926 matches
-
centrul acestor preocupări se află încercarea detectării unui eventual "potențial de periculozitate" (înțeles ca un fenomen psiho-social caracterizat prin indicii revelatori ai probabilității ca un individ să comită o infracțiune împotriva persoanei sau bunurilor altuia). La periferie, se află estimarea culpabilității de care vor depinde măsurile punitive (individualizarea pedepsei), accesabilitatea la o sancțiune penală, estimarea readaptării individului. Toate acestea se bazează, în parte, pe estimarea avizului specialistului în științe umane (medic, psihiatru, psiholog, sociolog, asistent social etc.). Asemenea avize (printre care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
femeile și tinerii decât cei vârstnici. Criterii medico - psihologice ale stării de periculozitate: - deteriorarea, slăbirea sau calitatea mediocră a facultăților intelectuale reprezintă faptul de luat în considerație, ca de altfel și sugestibilitatea, imaturitatea, sărăcia afectivă sau etică, absența sentimentului de culpabilitate trăit. - reticența, confabulația și alte modalități de disimulare pot ascunde, în special la psihotici, intenții omucidare sau suicidare. Existența unor relații de proastă calitate și a tulburărilor de comunicare cu anturajul sau echipa de îngrijire, reprezintă un element prognostic defavorabil
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cîte ori interacțiunea reprezintă amenințarea feței negative a interlocutorului (prin ordin sau cerere) sau a feței sale pozitive (prin reproșuri, critici etc.) sau a feței negative a locutorului (în scuze, acceptarea unei oferte) sau a feței pozitive (confesiune, mărturisire de culpabilitate etc.), strategia discursivă va încerca să minimalizeze agresivitatea actului prin mecanisme de indirecție (cereri, ordine indirecte), impersonalizare, ambiguitate etc. Unele glume hipertrofiază această tendință de neagresare a feței generînd situații absurde prin supralicitarea principiului conveniențelor (infra v, vi): v) Medicul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
creștini în ultimii patru ani ai domniei sale, pentru a arunca asupra lor vinovăția incendierii Romei (64 p.Chr.) și pentru a convinge poporul, că nu el săvârșise crima de care era acuzat de vocea poporului. Din fragmentul prezent în Annales, culpabilitatea creștinilor apare incertă, întrucât inocența lor este proiectată cu claritate de tăcerea lui Suetonius (70-122) și a lui Cassius Dio (155-235), care fac să decadă responsabilitatea incendiului numai pe Nero, dar o fac intenționat, pentru că incendiul Romei a fost întâmplător
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în poșetă, Bizu începe să înțeleagă și să-și regrete orbirea. Implicat de data aceasta direct în nefericitul eveniment, chiar dacă fără știrea lui, scenariul melodramatic al sinuciderii nu i se mai pare absurd, și îl încearcă un puternic sentiment de culpabilitate. La fel ca în alte situații asemănătoare, agronomul simte nevoia singurătății și a unui sever examen de conștiință. Vinovat, se condamnă sever pentru egoismul său ("nu văzuse pentru că nu-i convenise să vadă; și la dânsul totul se altoia pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că e capabil să învingă o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor, Otilia îl părăsește, căsătorinduse cu Pascalopol. Povestea romantică de iubire este astfel urmărită de la fascinația atracției spontane la incertitudinile sentimentului deja cristalizat, de la trăiri contradictorii, precum gelozia și culpabilitatea, la opțiunea lucidă care pune capăt idilei. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție, de structură și/sau de limbaj ale romanului ales semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Având un rol modelator în procesul maturizării lor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Stalin și-a impus punctul de vedere în fața lui Gh. Dimitrov și Dimitri Manuilski, încât pe 9 septembrie 1939 Kominternul a trimis o directivă tuturor partidelor comuniste "să susțină politica Moscovei în sensul de a-l... absolvi pe Hitler de culpabilitatea pentru declanșarea la 1 septembrie 1939 a războiului mondial și a-i declara vinovați pe imperialiștii anglo-francezi."223 Cum am văzut, încă din 1918-1920 Lenin avusese planuri mari de declanșare a revoluției în Europa Centrală, până în Italia și Germania. O
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
contact pe suprafață mare), are ca efect o diminuare importantă a durerii; apariția cracmentelor la nivelul articulațiilor coloanei vertebrale, în timpul executării acestor presiuni (de regulă, pe timpul expirator), nu are nici o semnificație peiorativă și nu trebuie să suscite un sentiment de culpabilitate kinetoterapeutului, fiind un semn al realinierii capetelor articulare. Posologia depinde de factorul cauzal, iar rezultatul depinde de suspendarea, suprimarea sau reintrarea sub influența agentului cauzator (pentru obținerea unor rezultate bune este necesar ca medicul să recomande, în funcție de posibilități, suspendarea temporară
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
nedrept să sufere altădată. Suferințele din trecut intră atunci în competiție pentru a atrage atenția publicului și a puterilor. Cu cât suferința este concepută ca obscenă, cu atât cere compensații mai mari pentru a o face să dispară. Suferința și culpabilitatea nu încetează să-și răspundă, astfel încât sfârșesc prin a produce la rându-le noi suferințe fără a se putea elabora proiecte de viitor. Suferința creează victime, iar a fi victimă devine o postură morală. Amintirile suferințelor camuflează îndepărtarea noastră de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-i sunt consacrate devin din ce în ce mai numeroase. Prevalează o memorie în mare parte iudaizată a genocidului. În acest context se instaurează religia Shoah-ului, care este și o religie a identității. Statul Israel, drept consecință și răspuns la Holocaust, stimulează sentimentul de culpabilitate al lumii, copleșită de empatie față de el7. Faptul că acest sentiment constituie o barieră pentru dezvoltarea antisemitismului ține de justiție, dar mai degrabă utilizarea care i s-a dat în deturnează de la orizontul lui natural. Conștientizarea provocată de genocidul evreiesc
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
israeliană. Tinzând a se percepe drept victimele celei mai mari nedreptăți din secolul XX, ei cer totodată să fie admisă, în Nakba, dubla responsabilitate a Israelului și a Occidentului, căruia i se reproșează că a vrut să-și compenseze propria culpabilitate după exterminare garantându-le evreilor un stat. În siajul procesului de pace din anii 1990, apare totuși o nouă tendință, care îndeamnă la recunoașterea tragediilor evreiască și palestiniană, o tendință împărtășită de intelectuali arabi ca Edward Said, care susține acceptarea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
amândouă alcătuiesc de acum un ansamblu și sunt tratate la fel în memoria evreilor din diaspora. Ceea ce facilitează sarcina oamenilor de stat israelieni, care se folosesc în voie de acest binom pentru a le activa sionismul, mizând în paralel pe culpabilitatea Occidentului pentru a "neutraliza" rolul Israelului în războiul israeliano-palestinian, palestinienii apărând asemenea unui călău ce acționează fără milă împotriva unui popor care a fost dintotdeauna victimă, cu Auschwitz-ul în fundal. Astfel, în 1967, în ciuda angajamentelor lor politice diferite, numeroși evrei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Vichy este provocată de discursul președintelui Jacques Chirac din 16 iulie 1995, la a 53-a aniversare a arestărilor de la Vél' d'Hiv', discurs în care el recunoștea "responsabilitatea statului francez" și evoca o "greșeală colectivă". El afirma datoria de culpabilitate a Franței față de cei 76000 de evrei asasinați. Liderii comunității evreiești organizate și-au exprimat satisfacția, ca și 72% dintre francezii chestionați pentru un sondaj efectuat de IFOP și hebdomadarul L'Événement du jeudi. Această recunoaștere la nivel înalt permitea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istoria Europei, din care ura antievreiască și exterminarea la care a condus ea fac parte integrantă, ne face mai atenți la antisemitism decât la rasismul antiarab, mai tolerat sub diferitele lui forme islamofobie, "ciocnirea civilizațiilor", antiislamism etc. Fără a uita culpabilitatea născută din recunoașterea tardivă a responsabilității regimului de la Vichy în deportarea evreilor din Franța. De unde un fel de cursă pentru ispășire, relansată odată cu resurgența recentă a antisemitismului sub noile lui forme. Toate acestea, în loc să calmeze atmosfera, contribuie la crearea unui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cei aflați departe de putere, outsiderii, arabo-musulmani sau negri, au tendința de a-i considera pe evrei ca oameni din "interior", insideri, și de aceea înclină ei înșiși să se califice drept "santinele ale Republicii". Totuși, nici memoriei genocidului, nici culpabilității induse de ea nu le datorează ei protecția și bunăvoința de care par a se bucura în sfera puterii. Lunga lor experiență în diasporă, vechimea stabilirii în Franța pentru o parte din ei, naționalitatea franceză pe care o aveau la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
celebrul său roman 1984. 5.13. CUVINTELE DUHULUI 1. Să ne reamintim că suntem liberi, înfășurați în mantia propriei libertăți. Sunt liber prin jertfa lui Iisus Hristos. Întreaga bucurie și fericire a libertății mele îmi vin de la Dumnezeu. Trecutul și culpabilitatea au dispărut, topindu-se în irealitatea din care au venit. Dumnezeu ni l-a dăruit pe Duhul Sfînt cu misiunea să înlăture orice urmă de îndoială sau culpabilitate pe care ni le-am impus și care nu au nici o funcție
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bucurie și fericire a libertății mele îmi vin de la Dumnezeu. Trecutul și culpabilitatea au dispărut, topindu-se în irealitatea din care au venit. Dumnezeu ni l-a dăruit pe Duhul Sfînt cu misiunea să înlăture orice urmă de îndoială sau culpabilitate pe care ni le-am impus și care nu au nici o funcție utilă. Astfel, vom regăsi pacea în care El ne-a așezat. 2. Adevărul vine prin propria sa voință, iar noi îi aparținem. Sfîntul Duh ne va restabili sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Dumnezeu. 5. Non-culpabilitatea înseamnă non-vulnerabilitate, de aceea nimeni și nimic nu ne poate răni. Nu există nimic de iertat. Ceea ce nu are o cauză nu poate exista, iar Dumnezeu e singura cauză și de la el nu vine decît iubire, nu culpabilitate. Deci, culpabilitatea nu există. Poa-te fi doar o iluzie în mintea ta ce se crede desprinsă de Dumnezeu. Spiritul e unul, iar cauza este una singură: Cauza-lui-Dumnezeu. Învață să comunici cu această unitate și respinge tot ceea ce e fără cauză
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Non-culpabilitatea înseamnă non-vulnerabilitate, de aceea nimeni și nimic nu ne poate răni. Nu există nimic de iertat. Ceea ce nu are o cauză nu poate exista, iar Dumnezeu e singura cauză și de la el nu vine decît iubire, nu culpabilitate. Deci, culpabilitatea nu există. Poa-te fi doar o iluzie în mintea ta ce se crede desprinsă de Dumnezeu. Spiritul e unul, iar cauza este una singură: Cauza-lui-Dumnezeu. Învață să comunici cu această unitate și respinge tot ceea ce e fără cauză. Primește toate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Nu știm încă ce e mîntuirea și nu o înțelegem. De aceea, nu-ți fă păreri deșarte, ci cere-I totul Sfîntului Duh și urmează-L pe Dînsul. Doar în-țelepciunea Sa e capabilă să te ghideze. Mîntui-rea înseamnă evadarea din culpabilitate. Astfel scăpăm de tot ceea ce ne poate umbri inocența spiritului. 8. Sfîntul Duh cunoaște calea și te va conduce cu bucurie, căci Lui i-a încredințat Dumnezeu mîntuirea ta și pacea Lui în tine. Dumnezeu ne-a creat sfinți și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de rușine, de devalorizare a propriei persoane. În mod similar, dependența de serviciile sociale se traduce, adesea, printr-un sentiment de decădere și umilință 35. Angoasei de a nu mai face față datoriilor contractate i se adaugă, la mulți părinți, culpabilitatea de a nu putea oferi o viață decentă și normală copiilor. Cu cât condițiile materiale generale se ameliorează, cu atât subiectivizarea-psihologizarea sărăciei se intensifică. În societatea de hiperconsum, starea de precaritate economică nu generează doar pe scară mare noi experiențe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fericire rezidă în comparație: în societatea hiperindividualistă, căutarea satisfacțiilor private își este suficientă sieși. Societățile tradiționale au favorizat dezvoltarea invidiei, iar democrațiile moderne în curs de apariție au continuat pe aceeași cale. Lucru prin care „civilizațiile rușinii”, ca și „civilizațiile culpabilității”43 pot fi considerate niște civilizații ale invidiei. Pe acest plan, societatea de hiperconsum marchează o ruptură. Nu numai că teama de invidie nu mai comandă reprezentările sociale și individuale, dar dorința de a-i vedea pe ceilalți privați de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suntem cu toții victime. Astfel, dreptul la fericire s-a transformat într-un imperativ al euforiei, provocând rușinea sau complexele de inferioritate ale celor care se simt excluși. La ora domniei „despotismului fericirii”, oamenii nu-s doar nefericiți, ci resimt și culpabilitatea de a nu se simți bine8. Această analiză comportă, indiscutabil, și o parte de adevăr: ea subliniază tocmai presiunea nouă exercitată de idealul împlinirii personale asupra modurilor de a percepe și de a ne aprecia viața. Sublinierea nu prea poate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Luttwak, op. cit, p. 45. 41. Descartes, Les passions de l’âme, art. 184. 42. Citat de Helmut Schoeck, op. cit., p. 230. 43. Ruth Benedict, Le chrysanthème et le sabre, Philippe Picquier, „Picquier Poche”, Paris, 1995. Asupra resentimentului și a culpabilității în istorie, Nietzsche, La généalogie de la morale, prima și a doua disertație (trad. rom. Genealogia moralei: o scriere polemică, Humanitas, București, 2006). 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopiitc "11. Homo felix\: mărirea și decăderea unei utopii" 1. Nietzsche
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
psihomotorie aproape în fiecare zi (constatată de ceilalți, fără a fi limitată la un sentiment subiectiv de febrilitate sau de diminuare a energiei interioare). (6) Oboseală sau pierdere de energie aproape în fiecare zi. (7) Sentiment de devalorizare sau de culpabilitate excesivă sau inadecvată (care poate fi delirantă) aproape în fiecare zi (nu doar a se plânge sau a se simți vinovat de a fi bolnav). (8) Diminuarea aptitudinii de a gândi sau de a se concentra sau nehotărâre aproape în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]