1,392 matches
-
intră la domnie Antonie Ruset, domn bine văzut de țară. Însă, este mazilit la intrigile lui Duca și Miron Costin și trimis la Țaringrad, unde moare în sărăcie. Gheorghe Duca înainte de a reveni pentru ultima oară la domnie își revede ctitoria în vara anului 1677 când, fiind domn al Munteniei, luptă în alianță cu sultanul împotriva zaporojenilor. Sosit la Cetățuia în ziua de Sâmpetru, hramul iubitei lui ctitorii, îi oferă un ospăț lui Antonie Ruset, voievodul Moldovei. Împotriva acestuia Duca lupta
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sărăcie. Gheorghe Duca înainte de a reveni pentru ultima oară la domnie își revede ctitoria în vara anului 1677 când, fiind domn al Munteniei, luptă în alianță cu sultanul împotriva zaporojenilor. Sosit la Cetățuia în ziua de Sâmpetru, hramul iubitei lui ctitorii, îi oferă un ospăț lui Antonie Ruset, voievodul Moldovei. Împotriva acestuia Duca lupta în ascuns să-l scoată din domnie pentru a-i lua locul. „Cei doi domni prieteni, Ruset atârnând de Duca și Duca atârnând de rudele de la Constantinopol
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem, p. 66 footnote>. Acțiunile dure ale voievodului aduc curând țara la epuizare. Și totuși pe plan extern, nicicând din vremea lui Vasile Lupu un domn moldovean nu se mai bucurase de atâta prestigiu. Duca înființează o tipografie grecească la ctitoria lui, Mănăstirea Cetățuia în 1681, la acel moment singura din întreg Orientul ortodox. De asemenea, el își ia în serios rolul de hatman al Ucrainei și ,,înființează două colonii importante pe Nipru, la Tigănauca și la Nemirova”<footnote Constantin C.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ca și pentru hotărârea lui a fost desemnat cunoscutul cărturar logofăt Teodosie Dubău”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 15 footnote>. La 10 iulie 1669 fostul vornic Grigore Hăbășescu și soția sa au închinat Mănăstirii Cetățuia, ,,care încă nu era terminată, ctitoria lor, schitul Mastacăn, din ținutul Trotuș, căruia Duca îi spunea schitișor”<footnote Ibidem, p. 16 footnote>. Domeniul Cetățuiei a fost completat cu ,,15 fălci de vie la Cotnari, donate de însuși Gheorghe Duca care le avea în proprietate încă de când
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vodă, ca să poată plăti o datorie la niște turci. Mănăstirea avea vii și la Valea Cozmoaiei precum și căzi, crame, pivnițe”<footnote Ibidem, p. 17 footnote>. III. Satele închinate Mănăstirii Cetățuia. Alte donații Pentru a face față protocolului unei astfel de ctitorii voievodale, unde stătea vara patriarhul Ierusalimului cu suita sa, Gheorghe Duca cu toată familia și suita sa, mitropolitul Dosoftei cu suita sa, boierii Moldovei care participau la sfatul țării, profesorii de teologie și obștea mănăstirii care se ocupau de traduceri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei trebuiau să asculte de egumen, de sobor și să participe la toate treburile ce erau la mănăstire. Gheorghe Duca i-a mai donat ctitoriei sale și un loc de moară lângă grădina domnească. ,, Chiar înainte ca mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 322 footnote>. Arhiereii și marii boieri dau mărturia despre vânzarea de către Mănăstirea Socola, Mănăstirii Cetățuia a poienii Vămășoaia, cu 250 de lei<footnote Ibidem, documentul 349, p. 323 footnote>. La 6 august 1671, Gheorghe Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia, ctitoria sa, Valea Rușilor și a Holbocăi din hotarul târgului Iași, cu loc de țarină și de fânaț ca să fie de odaie mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 361, p. 334 footnote>, iar la 12 noiembrie 1671 dăruiește moșia Valea Cozmoaiei<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un om atât de valoros, cunoscut nu numai în Moldova, dar și la curtea sultanului, cât și în Țara Românească. Că era așa ne-o dovedește ,,contribuția sa nemijlocită la restaurarea bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeș, 16821683 și la ctitoria lui Dona Pepano de la Codreni”<footnote Ibidem, p. 877 footnote>. Majoritatea autorilor care au scris până acum despre această mănăstire, cred că, Gligorie Cornescu este arhitectul ei, convingere la care subscriu, în lipsa altor documente. De bună seamă că numai un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pronaosului este similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade în formă de frânghie pe care sunt aplicate rozete rotunde sau pătrate, cu decorații geometrice sau vegetale de tip baroc. Planul acestei ctitorii este treflat, cu abside semicirculare în interior și poligonale în exterior. Cele două intrări în pridvor cea de la nord și cea de la sud au muluri încadrate în chenare dreptunghiulare formate din brâuri torsadă. „Brâul median răsucit cu cele două rânduri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la etajul inferior al pivniței. ,, Ceea ce s-a păstrat intact în palat este sala gotică, adică trapezăria. Ea este inspirată de trapezăria de la Dragomirna și de cea de la Sfinții Trei Ierarhi, și constituie elementul cel mai de valoare din toată ctitoria lui Duca Vodă”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 243 footnote>. Cuprinde aripa dreaptă a palatului, și comunică cu tinda ce răspunde în pridvorul cel mare printr-o ușă încadrată în chenar de piatră, sculptat cu profile întretăiate de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
era amenințată cu o depopulare totală”<footnote Nicolae Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova dintre 1671 și 1672, în: „Studii și Cercetări Științifice”, anul XIII, 1962, p. 216 footnote>. Opera edilitară principală în timpul domniilor lui Gheorghe Duca rămâne Mănăstirea Cetățuia, ctitorie ce se lasă influențată de arta populară și ideile inovatoare venite din Transilvania, Țara Românească, Polonia și Orient. În arhitectură și sculptură se concretizează elemente noi ca rozetele și chenarele care decorează fațadele, iar în interior portalurile și bolțile. Picturile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
talentul sculptând în piatră pietre de mormânt, iar din lemn au realizat străni domnești, catapetesme etc. Multe mănăstiri s-au evidențiat prin tiparnițe, la care au lucrat călugării, așa cum este și cazul Cetățuiei. VIII. Grija voievozilor și ierarhilor Moldovei pentru ctitoria Ducăi Vodă Încetarea activității tipografice de la Mănăstirea Cetățuia a diminuat interesul și atenția care i se acordase din partea conducerii Patriarhiei Ierusalimului și a voievozilor Moldovei. Dezinteresul pentru buna administrare a bunurilor locașului de cult și a bunurilor culturale a scăzut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
decenii ale secolului al XIV-lea. Alexandru cel Bun la începutul secolului al XV-lea ridica mănăstirile Bistrița și Moldovița, iar Ștefan cel Mare, Putna și Neamțul, care au îndeplinit atât rolul religios cât și pe cel cultural. După aceste ctitorii, numărul de vetre monahale ortodoxe s-au înmulțit în Moldova, fiecare voievod lăsând pentru familie și țară inegalabile mănăstiri. Printre acestea se numără și ctitoria lui Gheorghe Duca, Mănăstirea Cetățuia, amplasată pe colina de sud a orașului Iași, un așezământ
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Neamțul, care au îndeplinit atât rolul religios cât și pe cel cultural. După aceste ctitorii, numărul de vetre monahale ortodoxe s-au înmulțit în Moldova, fiecare voievod lăsând pentru familie și țară inegalabile mănăstiri. Printre acestea se numără și ctitoria lui Gheorghe Duca, Mănăstirea Cetățuia, amplasată pe colina de sud a orașului Iași, un așezământ de evlavie ortodoxă și cultură europeană. Ea se încadrează perfect în peisajul natural al vechii capitale moldave. Fiind hărăzită de la început Patriarhiei Ierusalimului, a avut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „În cuvântul rostit după călugărire, a făcut o mărturisire uimitoare: Viața lui, din 1935, după moartea soției, se împletise armonios cu a monahilor de la Mănăstirea Frăsânei. Impresia pe care stareții Porfirie și Simeon de la ctitoria Sfântului Calinic o lăsaseră asupra sa a fost atât de puternică, încât ar fi dorit să intre în viața monahală de acolo. Voia Domnului a fost să devină călugăr la Cetățuia și nu la Frăsânei”<footnote Ibidem, p. 27 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a stabilit aici a doua reședință. Este de presupus că și biserica mănăstirii a fost generos înzestrată cu toate cele necesare cultului și pentru pomenirea ctitorilor. În cronica lui Nicolae Costin s-a menționat că Gheorghe Duca și-a înzestrat ctitoria ,,cu multe odoare și veșminte scumpe”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., vol. II, p. 7 footnote>. Dintre acestea în colecția de obiecte bisericești se mai găsește doar un orar diaconesc, s-ar părea că a fost lucrat de doamna Anastasia Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
odoare și veșminte scumpe”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., vol. II, p. 7 footnote>. Dintre acestea în colecția de obiecte bisericești se mai găsește doar un orar diaconesc, s-ar părea că a fost lucrat de doamna Anastasia Duca și dăruit ctitoriei în ziua sfințirii din data de 29 iunie 1672. Artista a brodat în fir de aur, argint și mătase un rând de 12 îngeri, două rânduri de câte 6 serafimi, pe Fecioara Maria, pe Arhanghelul Gavriil și buchete de flori
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
câte 6 serafimi, pe Fecioara Maria, pe Arhanghelul Gavriil și buchete de flori. Inscripția brodată în limba slavonă are următorul text: Acest aurar l-a făcut Io Duca Voievod și doamna sa Anastasia și l-au dăruit la noua lor ctitorie Mănăstirea Cetățuia, în anul 7177 (1669)”. Tot mănăstirii i-a fost donată o evanghelie manuscris, în limba greacă. Astăzi, ea se găsește „în vistieria Patriarhiei Ierusalimului. A fost scrisă în anul 1616 de către Mitropolitul Luca al Țării Românești”<footnote Marcu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sunt așezate lângă pereții bisericii sunt lucrate de un meșter din Suceava în anul 1985. În anul 1988 starețul Mitrofan Băltuță a schimbat pardoseala din piatră cu una din marmură. XI. Colecția muzeală din palatul lui Duca Vodă Mănăstirea Cetățuia, ctitoria lui Gheorghe Duca a fost restaurată ultima oară între anii 1964-1972. Fostul palat voievodal a fost reamenajat ultima oară în anul 2006. Acest palat adăpostește în prezent o bogată colecție de obiecte bisericești care sunt expuse în cele cinci săli
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întrebarea bătrânului mă ia din scurt: De cine, fiule? Nu-i altul decât Petru Șchiopu voievod. Și dacă tot am pomenit de el, se știe că mănăstirea Frumoasa a purtat - la început - numele de Galata de Gios, deși nu este ctitoria lui. Poate îmi tălmăcești mai limpede spusele tale? Apoi Petru Șchiopu voievod, ctitorul Galatei din Vale, care s-a risipit, și apoi al Galatei din Deal, pe care o vedem și astăzi, a dăruit locul pe care Melentie Balica a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost numit „cel Rău”, el a făcut totuși danii către sfintele lăcașuri. Și mai mult chiar, a zidit „mănăstirea din łarină”... Ce ai de spus? N-am să zic altceva decât ceea ce a spus cronicarul Grigore Ureche, care, vorbind de ctitoria lui din țarina Iașilor, spune: „Socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie osindă. Și s-au apucat în anii 7102 (1593-1594), de au făcut mănăstire în țarina
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vânzoleală-i acolo? Și, ca să-ți dovedesc, sfințite, că nu mă laud, am să-ți spun că de peste Ulița Chervăsăriei ne privea biserica Sfântul Lazăr, ridicată din cărămidă la 1785 de Sandu și Luca Grigorie, pe locul alteia din lemn, ctitorie din 1703-1704 a lui Mihai Racoviță voievod și care a fost arsă de turci. Eu aș mai spune că unele mănăstiri aveau chervăsăria lor, încuviințată de voievozi, și care luau vamă doar pe anumite mărfuri. Bănuiesc că întrebarea cu Chervăsăria
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
seamă că ne aflăm pe dealul Aroneanului. Privind în jur cu interes, ca și cum ar fi căutat un anume lucru, călugărul s-a oprit: Pe aici pe undeva a fost mănăstirea Ugireni sau „La Greci”, cum s-a numit mai târziu ctitoria din 1561 a lui Alexandru Lăpușneanu voievod, despre care am mai vorbit... Despre această mănăstire am aflat dintr-o danie făcută de Petre Șchiopu voievod în aprilie 1584 (7092), când vodă spunea: „Am dat și am înlesnit a noastră mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorbea despre sfârșitul lui Miron Barnovschi vodă care, în scurtele lui domnii (1626-1629, 1633) a zidit mai multe biserici decât alți domni în zece ani!... În 1633, înainte de decapitare, și-a facut testamentul. Deși a dorit să fie înmormântat în ctitoria sa, mănăstirea Dragomirna, din spusele lui Paul de Alep aflăm că Vasile Lupu voievod - fostul său adversar în lupta pentru domnie - i-a adus trupul la Iași și l-a înmormântat în biserica Barnovschi din Iași. Același Paul de Alep
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am gândit eu? Numai că îmi ghicește gândurile. Și asta nu se întâmplă pentru prima oară...” Călugărul a tușit și mi-a zâmbit ghiduș... Apoi din întâmplare mă gândeam la același lucru ca și tine... Adică la... la Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Ridicată între anii 1637-1639 și sfințită la 6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]