dacă

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
românii din Transilvania și cea dintre sîrbii și croații din Croația și Dalmația. În Transilvania, ungurii și secuii erau uniți împotriva românilor, care erau de obicei sprijiniți de germani. Aceste dezbinări naționale nu s-au atenuat niciodată. Problema sîrbilor și croaților era de departe mai dificilă din cauza similarității, dacă nu a identității celor două populații. În secolul al XIX-lea, după cum am văzut, erau exprimate două puncte de vedere în acest domeniu. Majoritatea partidelor politice erau organizate pe o bază națională

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
al XIX-lea, după cum am văzut, erau exprimate două puncte de vedere în acest domeniu. Majoritatea partidelor politice erau organizate pe o bază națională separată. Mișcarea iliră avansase totuși ideea existenței probabile a naționalității iugoslave, din care făceau parte sîrbii, croații și slovenii. Partidul Național din Croația și Coaliția Croato-Sîrbă sprijineau conceptul cooperării și unele aspecte ale doctrinelor ilire. Dacă sîrbii și croații erau două naționalități distincte sau una singură divizată în două avea să rămînă o problemă politică extrem de controversată

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
bază națională separată. Mișcarea iliră avansase totuși ideea existenței probabile a naționalității iugoslave, din care făceau parte sîrbii, croații și slovenii. Partidul Național din Croația și Coaliția Croato-Sîrbă sprijineau conceptul cooperării și unele aspecte ale doctrinelor ilire. Dacă sîrbii și croații erau două naționalități distincte sau una singură divizată în două avea să rămînă o problemă politică extrem de controversată. Este greu de înțeles natura evoluțiilor naționale care a dus la faptul ca, în regatul Ungariei, majoritatea locuitorilor să fie excluși din

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
regiuni. Atitudinea guvernului sîrb față de slavii de sud din cadrul monarhiei habsburgice era în schimb mult mai complicată. Harta 6. Statele balcanice, 1914 După izgonirea Imperiului Otoman din Europa, următoarea problemă națională urgentă era aceea a slavilor sudici din cadrul teritoriului habsburgic, croații și slovenii, și în primul rînd aceea a relațiilor acestora cu statul sîrbesc și cu autoritățile centrale ale Monarhiei dualiste. Fuseseră deja observate două orientări în rîndul acestor populații. Unii puneau accent pe interesele naționale ale fiecărei națiuni în parte

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
pe interesele naționale ale fiecărei națiuni în parte de exemplu, partidele croate ale lui Starčević și Frank, amîndouă susținînd unificarea a ceea ce ele considerau drept ținuturi croate, adică Croația, Slavonia, Dalmația și Bosnia-Herțegovina. Obiectivul lor era formarea unui stat național croat cu statut federal, dar pe perfect picior de egalitate cu Austria și Ungaria. Biserica Catolică urma să joace aici un rol important. Acești naționaliști croați aveau o atitudine dușmănoasă față de sîrbii ortodocși, pe care unii îi considerau pur și simplu

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
ținuturi croate, adică Croația, Slavonia, Dalmația și Bosnia-Herțegovina. Obiectivul lor era formarea unui stat național croat cu statut federal, dar pe perfect picior de egalitate cu Austria și Ungaria. Biserica Catolică urma să joace aici un rol important. Acești naționaliști croați aveau o atitudine dușmănoasă față de sîrbii ortodocși, pe care unii îi considerau pur și simplu drept croați renegați. Superioritatea civilizației habsburgice față de aceea a Serbiei ortodoxe, fostă posesiune otomană, era de asemenea scoasă în evidență. Cea de a doua orientare

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
statut federal, dar pe perfect picior de egalitate cu Austria și Ungaria. Biserica Catolică urma să joace aici un rol important. Acești naționaliști croați aveau o atitudine dușmănoasă față de sîrbii ortodocși, pe care unii îi considerau pur și simplu drept croați renegați. Superioritatea civilizației habsburgice față de aceea a Serbiei ortodoxe, fostă posesiune otomană, era de asemenea scoasă în evidență. Cea de a doua orientare era reprezentată de Coaliția croato-sîrbă, care, după cum am văzut, era extrem de activă în politica croată în această

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
croato-sîrbă, care, după cum am văzut, era extrem de activă în politica croată în această perioadă. Fiind o combinație de partide, această formațiune nu avea un program unitar, dar grupările din componența sa aveau totuși în comun convingerea fundamentală că sîrbii și croații din cadrul Imperiului trebuiau să acționeze împreună și să nu permită Vienei sau Budapestei să-i învrăjbească, așa cum se întîmplase adeseori în trecut. Coaliția era realmente cea mai puternică organizație politică unită, dar influența ei pe tot cuprinsul țării nu poate

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Austro-Ungaria, în cazul în care acest stat s-ar fi dezmembrat. O uniune mai vastă ar fi putut include Grecia și România. În al treilea rînd, liderii sîrbi aveau posibilitatea de a adopta un program iugoslav, adică unirea tuturor sîrbilor, croaților și slovenilor într-o singură națiune. Să observăm în acest context că i s-a acordat o atenție foarte mică problemei absolut vitale a alternativei federalizării sau centralizării acestui stat. Dintre cele trei căi, aceea referitoare la federația balcanică avea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
perioada postbelică. Cu toate că unii dintre ei erau atrași de un concept mai vast, marea majoritate a sîrbilor gîndeau în termenii naționalismului tradițional. Această atitudine era foarte firească. Serbia era un stat independent, cu vechi tradiții istorice și religioase neîmpărtășite de croați sau de sloveni. După 1870, cea mai mare parte a mișcărilor naționale au urmat exemplele anterioare ale italienilor și germanilor. Naționaliștii sîrbi doreau astfel ca regatul lor să fie "Piemontul Balcanilor", o expresie care putea avea mai multe înțelesuri. Pe

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
erau într-adevăr sîrbi. O serie de grupuri, echivalentele partidelor croate mai numeroase din cadrul monarhiei, doreau obținerea tuturor ținuturilor slavilor sudici, inclusiv a regiunilor croate. Mulți dintre membrii acestora aveau atitudini similare cu acelea ale omologilor lor din rîndul naționaliștilor croați: ei îi considerau pe croați drept sîrbi renegați. Obiectivul Serbiei Mari, ca și Marea Idee a grecilor, era deci un stat bazat nu pe principii strict etnice, ci pe anexarea ținuturilor asociate istoric sau care fuseseră într-o anumită perioadă

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
serie de grupuri, echivalentele partidelor croate mai numeroase din cadrul monarhiei, doreau obținerea tuturor ținuturilor slavilor sudici, inclusiv a regiunilor croate. Mulți dintre membrii acestora aveau atitudini similare cu acelea ale omologilor lor din rîndul naționaliștilor croați: ei îi considerau pe croați drept sîrbi renegați. Obiectivul Serbiei Mari, ca și Marea Idee a grecilor, era deci un stat bazat nu pe principii strict etnice, ci pe anexarea ținuturilor asociate istoric sau care fuseseră într-o anumită perioadă sub jurisdicția bisericii ortodoxe sîrbe

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
sprijineau un război împotriva sîrbilor ortodocși. Chiar și detașamentele sîrbești din armata habsburgică au rămas loiale tradițiilor Frontierei Militare. Printre trupele care au lansat atacul împotriva Serbiei în august 1914, existau corpuri de armată formate din 20-25 % sîrbi și 50 % croați. Iată relatarea unui istoric iugoslav contemporan: În bătălia de la Mačkov din septembrie 1914 luptau pe de o parte Regimentul 4 de la Užice șsîrbescț, iar pe de alta un regiment de la Lika, din care făceau parte un mare număr de sîrbi

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
presiuni extrem de mari, Imperiul Habsburgic s-a dezmembrat în componentele lui naționale. La 13 noiembrie a fost instituită o Republică Austriacă, iar o Republică Ungară a fost proclamată trei zile mai tîrziu. La 1 decembrie a luat ființă Regatul Sîrbilor, Croaților și Slovenilor. Imperiul Otoman capitulase deja la 30 octombrie. Războiul a luat deci sfîrșit prin deplina victorie a puterilor aliate, dintre care făceau parte și trei state balcanice România, Serbia și Grecia. Bulgaria și Imperiul Otoman se aflau printre învinși

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
aceștia Transilvania, Basarabia, Bucovina și o parte a Banatului. Dezavantajul acestui aranjament era faptul că minoritățile constituiau acum 28 % din populația totală a României, aspect care va complica pe viitor politica ei internă. Fazele prin care a trecut Regatul Sîrbilor, Croaților și Slovenilor, pe care, cu toate că această titulatură a devenit oficială abia în 1929, îl vom numi Iugoslavia, pentru a lua ființă sunt analizate mai jos în amănunt. Să menționăm totuși pe scurt că, la începutul războiului, obiectivele sîrbilor nu erau

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
sîrbilor nu erau clar definite, dar includeau cel puțin dobândirea Bosniei-Herțegovinei și a unei ieșiri la Marea Adriatică; guvernul dorea de asemenea o serie de teritorii habsburgice. Deși monarhia nu a opus deloc o rezistență majoră în timpul războiului, unii lideri politici croați, ca Ante Trumbić și Frano Supilo, care fuseseră extrem de activi în cadrul Coaliției Croato-Sîrbe, emigraseră. Ei au jucat un rol important în formarea Comitetului Iugoslav, care își avea cartierul general la Londra și care urmărea unirea tuturor slavilor de sud într-

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
prin vot. Acest pact era sprijinit de un comitet muntenegrean instituit la Paris și format tot din emigranți. Pe toată durata discuțiilor, îngrijorarea determinată de pretențiile Italiei asupra teritoriilor slavilor sudici a constituit un important factor încurajator pentru ca reprezentanții sîrbi, croați și sloveni să ajungă la o înțelegere. În octombrie 1918, chiar înainte de prăbușirea habsburgilor, liderii de la Zagreb au fondat un Consiliu Național al slovenilor, croaților și sîrbilor, care a votat ulterior în favoarea unirii cu Serbia și Muntenegru. Primul pas spre unire a

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
pretențiile Italiei asupra teritoriilor slavilor sudici a constituit un important factor încurajator pentru ca reprezentanții sîrbi, croați și sloveni să ajungă la o înțelegere. În octombrie 1918, chiar înainte de prăbușirea habsburgilor, liderii de la Zagreb au fondat un Consiliu Național al slovenilor, croaților și sîrbilor, care a votat ulterior în favoarea unirii cu Serbia și Muntenegru. Primul pas spre unire a fost făcut la 1 decembrie, cînd prințul-regent Alexandru a acceptat propunerea Consiliului Național. Cu toată opoziția regelui Nicolae, care nu voia să-și piardă regatul

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și includeau deci cel mai mare număr de minorități etnice: Iugoslavia și România. Afacerile interne iugoslave vor fi dominate mai ales de aceste chestiuni rămase nerezolvate. Conflictele cele mai importante din Iugoslavia aveau să fie cele dintre grupurile dominante, sîrbii, croații, slovenii și musulmanii bosniaci. În plus, regimul dominat de sîrbi încerca să-și mențină controlul asupra districtului Kosovo, care era în marea sa majoritate locuit de albanezi, a Vojvodinei, care avea o populație eterogenă, și a Macedoniei, a cărei loialitate

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]