3,849 matches
-
ne-limita mea e chipul și asemănarea cu Dumnezeu. Sper să ne putem regăsi împreună cu alesul dumneavoastră discernământ, recunoscându-ne înfățișarea Dumnezeiască în plină lumină, fiindcă restul nu e decât o nesfârșită singurătate". Un gând care face cumva ecou unei cugetări a lui Da Vinci despre îmbrățișarea demiurgică, - "partea de dumnezeire", scria el - proprie marii picturi. Zicea Leonardo (înTrattato di Pittura): "Pictorul e stăpân peste toate lucrurile ce se pot ivi în mintea omului. Frumuseți care să încânte?... E liber să
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
și chin/ și că sufletul omului e împuțit și cleios ca o fiertură calmâcă.// Și dă-i cu borș și budincă și încă olecuță de cașă, iar trupul ei/ se tot umflă și-ai spune că o să explodeze de-atâta/ cugetare îndurerată// Polina e o femeie dintr-o bucată./ Dar când vorbește despre tătuca, glasul îi tremură și/ parcă deodată nici pârjoalele nu-i mai priesc:/ Viața asta, nenorocita asta de viață, fără noroc.../ Cașa s-a terminat. Polina suspină. Lacrimile
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
bine,/ Se supune oricine." etc. Ne-ar fi plăcut să constatăm că prezența poeziei Votul în volumul Cât m-a iubit știu numai eu de Benone Burtescu (Ed. Danubius) constituie un accident. În realitate, toate poeziile din acest volum cuprind cugetări improvizate, irelevante, de o naivitate consternantă. Autorul își face cunoscute opiniile referitoare la ce se întâmplă în jurul său, fără să ezite, ca și cum ar fi atoateștiutor. Pe de altă parte, afirmațiile sale, chiar și când sunt adevărate, demonstrabile, suferă de banalitate
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
formei", vizibil în toată gîndirea europeană din jurul lui 1900, oglindea de fapt "complexitatea sufletului modern"; poet simbolist prin excelență, Macedonski vedea în acest curent literar mărturia evoluției naturale a artei, deoarece poezia "n-are decît o legătură foarte indirectă cu cugetarea" (Despre poezie, 1902). Dacă însemnările de tinerețe trec rareori de nivelul unei gîndiri comune, este interesant să observăm că simbolistul militant se va ocupa, în ultimii săi ani, cu cenzurarea simbolismului însuși, căruia îi condamnă exagerările. Eminescu a sintetizat cultura
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
tot: „Adelina Pestrițu o dă la pace cu Liviu Vârciu”. O pagină în care îi vedem pe numitul Vârciu în medalion (un băiat de băieți fără notă particulară) și pe numita Pestrițu într-o fotografie plină de nuri. Plus o cugetare a vedetei Tv pe care nu ne putem împiedica s-o reproducem pentru originalitatea ei: Fiecare fată din showbiz se diferențiază de celelalte și fiecare are ceva aparte”. Și noi care ne închipuiam că toate sunt la fel de aparte! - JURNALUL NAȚIONAL
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4925_a_6250]
-
Eugen Dumitrescu ne oferă o generoasă colecție de secvențe ale comicului cu un reziduu amar, așa cum e, în principiu, comicul de bună condiție, sugerînd o complexitate circulară a sufletului uman. Dan Eugen Dumitrescu: Mari scriitori ai lumii în anecdote, maxime, cugetări, aforisme, Ed. Cartex, 2009, 546 pag.
Scriitorii în anecdote by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5918_a_7243]
-
asta gîn-dindu-mă că aforistica are cîteva cusururi ce amenință viitorul unui gen care, deși la prima vedere pare minor, este în realitate extrem de pretențios. Primul defect este că expresia lapidară nu face casă bună cu textele de atmosferă. Maximele și cugetările, atunci cînd sînt laconice, au aerul unor notițe telegrafice cărora le lipsește aura sufletească. Pe cît de inteligente, pe atît de sarcastice, aforismele sînt niște fulgere reci din a căror puținătate lexicală nu răzbate fervoarea unei dispoziții. Așa se face
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
un aforism e mai general, cu atît e mai vag și mai flasc. Aforismul nu e imperativ etic și nici poruncă biblică, ci o privire prin gaura cheii menită a sesiza un amănunt nefiresc. El nu poate ține loc de cugetare sapiențială, de teorie morală sau de învățătură menită a lumina omenirea. Rostul aforimului este să te incite, adică să te pună în fața unui fapt inedit pe care, grație contrarierii resimțite, îl vei ține minte. Apoi, un spirit aforistic, dacă e
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
convențiilor celebrative, monumentele spre care ne îndreaptă ea, să nu rămînă epigonic confortabile, prea lesnicios legate de lucrurile omenești! Un asemenea legămînt din partea sculptorului, apt să răsfrîngă crezul auster al lui Vasile Pârvan, știe să coincidă cu opțiunea definind major cugetarea istoricului: „Nu biruința e frumoasă, nu biruința e sublimă, ci drumul pînă la dînsa”. Numai așa ritmul creator iluminează coerent mărginirea episoadelor răzlețe, și ne dăruie „tăria de caracter - singura noblețe adevărată în lumea muritorilor”. Imperative de ordin estetic și
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
sociale, merită să-i urmărești nu declarațiile de principiu, care sînt forme politicoase de îmbiere a cititorului, ci tactica de care face uz, adică felul logic cum procedează pentru a se apropia de temă. „În paginile ei nu veți întîlni cugetări filosofice abisale sau ample dezvoltări erudite. Tot ce am urmărit a fost să adun un număr de remarci inspirate din ceea ce, sper eu, reprezintă bunul-simț moral. Despre rețetele pe care le ofer cititorului nu pretind altceva decît că sunt dintre
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
sociale, merită să-i urmărești nu declarațiile de principiu, care sînt forme politicoase de îmbiere a cititorului, ci tactica de care face uz, adică felul logic cum procedează pentru a se apropia de temă. „În paginile ei nu veți întîlni cugetări filosofice abisale sau ample dezvoltări erudite. Tot ce am urmărit a fost să adun un număr de remarci inspirate din ceea ce, sper eu, reprezintă bunul-simț moral. Despre rețetele pe care le ofer cititorului nu pretind altceva decît că sunt dintre
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
-a mării" (Scrisoarea I). Fauna. Fauna, crede G. Călinescu, este săracă, însă nu are dreptate decât parțial. Ornitologia. Uliul în Junii corupții, buha (Amicului F. I.), filomela ( Visul unei flori), flamingo cel roșu în Egipetul, păunul în Memento mori, curcanul (Cugetările sărmanului Dionis), boul de baltă (botaurus stellaris) în Pustnicul, porumbița (albă) în De-aș avea..., porumbelul în Antropomorfism, turtureaua în Pajul Cupidon, papagalul (cu pene viu colorate) în Kamadeva, rândunelele bicolore (alb-negru) în De ce nu-mi vii, corbul (negru) în
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
Miron și frumoasa fără corp), cucuveaua (Printre stânci de piatră seacă), lebăda (Mureșanu, 1876), ciocârlia (Călin), pitpalacul prepeliței, presurile (Freamăt de codru), sticleții exuberanți, cu penaj multicolor (Vre o zgâtie de fată). Insectarul. Musculițele și fluturii (în Miradoniz), ploșnițele roșii (Cugetările sărmanului Dionis), paianjenul, greierele, musca, luciolii (licuricii), albinele, gândacul (Călin Nebunul), furnicile, puricii, bondarul, lăcustele, țânțarii, cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
puricii, bondarul, lăcustele, țânțarii, cărăbușii (Călin), "viespii" (Codru și salon), "gâza mică" (Miron și frumoasa fără corp), cariul (Melancolie), moliile (Icoană și privaz). Regnul animal: cerbul (Ondina), bourul (Aveam o muză), ursul, căprioara, țapul, tigrul (Memento mori), oaia, șoarecele, liliecii (Cugetările sărmanului Dionis), hiena (Rime alegorice), boul, vulpea, zimbrul (Epigonii), "saci de viermi" În căutarea Șeherazadei), vitele, motanul, purcelul (Călin Nebunul), calul (Făt-Frumos din tei), vierii (O, adevăr sublime...), taurul (Fata-n grădina de aur), leul (Mureșanu - 1869), racul (Antropomorfism), lupul
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
următoarea vorbă. «Tous les élégiaques sont des cochons» (dacă la mijloc nu este o confuzie, cu siguranță e o parafrază aș zice postmodernă, combinație între „gluma” bunicului scriitorului, Mișu Paleologu, cu junimiștii, care ar fi porci fără excepție, și o „cugetare” atribuită lui Baudelaire, construită pe același calapod logic: „Tous les élégiaques sont des canailles”; se vede treaba că formula s-a transmis din generație în generație, fiind mereu adaptată la imperativele ideologice și/sau estetice ale momentului -n.m.T.U
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
diavolilor. Și de aceea Sfinții Părinți ne sfătuiesc ca să nu ne apucăm de vreo virtute care ne duce la slava deșartă. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că cea mai bună apărare pentru atletul rugăciunii este să fie în starea de smerită cugetare, ca bucuria ce-i vine din rugăciune să nu-l ducă la mândrie. (Extras din Ierod. Cleopa Paraschiv, Arhim. Mina Dobzeu, Rugăciunea lui Iisus, Editura Agaton, Colectia „Rugul aprins”, Făgăraș, 2002)
Cum să te rogi la Dumnezeu corect: Nu te speria dacă nu plângi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63631_a_64956]
-
sub ea Caragiale a scris: «Toate meseriile necurate lasă pete». Tot așa cum era el, spirit ironic, zeflemist, - «Toate meseriile necurate lasă pete». Frază exactă! Și atuncea, toți scriitori care au venit în casa lui Vlahuță au scris câte ceva sub această cugetare a lui Caragiale. Mi-aduc aminte că Șt. O. Iosif, care era din Brașov, mare poet al țării, a scris dedesubt: «Și soarele, că e soare, și tot are pete». Octavian Goga a scris: «Picăturile de cerneală pe masa unui
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
a întrecut să scrie un lucru mai frumos, pictorii, care veneau acolo, făceau câte un colț de peisaj, câte un profil de bărbat sau femeie, mă rog, ajunsese acea masă a lui Caragiale că se umpluse de nume ilustre, de cugetări, de desene. M-am întrebat de multe ori evocând această masă a lui Caragiale, unde-i? Și abia acum, de curând, în tren, tot vorbind cu cineva, mi-a spus că masa aceea fusese mutată la Casa memorială a lui
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
centenare a Serbărilor Astrei de la Blaj din 1911. Pe fața de masă, pe „măsărița de la Blaj” am descoperit cu emoție semnăturile (brodate apoi) ale lui: Octavian Goga, Șt. O. Iosif , G. Ranetti, Onisifor Ghibu, Augustin Caliani, Iacob Mureșianu ș.a. Lipsesc „cugetările” de pe masa de brad din casa lui Vlahuță, dar semnăturile, în forma aceasta insolită, reprezintă o mărturie emoționantă a prezenței scriitorilor la acele memorabile festivități aniversare ale Astrei, ce prefigurau, împlinirea, peste câțiva ani, a idealului de unitate națională, la
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
mai mișcate de scriitori decât de muzicieni și de pictori” (8 octombrie 1822, tr. ns.). Îi compătimește deci pe cei ce deplâng condiția artistului, care, pictând, nu ar actualiza, chipurile, vreun gând. Cât se înșală aceștia, ce gândire simplistă au! Cugetarea pictorului este însă de altă natură decât aceea a oamenilor comuni, lipsiți de viață interioară. „La unii oameni, influența interiorului e aproape nulă. La mine însă, o găsesc mai puternică decât oricare alta. În lipsa ei aș muri..., dar ea mă
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
lua o "decizie demnă", aceea de a pleca singur din fruntea Guvernului. "Plecați acasă, din respect pentru înaintașii dumneavoastră, domnule prim-ministru ardelean. Țara e în haos absolut. Ne-ați lăsat fără direcție și sens. Câteva clipe de calm și cugetare ardeleană vă cerem, domnule prim-ministru. Sunt clipe care încă mai pot salva țara. Nu v-au aparținut prea multe decizii de când sunteți premier. Vă place sau nu, dar mai aveți șansa unei decizii demne, aceea de a pleca singur
Liderul PSD Cluj îi cere lui Boc să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/49885_a_51210]
-
poți prea bine privi lucrurile numai pe partea lor poetică; eu însă, care am cinstea de a fi om din timpul meu, cu o simplă venghercă de doc pe spate, am nevoie de ceva mai substanțial pentru a-mi hrăni cugetarea. Cei doi călători neasemănători în vestimentație aparțin în fapt unor universuri diferite: Dumneata te poți mulțumi, spre pildă, cu nectar, cu flori și cu raze de soare [...] știu eu, în sfârșit până unde te-ar mai duce acest amor desfrânat
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
doar o decădere vertiginoasă a elaborării „artizanale” a duratei textului, ci și dispariția unui referent critic determinat, a unui Benedetto Croce, de pildă, care să despartă apele, poezia de non-poezie, valoarea de non-valoare. Să închidem însă această paranteză cu o cugetare generică , esențial optimistă, semnată de Louise Bourgeois: „A face artă nu înseamnă terapie, ci înseamnă un act de supraviețuire. Este o garanție a sănătății mentale. Sigur este că nu o să-ți faci rău ție însuți și nici nu vei ucide
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
mai enumerat drept resorturi ale valorii scriitorului autenticitatea și statutul de intelectual public asumat de Norman Manea, care-l dublează pe cel de scriitor, reluând același discurs identitar viu, problematizant. „Identitatea e un clișeu”, a punctat Norman Manea, reluând o cugetare a lui Gertude Stein: „Problemele încep după ce ți-ai descoperit identitatea și asta nu te ajută cu nimic. Identitatea etnică este doar legătura pe care o ai cu un grup social. Ceea ce rămâne când ești singur într-o cameră este
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
cultura japoneză, declară că, dincolo de personaje și de narațiune, o interesează mai mult să vorbească despre ceea ce-i place și că scrie pentru plăcerea cuvintelor și a stilului. Într-adevăr, o carte scrisă ca un haiku (șaisprezece dintre capitole, intitulate „Cugetare profundă”, încep de altfel cu câte un haiku): fără grabă, cu îndemânare, eleganță și cu o mare bucurie de a privi lumea. Partitură pe două voci, romanul este construit din împletirea discursurilor de jurnal a două personaje care „nu fac
Gustul orezului cu ceai verde by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5673_a_6998]