1,828 matches
-
și prin contactul direct dintre plante. Soiurile omologate pentru România au o rezistență variată(vezi tab.1 pag.85). 3.1.3. Virusul răsucirii frunzelor cartofului Potato leafroll virus Răsucirea frunzelor de cartof este o boală frecventă în toate țările cultivatoare de cartof, virusul fiind descris din 1964 și în România de N. Cojocaru și I. Pop. În funcție de sensibilitatea soiurilor pagubele pot fi de 10-95 % din recoltă. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele infectate prezintă marginile frunzelor din vârful tulpinii curbate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se constată creșteri de temperatură anormale se va deschide silozul și se vor alege și elimina focarele de infecție. 3.1.6. Râia comună a cartofului Streptomyces scabies Boala a fost semnalată în 1847 în Germania, apoi în toate țările cultivatoare de cartof. Starea fitosanitară a României o semnalează în 1932 însă cercetări amănunțite sunt făcute de Tr. Săvulescu, Ana Hulea în 1947 și de Hulpoi și col. în 1964; ei au remarcat o frecvență deosebită a acestei boli în Transilvania
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atramentarium Boala este cunoscută și sub numele de “coletotrichoza cartofului” în țările mari cultivatoare de cartof. În România a produs pagube mari în anii 1953-1954 în județele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramureș pentru ca apoi să se extindă în toate zonele mari cultivatoare, acolo unde nu se respectă un asolament riguros. Simptome. În faza de înflorire a plantelor se constată o veștejire bruscă a întregului frunziș, însoțită de răsucirea și uscarea frunzelor. Tulpinile rămân mai mult timp verzi, însă prezintă la bază crăpături
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
transmițătoarea virusului. Principala măsură de prevenire este însă utilizarea de soiuri tolerante. 3.2.2. Mozaicul sfeclei Beet mosaic virus Viroza cunoscută sub numele de mozaicul sfeclei a fost descrisă în 1915 și în prezent este răspândită în toate zonele cultivatoare de sfeclă, producând pagube mai mari în cultura de seminceri, unde până în toamnă 80 % din plante pot fi bolnave (V. Ciochia și col., 1980), iar în cultura obișnuită pentru rădăcini reduce esențial producția și procentul de zahăr al acesteia cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
una dintre cele mai recent apărute la culturile de floarea soarelui. A fost semnalată în 1980 în Voevodina Iugoslavia, de unde s-a extins și a apărut în Ungaria, România, Bulgaria, Italia și Franța. În România, este semnalată în toate județele cultivatoare de floarea soarelui, iar pagubele ce pot fi înregistrate sunt variabile fiind în funcție de condițiile climatice ale zonei și de sensibilitatea hibridului sau a soiului cultivat. Simptome. Boala se manifestă pe frunze și tulpini, rareori pe palarii. Atacul pe frunze începe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l/t săm.; Sumilex 50 PU-1 kg/t săm.; Alert-0,6 l/ha/trat.; Alto Combi 420 0,5 l/ha/trat., Calidan SC-2 l/ha., Dacfolin-1l/ha. 4.1.7. Pătarea frunzelor de floarea soarelui Septoria helianthi În zonele cultivatoare de floarea soarelui din N-V Europei boala este cunoscută încă din secolul trecut, când a fost semnalată și la noi (1853) de către Fuss. În ultimii 30-40 de ani datorită extinderii culturii, boala produce pagube destul de mari. Simptome. Ciuperca atacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Lupoaia (verigelul) Orobanche sp. Plantă parazită cunoscută sub numele de lupoaie sau verigel, poate produce pagube însemnate de până la 70-80 % din producție, aceasta fiind afectată și calitativ prin reducerea procentului de ulei din seminte. Planta este întâlnită în toate țările cultivatoare de floarea soarelui. În România, Tr. Săvulescu și col., o semnalează începând cu anul 1935, în județele de sud, sud-est și din Moldova. Simptome de parazitare. Plantele de floarea soarelui parazitate se dezvoltă mult mai încet, au înălțime mai mică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unul dintre următorii hibrizi (tab. 3). R 4.2.1. Virusul mozaicului soiei Soybean mosaic virus Boala a fost descrisă în 1916 în S.U.A. sub numele de cloroza și încrețirea frunzelor de soia, iar acum este cunoscută în toate țările cultivatoare de soia. În România a apărut odată cu extinderea acestei culturi (M. Nicolaescu, 1975). Pierderile produse de această boală pot fi mari, între 8-25 % dacă temperaturile se mențin între 18 20șC. Simptome. În cultură plantele se observă foarte ușor întrucât au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
această ciupercă, deoarece are un larg cerc de plante gazdă. Semințele de in vor fi tratate înainte de semănat cu Vitavax 200 FF200 ml/100kg. 5.1.3. Făinarea inului Oidium lini Făinarea inului este o boală larg răspândită în țările cultivatoare din vestul Europei și în Italia. C. Sandu-Ville o descrie din România în 1951, iar ulterior ea s-a răspândit și a dat pagube mari în anii 1958 în județul Brașov, în 1959 în județul Ilfov, Ialomița, Teleorman, în 1960
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lor la secetă. Prevenire și combatere. Se recomandă semănarea inului la epoca optimă, respectarea desimii normale și evitarea amplasării culturilor de in pe terenuri umede. 5.1.4. Rugina inului Melampsora lini Rugina este o boală semnalată în toate țările cultivatoare de in din lume fiind considerată în unele zone, ca principala boală ce depreciază cantitatea și calitatea fuiorului de in. În România este cunoscută încă din 1930, când a produs pagube mari în Dobrogea. După anul 1965, boala a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
igienă culturală și se va semăna numai cu sămânță sănătoasă din soiuri rezistente și tratarea semințelor cu: Vitavax 200 FF-200 ml/100 kg. Obținerea de soiuri rezistente este deosebit de dificilă, întrucât agentul patogen are mai multe biotipuri răspândite în țările cultivatoare de in, așa încât este necesar să se amelioreze soiuri locale sau să se verifice rezistența hibrizilor obținuți în condițiile fiecărei țări cultivatoare. 5.1.9. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale inului Fusarioza inului este produsă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
persice și Trialeurodes vaporariorum (fluturașul alb) transmit virusurile cânepii, dar și virusuri de la alte plante ca, floarea soarelui, lucernă, castraveți și alune de pământ. Boli produse de ciuperci 5.2.2. Mana Pseudoperonospora cannabina Boala este semnalată în toate țările cultivatoare de cânepă, iar în România a fost studiată în 1930 de Tr. Săvulescu și Tcharna Rayss, fiind găsită în județele Cluj, Dolj și Maramureș, fără însă a produce pagube mari. Simptome. Pe foliolele cânepii apar pete galbene în dreptul cărora pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numai în loturile semincere sau de ameliorare. 5.2.3. Putregaiul alb al cânepiiSclerotinia sclerotiorum (vezi bolile de la floarea soarelui). 5.2.4. Pătarea albă a frunzelor de cânepă Septoria cannabis Septorioza cânepii este foarte frecvent întâlnită în toate țările cultivatoare de cânepă. Observată încă din 1943 de Tr. Săvulescu și col., boala este răspândită în toate zonele țării producând însă pagube mici, 1-3 %. Simptome. Agentul patogen atacă frunzele plantelor complet dezvoltate, formează pete mici, de culoare verde-închis ce devin apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să fie necontaminat, iar inventarul de lucru ca și mâinile muncitorilor, se vor dezinfecta periodic în timpul lucrărilor. Bacterioze 6.1.3. Focul sălbatic al tutunului Pseudomonas syringae pv. tabaci Bacterioza tutunului este cunoscută de foarte mulți ani în toate țările cultivatoare, dar cele mai mari pagube sunt înregistrate în Germania, Republica Moldova și S.U.A., unde a fost studiată încă din 1917 de Wolf și Foster. În România este semnalată în 1936 de V. Ghimpu. Numele bolii a fost ales datorită vitezei extraordinare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp, se va întocmi un asolament pentru tutun, în care să nu intre sfecla, cartoful, soia și celelalte culturi din cercul de plante gazdă al ciupercii. 6.1.6. Mana tutunului Peronospora tabacina Boala este destul de frecventă în toate țările cultivatoare de tutun, iar în România a fost semnalată de A. Racoviță în 1961. Simptome. Mana se observă din primele stadii de vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg săm; Mancoben 60 PTS-4 gr./kg săm. Menționăm că nu se vor face 2 stropiri la rând cu produse din aceeași grupă și se va respecta timpul de pauză indicat. 6.1.7. Făinarea tutunului Erysiphe cichoracearum În țările cultivatoare de tutun din Europa, SUA, Asia și Africa, făinarea este destul de răspândită și poate produce pagube însemnate prin deprecierea frunzișului. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor, în lunile iulie și august, apare o pâslă miceliană fină, mai întâi sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Se recomandă folosirea de sămânță sănătoasă, cosirea vetrelor de atac și scoaterea materialului pe prelate, iar lanurile noi, trebuie izolate spațial de cele vechi. Bolile produse de ciuperci 7.1.3. Mana lucernei Peronospora aestivalisMana este cunoscută în toate țările cultivatoare de lucernă, dar nu produce pagube mari. În România a fost semnalată de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar pete neregulate, transparente, gălbui, în dreptul cărora pe fața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete fără un contur precis, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf cenușiu-plumburiu. Plantele rămân slab dezvoltate, cu un frunziș decolorat, care va cădea înainte de vreme
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
eficace metodă este însă, folosirea de soiuri de trifoi rezistente la făinare, așa cum este soiul Sătmărean omologat în 2001. 7.2.5. Pătarea brună a frunzelor de trifoi Pseudopeziza trifolii Boala este deosebit de des întâlnită și păgubitoare în toate țările cultivatoare, dacă se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe frunze, se instalează atacul sub forma unor pete mici galbene, ce cu timpul cresc, se unesc și ocupă suprafețe mari din frunză. Petele devin brune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și boala albastră a tomatelor. Prezența acestora nu este încă sigură pe teritoriul României. Bacterioze 8.1.8. Ofilirea bacteriană a tomatelor Corynebacterium michiganense pv. michiganense Boala descrisă în 1910 în S.U.A. de Smith s-a răspândit în toate țările cultivatoare de tomate, în România fiind semnalată în 1955 de R. Bucur în jud. Ilfov. Pagubele produse sunt atât calitative cât și cantitative, pierderile putând atinge nivelul de 30 % din producție. Patogenul este inclus pe lista agenților de carantină a României
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a tomatelor Xanthomonas campestris pv. vesicatoria Bacterioza a fost descrisă în 1914 în sudul Africii dar acum este cunoscută în toate zonele ce au climat umed și cald. Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii cantitative și calitative a recoltelor. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. Răsadurile prezintă pe primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistent față de această bacterioză. 8.1.10. Pătarea bacteriană punctiformă Pseudomonas syringae pv. tomato Bacterioza a fost descrisă în 1933 simultan de către doi cercetători din China și S.U.A. În ultimii 30 de ani, boala s-a extins în toate țările cultivatoare de tomate, la noi fiind semnalată în 1974 de F. Oprea și C. Rafailă, atât la tomate cât și la ardei. Prin căderea florilor atacate și deprecierea calitativă a fructelor recoltabile, se înregistrează pierderi de până la 75 %. Simptome. Bacteria atacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsadnițe, sere înmulțitor sau chiar în câmp, la plantele tinere de legume, este putrezirea coletului și căderea plantulelor. Ea se întâlnește la toate răsadurile de legume, flori, puieți în pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, în toate țările cultivatoare de pe glob. Ciuperca atacă o multitudine de plante cultivate si buruieni. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat, prezintă în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
WP-0,2 % (t.p. 28 z.); Gr.N: Trichodex 25 WP-2 kg/ha. Atenție: alegeți produse din diferite grupe! 8.1.23. Pătarea cafenie a frunzelor de tomate Fulvia fulva Boala de origine americană, este cunoscută azi în toate țările cultivatoare de tomate unde, în condiții favorabile, poate produce pierderi de producție de 1525 %. În România a fost semnalată în 1935 și de atunci este menționată anual în Starea fitosanitară. Simptome. Atacul este semnalat mai întâi pe frunzele bazale, apoi poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
70 WP 0,15 % (t.p. 28 z.). ATENTIE:alternați produsele la stropiri, alegând substanțe din diferite grupe! 8.1.24. Pătarea brună a frunzelor de tomate Alternaria dauci Alternarioza este o boală prezentă în momentul actual în toate țările cultivatoare. A pătruns în Europa în 1875 dar, în România este citată abia în 1932. Pagubele cele mai mari se înregistrează în sere și solarii, dar pierderi semnificative se întâlnesc și la culturile din câmp. Simptome. Boala este întâlnită pe toate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]