490 matches
-
Biserica lipovenească din Rădăuți a fost prădată de hoți în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2001. Furtul fusese plănuit de o bandă de infractori cu câteva zile mai înainte. Au fost sustrase mai multe obiecte de cult, respectiv icoane, cruciulițe sau cărți bisericesti. Din întâmplare, unul dintre hoți (Fănel Stroia din Reșița) a fost prins de o patrulă a Poliției Rădăuți chiar în momentul în care sărea gardul bisericii cu o geantă plină cu mai multe obiecte de cult. Alți
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
a fost prins de o patrulă a Poliției Rădăuți chiar în momentul în care sărea gardul bisericii cu o geantă plină cu mai multe obiecte de cult. Alți doi hoți nu au putut fi prinși, iar 7 icoane și o cruciuliță din aluminiu nu au mai putut fi recuperate. Valoarea totala a lucrurilor furate a fost estimată la circa 200 de milioane de lei vechi. Obiectele furate urmau să fie vândute unei rețele de valorificare din sudul țării.
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
acoperă marginea țesăturii. Poziția pașilor de cusătură este oblică față de marginea pieselor de țesătură. Este o cusătură cu ajutorul căreia se fixează o piesă aflată în poziție superioară, de piesa care se află sub ea. Este o cusătură cu legătură în cruciulițe, utilizată pentru fixarea marginilor tivului sau la îmbinarea unor piese suprapuse. Se lucrează în mod alternativ pe două linii paralele cu pași de cusătură mici în urma acului. Este o cusătură formată din doi pași de cusătură care se întretaie în
Cusătură () [Corola-website/Science/326477_a_327806]
-
Cruciulița de munte ("Senecio carpaticus") este o plantă din familia Asteraceae, subfamilia Asteroideae. Tulpina este scundă și frunzoasă, de culoare roșiatică. Tulpina are 50-200 mm și în partea superioară are un singur capitul, cu diametrul de aprox. 30mm, în mijloc cu
Cruciuliță de munte () [Corola-website/Science/323375_a_324704]
-
XVI-lea (sub Ștefăniță?), mormintele fără monede din aceasta perioadă indicând o utilizare a spațiului strict monahală. Martori oculari susțin că în incinta naosului a fost descoperită o criptă din care au fost recuperate un lănțișor de aur, inele și cruciulițe, ceea ce ar dovedi că acolo a fost înhumat un ierarh. La începutul secolului XVII (1613-1639) biserica episcopală devine biserică de mir. Biserica a fost restaurată în anii 2000-2002, la acoperiș și zugrăvelile interioare, cu fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
exista niște principii bine-conturate care ar limita sau ar impune unele accesorii sau culori. Astfel, meșterii, în primul rând, femeile, se limitau doar la imaginația proprie. Motivele și culorile specifice preponderent copiilor și femeilor, ce pot fi întâlnite frecvent sunt: cruciulița, broderia pe fire, culorile aprinse, mai ales roșu și galben adeseori pe un fundal închis, negru sau maro la fustă, și de obicei, aceleași culori pe fundal alb, la bluză și mâneci. Lâna era un material ce stătea la baza
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
să se umple de lume și să devină neîncăpătoare. Mulți din cei împovărați de păcate, care intrau în contact cu sfinția sa, oricâte vicii ar fi avut, se transformau, renășteau în niște oameni însănătoșiți sufletește. Sfinția sa împărțea în dar, cu generozitate cruciulițe, icoane, cărți religioase cu învățături sfinte, vieți de sfinți, rugăciuni, cărți care în vremea aceea erau mărgăritare de mult preț și cu anevoie de găsit, casete cu predici ziditoare de suflet, predici care erau înregistrate de credincioși în timpul slujbelor. Multe
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
baltă ("Menyanthes trifoliata"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), poroinic (cu specii de: "Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ruja ("Rhodiola roșea"), cruciulița ("Senecio paludosus"), gențiana mov ("Swertia perennis"), ventrice ("Tanacetum macrophyllum"), cimbrișor ("Thymus comosus"), diadema munților ("Trientalis europaea", specie endemica pentru Bucovina), iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), pipiriguț ("Eleocharis quinqueflora") sau firuța ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
CE din 21 mai 1992; astfel: pinul de pădure ("Pinus sylvestris var. carpatica"), ghioc ("Centaurea triumfetti"), țintaură ("Centaurium erythraea"), coroniște ("Coronilla coronata"), garofiță ("Dianthus superbus"), pufuliță ("Epilobium angustifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), sudoarea-calului ("Ononis repens"), sipică ("Scabiosa lucida"), cruciuliță ("Senecio cacaliaster"), ruțișor (din specia "Thalictrum alpinum"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens") sau iarbă grasă ("Sedum telephium"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, mentă, maghiranul și cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciulița aduc belșug și spor în munca. De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și peștele. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce simbolizează Sfânta Cruce și ce NU trebuie să mănânci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105246_a_106538]
-
euharistică ortodoxă, mai întâi prin Rânduiala Proscomidiei, când se pregătesc darurile liturgice (pâine și vin) care vor fi aduse, la momentul potrivit al Sfintei Liturghii, pe Sfânta Masă din Altar pentru a fi sfințite. Proscomidiarul reprezintă peștera de la Betleem, iar cruciulița care stă pe un suport semisferic, deasupra pâinii de pe Sfântul Disc, este numită „Steaua" care i-a călăuzit pe cei trei magi de la Răsărit, și care s-a oprit deasupra peșterii de la Betleem, unde se afla Pruncul Iisus, numele cetății
Pastorala Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Nașterea Domnului, 2015 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101568_a_102860]
-
1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană. La data de 2 februarie 1952 le-a cerut colegilor de suferință să-i procure o lumânare, o cruciuliță și o cămașă albă pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie. Cu o zi înainte de moarte, i-a spus lui Ioan Ianolide: ""Mâine voi muri. Vreau să-mi iau rămas bun de la cei mai apropiați prieteni
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
aveau întotdeauna locuri rezervate la concertele Regelui. Elvis a fost un avid colecționar de artă, fiind de-a dreptul obsedat de picturile și sculpturile reprezentând două personaje: Ioana d’Arc și Venus din Milo. Cântărețul purta întotdeauna la gât o cruciuliță, dar și steaua lui David. „Nu vreau să ratez intrarea în Rai din cauza unei probleme tehnice”, glumea el.
Elvis Presley, viața neștiută a marelui artist. DETALII SURPRINZĂTOARE despre regele Rock and Roll () [Corola-website/Journalistic/104926_a_106218]